2,817 matches
-
este una dintre semnificațiile simbolice esențiale pentru roșu. Și alte lucruri sunt roșii: roșia, macul, căpșunile, cireșele etc., dar ele prezintă o corespondență simbolică cu roșul mai puțin puternică decât sângele. Cuvântul indus (sânge), pornind de la cuvântul inductor (roșu), revelează universalitatea cunoașterii și deci funcția sa unificatoare, dar și rezonanța inconștientă pe care simbolurile o produc întotdeauna. 2. O tehnică amuzantă constă în a supune o persoană unei serii de întrebări simple, dar repetitive. Poate fi întrebată «cât fac 3x4?», apoi
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
mare libertate de mișcare; fie este restrâns, aglomerat și limitat, caz în care posibilitățile de acțiune sunt sărace și reduse. În plus, prin cele patru puncte cardinale, spațiul stabilește o ordine sacră în modul de organizare a lumii și instituie universalitatea legilor naturale. În simbolistica direcțiilor cardinale: - nordul este asociat cu frigul, deci cu rigoarea și austeritatea; - sudul evocă soarele, destinderea, căldura umană; - estul exprimă ideile de trezire, de naștere, de lumină, soarele care răsare (etimologic: «orient» = a trăi); - vestul reprezintă
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
forme de organizare și practicare a exercițiilor fizice (în întreprinderi și instituții, cercuri, cluburi și asociații etc. sau pur și simplu în mod spontan). În cadrul acestor activități, familia și comunitatea de muncă și viață dețin un rol foarte important. 5. Universalitatea Educația permanentă are două componente, generală și profesională. Caracterul universal al ei este redat de adaptările și inovații pe care le permite, prin metodele mijloacele de care dispune, care permit adaptarea mijloacelor, pentru realizarea nevoilor mereu altele ale societății. Educația
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
autoritatea politică (de altfel imposibilă sub dominația străină) și la abuzurile comise pe plan social. Profeții se preocupă de reconstruirea Ierusalimului, în special a templului (Ageu și Zaharia), dar și de puritatea doctrinei și a moravurilor (Malahia); profetul Iona proclamă universalitatea lui Dumnezeu indiferent de limitele etnice și religioase. De asemenea, începe să se profileze la orizont certitudinea că universul nu este veșnic: Dumnezeu pregătea sfârșitul „ultimelor zile” și prin aceasta finalul istoriei (Ioel, Deutero-Zaharia). g) Ajungem la epoca elenistă, despre
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
întâi o perioadă, mai scurtă sau mai lungă, în care religia a fost politeistă, urmată mai apoi de diferite forme de henoteism, adică de mărturisirea credinței într-un singur Dumnzeu limitată doar la poporul lui Dumnezeu, fără a-i afirma universalitatea (cf. textul tardiv 1Sam 26,19, în care David îl dojenește pe Saul pentru că l-a obligat, urmărindu-l, să se ducă în afara țării sfinte și astfel să aducă cult zeilor străini; vezi 5,1), pentru ca în final, în epoca
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
grecii, și înaintea lor cu babilonienii, dezvoltarea ideilor și tehnicilor matematice s-a petrecut în paralel cu dezvoltarea primei științe explicit raționale astronomia descriptivă și predictivă. Pentru pitagoreici, care i-au dat numele matematicii în Grecia secolului al șaselea î.Hr., universalitatea relației matematicii cu cosmosul a fost demonstrată prin relații numerice în mișcarea corpurilor cerești și prin cele care guvernează sunetele muzicale. În mediul intelectual mai sofisticat și rațional critic generat de școlile filosofice grecești, și mai ales de către Școala eleată
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
o lapidară "formă nouă limba veche și-n țeleaptă", pe care o cunoștea atît de bine și o iubea atît de mult". E de invidiat puterea de sinteză a scrisului caragealean ca și capacitatea de proiecție a poeziei eminesciene în universalitatea spațiului și eternitatea timpului: "Lucrarea ce un mare artist ca Eminescu o lasă este, cu toate calitățile și defectele ei, ceva sfînt, fiind-că în ea se întrupează pipăit, și pentru o viață mai durabilă chiar decît a neamului său întreg
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
XIX-lea. Ruptură revoluționară încearcă să rezolve problemele seculare ale relațiilor dintre genuri (reflectate în renumitele dispute querelle des femmes, querelle des sexes și querelle du mariage). Va fi nevoie de un secol pentru a pune în acord mentalitățile cu universalitatea principiilor de la 1789. În ciuda dezbaterilor permanente, femeia ca individ social se înscrie între tutela tatălui și cea a soțului. Multiplele tulburări sociale nu modifică această stare întemeiata pe religie și tradiție. Începând cu dezvoltarea vieții de curte, trecând prin Renaștere
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
care nu se raportează ca o specie la întregul ființării sau la un fragment al acesteia, ci ar avea poziția unui microcosm față de macrocosmos (o "lume mică" față de o "lume mare"). Participarea insului la umanitate (aceasta din urmă, înțeleasă ca universalitate umană) constituie temeiul unui nou "concept" filosofic al omului. Re-construcția umanului prin modelul antropologiei filosofice se deosebește de cea prin modelul ontologiei umanului prin temei, program, consecințe teoretice. Astfel, prima are ca temei postularea unei esențe umane (a unui atribut
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
personalității ca scop final al evoluției energiei. Nici un atribut uman, dintre cele despre care vorbește Rădulescu-Motru, nu este postulat ca "natură", pentru ca celelalte determinări ale omului să fie aruncate într-un plan secund. Dimpotrivă, orice atribut are un sens de universalitate: el exprimă, cel puțin în semantica sa criptică, umanul ca universal. Nici unul dintre aceste atribute nu-și revendică o anumită parte din om, pentru a o reprezenta total și pentru a o substitui umanului însuși; nici unul nu este specific în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
universală a ordinii de finalitate nu este afectată; personalitatea nu are nici o justificare dincolo de finalitate. Cauzalitatea este relație locală; finalitatea este relație universală. Dar finalitatea însăși este, întâi, relație locală, potrivit structurii formale a conceptului determinismului prin finalitate; ea dobândește universalitate prin extindere, din orizontul personalizării, la totalitatea existenței. Punctele de vedere asupra locului finalității în filosofia lui C. Rădulescu-Motru se înscriu într-un spațiu de interpretare cuprins între susținerea fără rezerve a finalismului ca notă definitorie, îndeosebi a ultimilor lucrări
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
care nu îl va stăpâni decât păstrând diferența acestuia față de ordinea semnificată inițial. Operația de extindere reprezintă aspectul formal concentrat al determinismului prin finalitate. Prin urmare, ea închide în sine și negația valabilității nelimitate a determinismului prin cauzalitate și afirmația universalității ordinii finale, adică operațiile logic-formale, desfășurate istoric, ale determinismului prin finalitate. Operația de extindere a acestui concept la un domeniu care nu făcea inițial parte din aria sa de aplicabilitate are sensul pe care aceeași operație îl are în filosofia
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
din "adâncul personalității popoarelor", constituie dovada și fundamentul continuității existențiale a unui popor. Originalitatea operelor culturale nu se poate afirma însă decât pe fondul unei vieți omenești "civilizate", deprinsă cu practici care depășesc condiționarea prin "instincte bestiale". Durabilitatea și, poate, universalitatea operelor culturale nu pot fi despărțite de condiționarea profund istorică și de mediul de civilizație în care se nasc, în sensul că acele opere rămân, care sunt cerute de un anume moment istoric, ele ilustrându-l. Comentând personalismul energetic în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
mari din prima categorie amintită (oamenii mari ai ideilor), își intră în rolul lor prin orientarea deprinderilor voluntare. Dar numai atunci când oamenii din a doua categorie (oamenii mari ai faptelor) se ridică prin puterea exemplară a faptei lor la înălțimea universalității celor dintâi ne găsim înaintea nu numai a unui om mare, ci înaintea omului unic. "Din această a doua categorie nu avem până astăzi decât pe Christ și cel mult pe întemeietorii de religiuni"225. Schița conceptului vocației din Puterea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
superiorității (ca și cum recunoașterea, de exemplu, ar fi superioară cunoașterii; sau invers); ele sunt acte de reflexivitate umană încadrate unor "episteme" diferite. În general, viziunea antropologică prekantiană are statutul unei cunoașteri-de-sine. În unele reconstrucții filosofice regăsim chiar modelele "naturalist" și "absolutist", universalitatea umană fiind în identitate cu condiționatul natural sau cu Absolutul (divin). "Omul" lui Kant face pasul desprinderii de o cunoaștere în care își apărea sieși fie ca stăpânul absolut al existenței naturale, fie ca supusul vreunei voințe mai presus de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
relația dintre structura formală a finalității kantiene și structura conceptului determinismului prin finalitate. Orice text, în măsura în care este socotit "filosofic" și este integrat într-o serie a reconstrucțiilor filosofice, nu poate fi blocat într-un provincialism valoric, ci trebuie ridicat la universalitate. Gadamer, pornind de la ideea "cercului hermeneutic" și a "fuziunii orizonturilor", socotind că sensul unei interpretări nu este ascuns în opera de interpretat, dar nici în mintea interpretului, socotea că sensul se naște în zona de întâlnire dintre orizontul acestei opere
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
vicisitudinii vremurilor, oglindește în chip desăvârșit înțelepciunea divină. Biserica ideală ca modalitate de organizare a omenirii În primele opt secole de existență Biserica lui Hristos a cunoscut o dezvoltare continuă, păstrându-și cu sfințenie atât unitatea cât și tendința la Universalitate. Prin apostoli și episcopi (urmașii apostolilor) biserica de la Roma a deținut primatul până ce în secolul al IXlea avea să intervină marea schismă grecească, a cărei finalitate avea să fie ruptura în două a bisericii. Abordând problema Bisericii ideale, Paulescu constată
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
de șeful suprem, care nu poate fi altul decât urmașul Sfântului Petru, el însuși desemnat de Hristos. El trebuie să fie unic, infailibil și universal, așa cum Biserica pentru a-și îndeplini misiunea trebuie să răspundă dezideratelor de Infailibilitate, Unitate și Universalitate. Această situație s-a menținut timp de nouă secole, cu toate că au existat tentative de subminare a bisericii și conducătorului ei, tentative care însă nu au reușit să o zdruncine până la schisma grecească. Pe lângă funcțiile obișnuite, comune tuturor preoților și episcopilor
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
nu numai să rupă în două biserica lui Hristos, ci ruptura a continuat și în sânul ei, fărâmițânduse astfel în biserici naționale autocefale. Nemaifiind în măsură să aplice principiul carității ca filon de bază al creștinismului pentru realizarea unității și universalității sale, biserica pierde în același timp și calitatea de a învăța și a judeca. Pierde în plus și infailibilitatea atât de necesară după cum am văzut pentru guvernarea societății omenești. Biserica occidentală de la schisma grecească la erezia protestantă Dezbinarea creștinismului în
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
le deosebi de soluțiile obișnuite. Treptat s-a încetățenit părerea că sistemele studiate de Faraday și Selmi, pe de o parte, și Groham, pe de altă parte, sunt soluții coloidale - soluri. Mult mai târziu Waimarn (1907) a reușit să demonstreze universalitatea stării coloidale, în sensul că orice substanță poate fi adusă în anumite condiții în stare coloidală. De fapt, studiul științific al stării coloidale a început odată cu observațiile efectuate cu ajutorul ultramicroscopului care a permis evidențierea fenomenului statistic al fluctuațiilor, coloizi de
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
umorului popular al istoriilor și glumelor este, adesea, un puternic vector al stereotipurilor sociale, rasiale și naționale, dar și un instrument deloc de neglijat pentru a ironiza regimurile politice. Astfel, comunicarea politică trece prin riturile cărora etnologii le-au demonstrat universalitatea 6 și manifestările tipice asemeni riturilor consensuale și riturilor de înfruntări 7. Alegerile care asigură o formă de comunicare între guvernanți și guvernați nu se prezintă ca un act ritual de participație 8? În cele din urmă, aspectele structurale ale
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
au primit următoarele răspunsuri: ce spune candidatul însuși (42,6%), discuțiile cu grupul (23,7%), comentariile ziariștilor (10,9%), reacțiile altor oameni politici (7,6%), sondajele (3,9%). Aceasta este o practică de comunicare între cetățeni, prin care se verifică universalitatea în cadrul studiilor comparative, cu ocazia alegerilor europene 77. O explicare a acestei universalități decurge și din principiul homofiliei, pe care l-a intuit sociologul Lazarsfeld (The People's Choice, 1948). Comunicăm mai ușor cu cineva care ne seamănă din punct
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
23,7%), comentariile ziariștilor (10,9%), reacțiile altor oameni politici (7,6%), sondajele (3,9%). Aceasta este o practică de comunicare între cetățeni, prin care se verifică universalitatea în cadrul studiilor comparative, cu ocazia alegerilor europene 77. O explicare a acestei universalități decurge și din principiul homofiliei, pe care l-a intuit sociologul Lazarsfeld (The People's Choice, 1948). Comunicăm mai ușor cu cineva care ne seamănă din punct de vedere social și care ne împărtășește atitudinile. Această comunitate de proprietăți justifică
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
individualitatea, ci în generalitatea lui. Tema să, în ultimă instanță, este legea fiecărei porțiuni a Universului fizic, în măsura în care această lege stabilește o relație cu legile celorlalte porțiuni ale aceluiași Univers fizic. Abordare să este sinaeretică. Într-un cuvânt, el discuta universalitatea relației materiale și dezvăluie ochiului Filozofiei toate inferențele care, până atunci, au zăcut ascunse în spatele acestei universalități. Dar oricât de admirabila ar fi concizia cu care el tratează fiecare aspect al subiectului, simpla multiplicitate a acestor puncte generează o mare
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
în măsura în care această lege stabilește o relație cu legile celorlalte porțiuni ale aceluiași Univers fizic. Abordare să este sinaeretică. Într-un cuvânt, el discuta universalitatea relației materiale și dezvăluie ochiului Filozofiei toate inferențele care, până atunci, au zăcut ascunse în spatele acestei universalități. Dar oricât de admirabila ar fi concizia cu care el tratează fiecare aspect al subiectului, simpla multiplicitate a acestor puncte generează o mare cantitate de detalii și, astfel, o involuție a ideii, ce distruge orice individualitate a impresiei [s.n.]12
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]