2,798 matches
-
Ruginești este o comună în județul Vrancea, Moldova, România, formată din satele Anghelești, Copăcești, Ruginești (reședința) și Văleni. Comuna se află în extremitatea de nord a județului, la limita cu județul Bacău, la vest de orașul Adjud, pe ambele maluri ale Domoșiței, și pe malul drept al Trotușului, emisarul Domoșiței. Este străbătută de șoseaua județeană DJ119C, care duce
Comuna Ruginești, Vrancea () [Corola-website/Science/301897_a_303226]
-
Anuarul Socec din 1925 consemnează toate cele trei comune în plasa Caregna a aceluiași județ, alcătuirea lor păstrându-se. Comuna Ruginești avea 1413 locuitori, comuna Anghelești avea 670, iar comuna Copăcești 880. În 1931, comunele Ruginești (cu satele Ruginești și Văleni) și Copăcești (cu satele Copăcești și Slobozia) au devenit comune suburbane ale comunei urbane Adjud. În 1950, comunele au trecut la raionul Adjud din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Bacău. Comunele Anghelești
Comuna Ruginești, Vrancea () [Corola-website/Science/301897_a_303226]
-
secolul al XVII-lea. Tot aici se mai află și patru situri arheologice de interes național situl „Cetățuia” de la nord de Anghelești cuprinde urmele unei așezări fortificate din eneolitic și ale unei așezări din Epoca Bronzului; așezarea de la „Gorgan” (lângă Văleni) aparține culturii Cucuteni din eneolitic; situl de la „Popa Cloșcă” (la 800 m distanță nord-vest de punctul „Gorgan”) cuprinde o altă așezare a culturii Cucuteni, precum și una aparținând culturii Monteoru din Epoca Bronzului; în sfârșit, situl din punctul „Atanasiu”, aflat tot
Comuna Ruginești, Vrancea () [Corola-website/Science/301897_a_303226]
-
culturii Cucuteni din eneolitic; situl de la „Popa Cloșcă” (la 800 m distanță nord-vest de punctul „Gorgan”) cuprinde o altă așezare a culturii Cucuteni, precum și una aparținând culturii Monteoru din Epoca Bronzului; în sfârșit, situl din punctul „Atanasiu”, aflat tot la Văleni, la 600 m sud de „Popa Cloșcă”, conține și el urmele unor așezări similare cu acesta. În rest, două alte obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monumente de interes local. Biserica de lemn
Comuna Ruginești, Vrancea () [Corola-website/Science/301897_a_303226]
-
Străoane este o comună în județul Vrancea, Moldova, România, formată din satele Muncelu, Repedea, Străoane (reședința) și Văleni. Comuna se află în partea de nord a județului, pe malul stâng al râului Șușița. Este traversată de șoseaua națională DN2L, care o leagă spre nord-vest de Răcoasa, Câmpuri, Soveja și Tulnici (unde se termină în DN2D) și spre sud-est
Comuna Străoane, Vrancea () [Corola-website/Science/301902_a_303231]
-
cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe teritoriul actual al comunei funcționau în plasa Zăbrăuți a județului Putna comunele Străoani de Jos și Străoani de Sus. Comuna Străoani de Jos cuprindea satele Străoani de Jos, Repedea și Văleni, cu 1871 de locuitori și în ea existau trei biserici și o școală mixtă. Comuna Străoani de Sus avea în compunere satele Muncelu, Străoani de Sus, Talapanu și Varnița, cu 1952 de locuitori; aici existau patru biserici și o școală
Comuna Străoane, Vrancea () [Corola-website/Science/301902_a_303231]
-
Pădureni este o comună în județul Vaslui, Moldova, România, formată din satele Căpotești, Davidești, Ivănești, Leoști, Pădureni (reședința), Rusca, Todireni și Văleni. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Pădureni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,1%). Pentru 2,9% din populație, apartenența etnică nu este
Comuna Pădureni, Vaslui () [Corola-website/Science/301904_a_303233]
-
este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,75%). Pentru 2,9% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Comuna Pădureni din județul Vaslui este compusă din șapte sate (Căpotești, Davidești, Ivănești, Leoști, Pădureni, Rusca, Todireni, Văleni), iar centrul de comună este satul Pădureni. La capătul a peste 20 de ani de transformări continue, satul s-a transformat într-o așezare atipică peisajului rural general românesc - dispune de amenajări care nu pot fi văzute nici unele orașe din
Comuna Pădureni, Vaslui () [Corola-website/Science/301904_a_303233]
-
În jurul anului 1600, aici este menționată o mănăstire, iar în anul 1666 documentele istorice amintesc despre voievodul Pui Petru de la Morlaca. În secolele XV-XVII, izvoarele narative relatează despre existența a trei biserici arondate satului: la Muncei, la Josani și la Văleni. Referitor la datarea construcției bisericii din Morlaca, șeimatismele bisericești greco-catolice menționează două perioade distincte : 1724-1735 și 1837-1838. Câțiva ani mai tarziu (1733), apar și primele date referitoare la preoții slujitori ai parohiei Morlaca, atunci când sunt amintiți preoții slujitori Vasile și
Morlaca, Cluj () [Corola-website/Science/300342_a_301671]
-
Văleni (în ) este un sat în comuna Calatele din județul Cluj, Transilvania, România. În anul 1931, sub arhipăstorirea P.S. Nicolae Ivan, episcopul Clujului, prin jertfă credincioșilor parohiei Văleni, protopop al Huedinului fiind Aurel Munteanu, paroh P.C. Vasile Moldovan, prim epitrop domnul
Văleni (Călățele), Cluj () [Corola-website/Science/300362_a_301691]
-
Văleni (în ) este un sat în comuna Calatele din județul Cluj, Transilvania, România. În anul 1931, sub arhipăstorirea P.S. Nicolae Ivan, episcopul Clujului, prin jertfă credincioșilor parohiei Văleni, protopop al Huedinului fiind Aurel Munteanu, paroh P.C. Vasile Moldovan, prim epitrop domnul Trif Simion, se dă în folosință biserică nouă, iar în același an cea veche este vândută pe suma de 25000 lei credincioșilor din Aghireșu. În anul 1982
Văleni (Călățele), Cluj () [Corola-website/Science/300362_a_301691]
-
a avut loc doar în limba română, iar școala din Băcel a trecut pe seama statului român. Se poate spune că a fost un fel de școală privată până în 1918. Primul învățator titular este Ștefan Potcoavă care a venit din comuna Văleni din județul Brașov. Ștefan împreună cu localnicii și cu ajutorul statului a reușit să ridice o nouă clădire pentru școală. În anul 1948 funcția de director este ocupată de Traian Petrescu care în anul 1974 se pensionează. În urma numirii în funcție a
Băcel, Covasna () [Corola-website/Science/300370_a_301699]
-
poți găsi în cale, dar fără pericol, șopârle de câmp sau șerpi negri. Cei „galbeni” (viperele) au dispărut în ultimii 30 de ani. Ape: Rămase din perioada marelui lac Roșu, Lacul Mutu, Baltă Bisericii și cele două bălti din zona Vălenilor sunt ultimele existente pe teritoriul Budieniului. Încă mai există anumite specii de pește dar, fără întreținere și datorită pescuitului necontrolat, fondul a scăzut dramatic. În zona nord-vestică și de lunca este traversat de răul Amaradia, afluent al Jiului, care are
Budieni, Gorj () [Corola-website/Science/300456_a_301785]
-
răul Amaradia revenit la vechea matcă. Inundațiile repetate au făcut ca aceste așezări să se mute în timp mai spre sud sau răsărit, în zona de azi a Dragoienilor cu familiile lui Preda ziși Chelarii, strămoși ai Serbanoilor, în zona Vălenilor și Parvulestilor cu familiile Fugarilor, Teca și Duțu, spre zona Sestoarei cu așezările Popetilor, a unei părți a Dutilor și a Isacilor sau spre actuala așezare Șasa. Există o reprezentare a așezărilor cu schimbările de poziție și denumire a acestora
Budieni, Gorj () [Corola-website/Science/300456_a_301785]
-
când primar a fost Vasile Cocora.Șoseaua principală se numește aici linie, în sat are vreo 2,5 kilometri, satul fiind lat de ceva mai mult de un kilometru. Locuitorii părții de nord se numesc deleni,iar cei din sud - văleni.Pe buza malului, la ieșirea spre sud, dincolo de apă, se afla o moară, distrusă în anii socialismului.Tot atunci a dispărut și dublul șir de sălcii bătrâne ce însoțeau tot parcursul Balasanului. Ca arhitectură, casele sunt modeste, cele de cărămidă
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
Plopșoru este o comună în județul Gorj, Oltenia, România, formată din satele Broșteni, Broștenii de Sus, Ceplea, Cursaru, Deleni, Izvoarele, Olari, Piscuri, Plopșoru (reședința), Sărdănești și Văleni. Comună este amplasată de-a lungul șoselei DN66, în sudul județului Gorj. Suprafață comunei este împărțită în teren agricol , păduri 3551, diferența rămasă fiind atribuită celorlalte categorii, livezi, pășuni, râuri, bălti, construcții. Teritoriul actual al comunei este format din 11
Comuna Plopșoru, Gorj () [Corola-website/Science/300465_a_301794]
-
este împărțită în teren agricol , păduri 3551, diferența rămasă fiind atribuită celorlalte categorii, livezi, pășuni, râuri, bălti, construcții. Teritoriul actual al comunei este format din 11 localități și a rezultat în urma reorganizării teritoriale din anul 1968.Satul de centru este Văleni, iar celelalte sate sunt Broștenii de Sus, Cursaru, Broșteni, Ceplea, Izvoarele, Sărdănești, Plopșoru, Piscuri, Deleni, Olari. Satele sunt așezate de-a lungul drumului european 79 pe o lungime de 24 km, cu excepția localităților Piscuri și Deleni, situate de-a lungul
Comuna Plopșoru, Gorj () [Corola-website/Science/300465_a_301794]
-
din Murgești, printre martori se află Berivoe și Radu din Sărdănești. • Olari - Radu Șerban, prin actul din 3 februarie 1609, întărește „Mănăstirii Strâmba” stăpânire peste jumătate din satul Olari, cumpărată de la Stoica, postelnic de Ohaba. Centrul comunei îl reprezintă localitatea Văleni, unde se află sediul administrativ al Consiliului Local și Primăria. Primarul comunei este Petre Grigorie, născut în localitatea Piscuri în 27 noiembrie 1963,studii superioare complete;facultatea de mine Petroșani promoția 1989-inginer miner,masterat Academia de Studii Economice București ,domeniul
Comuna Plopșoru, Gorj () [Corola-website/Science/300465_a_301794]
-
2012. Promovează și execută la nivelul comunei Plopsoru proiecte în domeniul modernizării infrastructurii finanțate din fonduri europene și fonduri guvernamentale dintre care enumeram; Modernizare Drum Comunal D.C.48.Plopsoru -Piscuri. Sistem de alimentare cu apă potabilă satele Olari,Plopsoru,Sardanesti ,Văleni. Sistem de alimentare cu apă potabilă satele Izvoarele,Ceplea,Brosteni,Cursaru,Brosteni de sus. Sistem de alimentare cu apă potabilă satele Deleni,Piscuri. Construire sala de sport școlară,comuna Plopsoru. Înființare sistem de colectare selectivă deșeuri reciclabile în comuna Plopsoru
Comuna Plopșoru, Gorj () [Corola-website/Science/300465_a_301794]
-
Coroanei. În comuna funcționau o povarna, o moară de apă, o școală mixtă și trei biserici — la Bălțeni, Cocioc și Piscu. În 1925, comuna era arondata plășii Buftea-Bucoveni a aceluiași județ, fiind formată din satele Bălțeni, Brătulești, Cocioc, Periș, Piscu, Văleni și Buriași, cu 5380 de locuitori în total. În 1950, comuna Cocioc a fost inclusă în raionul Căciulați și apoi (după 1960) în raionul Răcari al regiunii București. În 1968, a redevenit parte din județul Ilfov, cu această ocazie comună
Comuna Periș, Ilfov () [Corola-website/Science/300506_a_301835]
-
(în , în ) este un municipiu în județul Brașov, Transilvania, România. Municipiul este situat în partea de sud-est a județului Brașov , în imediata vecinătate a Municipiului Brașov fiind străbătut de DN1A (Brașov - Vălenii de Munte - Ploiești) și de DN1 (București - Brașov, principala arteră națională). Între municipiul Săcele și Brașov există relații strânse de colaborare în diverse domenii: cooperare între unități economice, forță de muncă ce se deplasează zilnic din Săcele spre Brașov și
Săcele () [Corola-website/Science/300519_a_301848]
-
lui Victor Iamandi ce a copilărit în acest sat după ce tatăl său s-a mutat de la Hodora la Munteni. În prezent din inițiativa presbiterilor Mihai Zaharia și Vasile Florariu se află în construcție două lăcașe de cult creștin-ortodoxe la Belcești-Centru(Văleni) și Ruși,lăcașe ce au nevoie de sprijin financiar pentru a fi finalizate. În Satu Nou trăiește și minoritatea romano-catolică Câteva familii de catolici din zona Mărgineni-Bacău au venit și s-au așezat pe la anul 1900 pe aceste locuri.E
Comuna Belcești, Iași () [Corola-website/Science/298646_a_299975]
-
școli în toate satele componente,menționăm școla din Munteni înființată în 1903 de Ioan Iamandi tatăl lui Victor Iamandi,după anul 1920 s-au înființat școli în toate satele din comună. Începând cu anul școlar 2002-2003 funcționează în Belcești(satul Văleni) Liceul Tehnologic „Victor Mihăilescu Craiu” ce are cursuri primare, gimnaziale, liceale. În perioada 2003-2004 cu finațare europeană s-a construit lângă școală o modernă sală de sport.
Comuna Belcești, Iași () [Corola-website/Science/298646_a_299975]
-
baștină, Craiova, și a băniei de către Craiovești, fiind dată lui Hamza, banul din Obislav, rudă a domnului, dar și nepot al Craioveștilor. Comploturi legate de puternica familie Craiovească sunt și cele ale boierilor din Spinișor precum și cele ale boierilor din Văleni, și ei înrudiți îndeaproape cu banii Craiovei, dovediți ca hicleni și, conform legilor, confiscânduli-se moșiile iar unii dintre ei, care au fost prinși, executați; precum și ridicarea lui Dragodan voievod, personaj obscur identificat, după unii istorici, cu Drăghici Gogoașă. Vlad al
Vlad Înecatul () [Corola-website/Science/298680_a_300009]
-
Călățele (în , în ) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Călata, Călățele (reședința), Dealu Negru, Finciu și Văleni. Comuna este situată la poalele de nord-est ale Măgurii Călățele, pe cursul superior al pârâului Călata, la 15 km de Huedin și 65 km de Cluj-Napoca. Pârâul Călata este afluent al Crișului Repede, în care se varsă la Huedin. Se
Comuna Călățele, Cluj () [Corola-website/Science/299573_a_300902]