14,506 matches
-
la implicare emoțională, stiluri de lucru, satisfacție la locul de muncă și factorii acesteia în funcție de variabilă studii (ipoteza 1) • Metodă ANOVA One-Way pentru compararea mediilor la implicare emoțională, stiluri de lucru, satisfacție la locul de muncă și factorii acesteia în funcție de variabilă grad didactic (ipoteza 2) • Testul ț pentru eșantioane independente pentru a compara mediile obținute la implicare emoțională, stiluri de lucru, satisfacție la locul de muncă și factorii acesteia în funcție de variabilă studii (ipoteza 3) VERIFICAREA IPOTEZELOR Ipoteza 1 Există diferențe în funcție de
ANALIZA RELA?IILOR DINTRE STILUL DE MUNC?, IMPLICAREA ?I SATISFAC?IA PROFESIONAL? A CADRELOR DIDACTICE by VERGINA ?ERBAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83885_a_85210]
-
grad didactic (ipoteza 2) • Testul ț pentru eșantioane independente pentru a compara mediile obținute la implicare emoțională, stiluri de lucru, satisfacție la locul de muncă și factorii acesteia în funcție de variabilă studii (ipoteza 3) VERIFICAREA IPOTEZELOR Ipoteza 1 Există diferențe în funcție de variabilă profesie în ceea ce privește implicarea emoțională, stilurile de muncă și satisfacția la locul de muncă a cadrelor didactice. Pentru a verifica această ipoteză am aplicat metodă ANOVA One-Way de comparare a mediilor pentru mai mult de două grupuri având că variabilă independența
ANALIZA RELA?IILOR DINTRE STILUL DE MUNC?, IMPLICAREA ?I SATISFAC?IA PROFESIONAL? A CADRELOR DIDACTICE by VERGINA ?ERBAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83885_a_85210]
-
în funcție de variabilă profesie în ceea ce privește implicarea emoțională, stilurile de muncă și satisfacția la locul de muncă a cadrelor didactice. Pentru a verifica această ipoteză am aplicat metodă ANOVA One-Way de comparare a mediilor pentru mai mult de două grupuri având că variabilă independența variabilă profesie iar că variabile dependente variabilele implicare emoțională, satisfacția la locul de muncă și factorii acesteia și stilurile de muncă. Prezentăm mai jos rezultatele obținute. 1. Implicare emoțională Pe baza analizelor statistice obținute la testul ANOVA One-Way s-
ANALIZA RELA?IILOR DINTRE STILUL DE MUNC?, IMPLICAREA ?I SATISFAC?IA PROFESIONAL? A CADRELOR DIDACTICE by VERGINA ?ERBAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83885_a_85210]
-
profesie în ceea ce privește implicarea emoțională, stilurile de muncă și satisfacția la locul de muncă a cadrelor didactice. Pentru a verifica această ipoteză am aplicat metodă ANOVA One-Way de comparare a mediilor pentru mai mult de două grupuri având că variabilă independența variabilă profesie iar că variabile dependente variabilele implicare emoțională, satisfacția la locul de muncă și factorii acesteia și stilurile de muncă. Prezentăm mai jos rezultatele obținute. 1. Implicare emoțională Pe baza analizelor statistice obținute la testul ANOVA One-Way s-a constatat
ANALIZA RELA?IILOR DINTRE STILUL DE MUNC?, IMPLICAREA ?I SATISFAC?IA PROFESIONAL? A CADRELOR DIDACTICE by VERGINA ?ERBAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83885_a_85210]
-
1.42, p = 0.042], în sensul că în cazul profesorilor factorul regulamente este mai dezvoltat decât în cazul învățătorilor (Anexă 16). Rezultatul este ilustrat și în graficul de mai jos. Prezentarea comparativa a mediilor la factorul regulamente în funcție de variabilă profesie 7. Colectiv Pentru a verifica între care dintre cele trei grupuri există diferențe semnificative am aplicat testul Bonferroni. Rezultatele arată că există diferențe semnificative doar între educatori și profesori [MD = 2.11, p = 0.033], în sensul că în
ANALIZA RELA?IILOR DINTRE STILUL DE MUNC?, IMPLICAREA ?I SATISFAC?IA PROFESIONAL? A CADRELOR DIDACTICE by VERGINA ?ERBAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83885_a_85210]
-
033], în sensul că în cazul educatorilor factorul natură muncii este mai dezvoltat decât în cazul profesorilor (Anexă 16). Rezultatul este ilustrat și în graficul de mai jos. Graficul 7. Prezentarea comparativa a mediilor la factorul natură muncii în funcție de variabilă profesie 9. Comunicare Pe baza analizelor statistice obținute la testul ANOVA One-Way s-a constatat că există diferențe semnificative statistic la pragul p ≤ 0,05 între grupuri în ceea ce privește factorul comunicare [F (2, 111) = 3.480, p = 0.034] Pentru a
ANALIZA RELA?IILOR DINTRE STILUL DE MUNC?, IMPLICAREA ?I SATISFAC?IA PROFESIONAL? A CADRELOR DIDACTICE by VERGINA ?ERBAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83885_a_85210]
-
2.95, p = 0.005], în sensul că în cazul învățătorilor factorul comunicare este mai dezvoltat decât în cazul profesorilor (Anexă 16). Rezultatul este ilustrat și în graficul de mai jos. Prezentarea comparativa a mediilor la factorul comunicare în funcție de variabilă profesie 10. Satisfacție globală Pe baza analizelor statistice obținute la testul ANOVA One-Way s-a constatat că există diferențe semnificative statistic la pragul p ≤ 0,05 între grupuri în ceea ce privește satisfacția globală [F (2, 111) = 3.480, p = 0.034] (tabelul
ANALIZA RELA?IILOR DINTRE STILUL DE MUNC?, IMPLICAREA ?I SATISFAC?IA PROFESIONAL? A CADRELOR DIDACTICE by VERGINA ?ERBAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83885_a_85210]
-
detașați, relaxați comparativ cu educatorii și învățătorii care tind să adopte stilul preocupat fiind mai degrabă preocupați, stresați (Anexă 17). Rezultatul este ilustrat și în graficul de mai jos. Graficul 9. Prezentarea comparativa a mediilor la stilul preocupat-detașat în funcție de variabilă profesie 16. Stilul novator-conservator Pe baza analizelor statistice obținute la testul ANOVA One-Way s-a constatat că nu există diferențe semnificative statistic la pragul p ≤ 0,05 între grupuri în ceea ce privește stilul novator-conservator [F (2, 111) = 2.355, p = 0.100
ANALIZA RELA?IILOR DINTRE STILUL DE MUNC?, IMPLICAREA ?I SATISFAC?IA PROFESIONAL? A CADRELOR DIDACTICE by VERGINA ?ERBAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83885_a_85210]
-
în sensul că profesorii tind să adopte stilul euristic comparativ cu educatorii care tind să adopte stilul algoritmic (Anexă 17). Rezultatul este ilustrat și în graficul de mai jos. Graficul 11. Prezentarea comparativa a mediilor la stilul algoritmic-euristic în funcție de variabilă profesie 20. Stilul inductiv-deductiv Pe baza analizelor statistice obținute la testul ANOVA One-Way s-a constatat că nu există diferențe semnificative statistic la pragul p ≤ 0,05 între grupuri în ceea ce privește stilul inductiv-deductiv [F (2, 111) = 0.819, p = 0.444
ANALIZA RELA?IILOR DINTRE STILUL DE MUNC?, IMPLICAREA ?I SATISFAC?IA PROFESIONAL? A CADRELOR DIDACTICE by VERGINA ?ERBAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83885_a_85210]
-
statistice obținute la testul ANOVA One-Way s-a constatat că nu există diferențe semnificative statistic la pragul p ≤ 0,05 între grupuri în ceea ce privește stilul inductiv-deductiv [F (2, 111) = 0.819, p = 0.444] (Anexă 17). Ipoteza 2 Există diferențe în funcție de variabilă grad didactic în ceea ce privește implicarea emoțională, stilurile de muncă și satisfacția la locul de muncă a cadrelor didactice. Pentru a verifica această ipoteză am aplicat metodă ANOVA One-Way de comparare a mediilor pentru mai mult de două grupuri având că variabilă
ANALIZA RELA?IILOR DINTRE STILUL DE MUNC?, IMPLICAREA ?I SATISFAC?IA PROFESIONAL? A CADRELOR DIDACTICE by VERGINA ?ERBAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83885_a_85210]
-
variabilă grad didactic în ceea ce privește implicarea emoțională, stilurile de muncă și satisfacția la locul de muncă a cadrelor didactice. Pentru a verifica această ipoteză am aplicat metodă ANOVA One-Way de comparare a mediilor pentru mai mult de două grupuri având că variabilă independența variabilă grad didactic iar că variabile dependente variabilele implicare emoțională, satisfacția la locul de muncă și factorii acesteia și stilurile de muncă. Prezentăm mai jos rezultatele obținute. 1. Implicare emoțională Pe baza analizelor statistice obținute la testul ANOVA One-Way
ANALIZA RELA?IILOR DINTRE STILUL DE MUNC?, IMPLICAREA ?I SATISFAC?IA PROFESIONAL? A CADRELOR DIDACTICE by VERGINA ?ERBAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83885_a_85210]
-
didactic în ceea ce privește implicarea emoțională, stilurile de muncă și satisfacția la locul de muncă a cadrelor didactice. Pentru a verifica această ipoteză am aplicat metodă ANOVA One-Way de comparare a mediilor pentru mai mult de două grupuri având că variabilă independența variabilă grad didactic iar că variabile dependente variabilele implicare emoțională, satisfacția la locul de muncă și factorii acesteia și stilurile de muncă. Prezentăm mai jos rezultatele obținute. 1. Implicare emoțională Pe baza analizelor statistice obținute la testul ANOVA One-Way s-a
ANALIZA RELA?IILOR DINTRE STILUL DE MUNC?, IMPLICAREA ?I SATISFAC?IA PROFESIONAL? A CADRELOR DIDACTICE by VERGINA ?ERBAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83885_a_85210]
-
cu gradul didactic ÎI tind să adopte stilul inovativ comparativ cu cele având definitivatul care tind să adopte stilul adaptiv ( Anexă 19). Rezultatul este ilustrat și în graficul de mai jos. Prezentarea comparativa a mediilor la stilul adaptiv-inovativ în funcție de variabilă grad didactic 12. Stilul planificat-flexibil Pe baza analizelor statistice obținute la testul ANOVA One-Way s-a constatat că există diferențe semnificative statistic la pragul p ≤ 0,05 între grupuri în ceea ce privește stilul planificat-flexibil [F (2, 111) = 3.337, p = 0.039
ANALIZA RELA?IILOR DINTRE STILUL DE MUNC?, IMPLICAREA ?I SATISFAC?IA PROFESIONAL? A CADRELOR DIDACTICE by VERGINA ?ERBAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83885_a_85210]
-
ÎI tind să adopte stilul flexibil comparativ cu cele având gradul I care tind sa adopte stilul planificat (Anexă 19). Rezultatul este ilustrat și în graficul de mai jos. Graficul 13. Prezentarea comparativa a mediilor la stilul planificat-flexibil în funcție de variabilă grad didactic 5813. Stilul individualist-colectivist Pe baza analizelor statistice obținute la testul ANOVA One-Way s-a constatat că nu există diferențe semnificative statistic la pragul p ≤ 0,05 între grupuri în ceea ce privește stilul individualist-colectivist [F (2, 111) = 0.447, p = 0
ANALIZA RELA?IILOR DINTRE STILUL DE MUNC?, IMPLICAREA ?I SATISFAC?IA PROFESIONAL? A CADRELOR DIDACTICE by VERGINA ?ERBAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83885_a_85210]
-
adopte stilul euristic comparativ cu cele având gradul I sau definitivat care tind să adopte stilul algoritmic (Anexă 19). Rezultatul este ilustrat și în graficul de mai jos. 62Graficul 16. Prezentarea comparativa a mediilor la stilul algoritmic-euristic în funcție de variabilă grad didactic 20. Stilul inductiv-deductiv Pe baza analizelor statistice obținute la testul ANOVA One-Way s-a constatat că există diferențe semnificative statistic la pragul p ≤ 0,05 între grupuri în ceea ce privește stilul inductiv-deductiv [F (2, 111) = 4.313, p = 0.016
ANALIZA RELA?IILOR DINTRE STILUL DE MUNC?, IMPLICAREA ?I SATISFAC?IA PROFESIONAL? A CADRELOR DIDACTICE by VERGINA ?ERBAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83885_a_85210]
-
ț (110) = 2.276, p < 0,05], în sensul că subiecții cu studii medii tind mai degrabă să adopte stilul adaptativ comparativ cu subiecții cu studii superioare, care tind să adopte stilul inovativ Graficul 24. Prezentarea comparativa a mediilor la variabilă stil adaptativ- inovativ în funcție de variabilă studii 13. Stilul planificat-flexibil Pe baza analizelor statistice obținute s-a constatat că există diferențe semnificative statistic la pragul p ≤ 0,05 în funcție de variabilă studii în ceea ce privește stilul planificat- flexibil [ț (110) = 2.101, p < 0
ANALIZA RELA?IILOR DINTRE STILUL DE MUNC?, IMPLICAREA ?I SATISFAC?IA PROFESIONAL? A CADRELOR DIDACTICE by VERGINA ?ERBAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83885_a_85210]
-
inductiv- deductiv [ț (110) = 0.661, p = 0.510] (Anexă 21). 5. Concluziile cercetării Cercetarea de față a urmărit să analizeze implicarea emoțională, stilurile de muncă și satisfacția la locul de muncă a cadrelor didactice și măsură în care aceste variabile depind de o serie de factori precum profesia, gradul didactic și nivelul studiilor. Rezultatele obținute confirmă în parte ipotezele lansate. Astfel, există diferențe semnificative în funcție de profesia cadrelor didactice în ceea ce privește satisfacția la locul de muncă și stilurile de lucru. Rezultatele au
ANALIZA RELA?IILOR DINTRE STILUL DE MUNC?, IMPLICAREA ?I SATISFAC?IA PROFESIONAL? A CADRELOR DIDACTICE by VERGINA ?ERBAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83885_a_85210]
-
nesuferit, zise, Împingând niște bani pe birou. Eu sunt prima care a venit? — Da. Mergeți Înăuntru. Sunt scaune, dacă doriți să luați loc. Străbătu recepția și intră În creșă. În următoarele zece minute, apărură mai multe femei, toate, În ciuda dimensiunilor variabile, mergând În același fel grijuliu, de parcă ar fi riscat să scape copiii de unde erau, dacă o porneau În pas mai săltat. Lou Îi adresă fiecăreia câteva cuvinte amabile, iar ele Îi răspunseră cu un zâmbet; avea un dar al ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
Să zicem că dumneata faci totul azi și apoi mă aștepți acasă la mine mâine dimineață, eu Încerc să te sun din nou, dacă pot. Doamne, parola...” Auzii niște zgomote, vocea lui Belbo se apropia și se depărta cu intensitate variabilă, de parcă cineva Încerca să-i smulgă telefonul. „Belbo! Ce se-ntâmplă?” „M-au găsit, parola...” Un pocnet sec, ca de armă. Trebuie să fi fost receptorul care căzuse și se izbise de perete sau de tăbliile acelea care se găsesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
discursurile care vor răsuna acolo. Odată căptușeala va fi fină, alteori ridată, iar de cele mai multe ori presărată cu negi, alunițe și gâlme ca niște stalactite. Încă o dată: se pot forma pattern-uri din cele mai diverse aplicând scărpinături de intensitate variabilă în zone aleatorii. Chiar eu mi-am înfipt vârful unui cuțit de bucătărie în fund. La început nu m-a durut, apoi am sărit pe fereastră... La capitolul păr, pielea mea nu va pune probleme insolubile. Fiind o blondă patinată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
Fig. 15) are rolul de acoperire și protecție a conținutului spațiului desmodontal. Se continuă cu mucoasa orală, de care se diferențiază prin structura sa morfo-funcțională, trecerea fiind marcată de o linie muco-gingivală. După acest criteriu deosebim: gingia aderentă, de lățime variabilă, ce acoperă osul alveolar de care aderă prin fascicule fibroase gingivo-periostale și cementul dentar în zona cervicală, de care aderă prin fibre gingivo-cementare. În continuarea gingiei aderente, înconjurând dinții ca un guleraș la colet, se găsește gingia marginală, care se
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
versant oral, respectiv vestibular, și două versante proximale concave (mezial și distal) în raport cu dinții limitrofi papilei. Sub mucoasă există un sept fibros de consolidare, identic cu cel al gingiei libere. Sulcusul gingival (Fig.16) este un șanț cu o adâncime variabilă (media = 1,8 mm), care înconjură coletul dintelui. Peretele intern al sulcusului este prezentat de zona cervicală a dintelui, peretele extern fiind constituit din gingia marginală liberă. Continuitatea fundului șanțului este asigurată de inserția dentară a gingiei, denumită “inserție epitelială
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
cu maximum de convexitate în treimea cervicală. Pot avea marginile cervicale ondulate corespunzător furcațiilor. Marginile ocluzale sunt sub formă de linii frânte, cu creneluri corespunzătoare cuspizilor. Fețele proximale sunt convexe spre ocluzal și plane spre cervical, având convexitatea maximă plasată variabil. Fețele ocluzale sunt policuspidate cu șanțuri principale mezio-distale, care se termină la nivelul foselor marginale, și șanțuri principale ocluzo-vestibulare și ocluzo-orale, care se continuă pe fețele vestibulare, respectiv orale. La intersecția șanțurilor principale vestibulo-orale și mezio-distale se formează fosele centrale
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
află crestele marginale respective. Molarii sunt dinți pluriradiculari. Rădăcinile pornesc dintr-un trunchi comun situat sub linia coletului și care, de regulă, prin șanțuri verticale vestibulare, concretizează șanțurile orale la acest nivel. Rădăcinile se separă prin ambrazuri radiculare de dimensiuni variabile de la molar la molar, apexurile circumscriind perimetrul de sprijin. Camera pulpară este voluminoasă, având un număr de coarne pulpare corespunzător numărului de cuspizi și se continuă spre apex cu trei canale radiculare orientate după direcția rădăcinilor. Fac excepție molarii de
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
al coroanei este mai mare decât al feței ocluzale cu 4,7 mm. Rădăcina: molarul 1 maxilar are trei rădăcini (una palatinală și două vestibulare). Rădăcina palatinală este mult mai mare decât cele vestibulare, este aplatizată vestibulo-palatinal fiind orientată divergent (variabil) față de cele vestibulare. Rădăcina mezio-vestibulară este mai aplatizată decât cea disto-vestibulară în sens mezio-distal. Rădăcinile vestibulare au în general apexurile recurbate reciproc. Ambele rădăcini vestibulare sunt ușor curbe și divergente. MOLARUL 2 MAXILAR (fig. 48), 1.7., 2.7. înălțime
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]