2,913 matches
-
scriere printr-un grafem distinct). Pe baza articulațiilor și a sunetelor distincte în orice poziție, crede Philippide, se poate stabili scrierea unei limbi. Dar, predispozițiile voinței de a integra realitățile în anumite scheme se confruntă permanent cu inovațiile realizate prin variabilitatea infinită a vorbirii, astfel că scrierea ar trebui deseori emendată. În mod similar, Eugen Coșeriu arată că scrierea este un sistem de semne, paralel cu sistemul fonetic (sau fonologic), dar care se deosebește de acesta, fiindcă parlelismul nu este niciodată
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
detaliu, realitatea este alta nu numai de la o comunitate lingvistică la alta, dar diferă sub anumite aspecte chiar în cazul membrilor aceleiași comunități. Cu toate acestea, tradiția lingvistică a comunității, prin matricea spirituală specifică fiecărei limbi, limitează foarte mult această variabilitate individuală la nivelurile ei de bază, în ciuda diferențelor, încît toți vorbitorii unui idiom trăiesc în aceeași realitate, alcătuită, în ultimă instanță, din suma numelor date componentelor realității obiective. Cercetările care au vizat originea limbajului omenesc (problemă, în principiu insolubilă, dar
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
neuropatiei autonome cardiace se bazează pe simptome și semne clinice, pe de o parte și pe diferite metode de explorare noninvazive pe de altă parte. Inițial apar forme subclinice - detectabile prin investigații neurofiziologice - sau forme clinice minime diagnosticate prin determinarea variabilității ritmului cardiac, cuantificarea sensibilității baroreceptorilor și scintigrama miocardică cu meta-iodobenzil-guanidină. Formele clinice relevante ale neuropatiei autonome cardiace se diagnostichează prin prezența a cel puțin două dintre următoarele criterii: tahicardia de repaus, lipsa variabilității bătaie cu bătaie în cursul testelor posturale
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
sau forme clinice minime diagnosticate prin determinarea variabilității ritmului cardiac, cuantificarea sensibilității baroreceptorilor și scintigrama miocardică cu meta-iodobenzil-guanidină. Formele clinice relevante ale neuropatiei autonome cardiace se diagnostichează prin prezența a cel puțin două dintre următoarele criterii: tahicardia de repaus, lipsa variabilității bătaie cu bătaie în cursul testelor posturale, indexul Valsalva, indexul ortostatic și hipotensiunea ortostatică (2). Așa cum arată testele de finețe mai sus menționate, deși poate să fie prezentă o hiperinervare simpatică proximală și să se deceleze o tahicardie de repaus
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
inițial în corticala ganglionului care, ulterior, va fi invadat. Ganglionul invadat tumoral devine sursă pentru invazia altor ganglioni. Invazia se poate produce și prin inversare de flux când vasele limfatice aferente și eferente sunt blocate de tumoră. Bogăția, complexitatea și variabilitatea rețelei limfatice explică apariția adenopatiilor tumorale la distanță, uneori cu "sărirea" unor stații. În cazul tumorilor abdominale sau genitale, după invazia ganglionilor regionali, extensia se poate produce și prin canalul toracic în sistemul cav superior. Extensia sanguină. Celulele tumorale pot
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
scurtă. Necesitatea diversificării tipurilor de insuline provine din încercarea de a imita perfecțiunea modelului fiziologic. Trebuie reținut faptul că, pe lângă diversificarea schemelor terapeutice dorite de noi și în acord cu necesarul insulinic și cu caracteristicile pacientului nostru, există o importantă variabilitate a răspunsului la insulină, intra- și interindividuală. Variabilitatea gradului de inactivare în chiar țesutul subcutanat, dinamica absorbției din diversele zone anatomice, cunoscută de altfel dar imperfect superpozabilă de la o administrare la alta, gradul de extracție și inactivare la nivel hepatic
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Rodica Perciun, Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92267_a_92762]
-
încercarea de a imita perfecțiunea modelului fiziologic. Trebuie reținut faptul că, pe lângă diversificarea schemelor terapeutice dorite de noi și în acord cu necesarul insulinic și cu caracteristicile pacientului nostru, există o importantă variabilitate a răspunsului la insulină, intra- și interindividuală. Variabilitatea gradului de inactivare în chiar țesutul subcutanat, dinamica absorbției din diversele zone anatomice, cunoscută de altfel dar imperfect superpozabilă de la o administrare la alta, gradul de extracție și inactivare la nivel hepatic (în medie 50% la primul pasaj), inactivarea la
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Rodica Perciun, Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92267_a_92762]
-
nefuncționale, sunt social ineficiente, fiind anihilate de relațiile sociale. Pe de altă parte, instituții formale puternice, susținute fie prin sancțiuni și recompense, fie ideologic, pot produce destructurări ale relațiilor sociale. Dinamica raportului instituții sociale - relații sociale ne sugerează faptul că variabilitatea instituțională și persistența acesteia În timp În contexte sociale concrete nu pot fi explicate prin urmărirea eficienței și printr-o variabilă „tare” (cum ar fi tehnologia) care să pună ordine În mulțimea manifestărilor instituționale concrete, ci mai degrabă ca proiecte
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
afectând parenchimul renal adiacent (compresie/apoptoză?) și producând IRC. Aceste caracteristici nu sunt generale, deoarece uneori (rar) în ADPKD, dezvoltarea chiștilor renali poate fi asincronă și asimetrică sau chiar unilaterală, iar unii pacienți nu progresează spre IRC (7). Explicația acestei variabilități de manifestare a bolii va fi analizată de alți colegi, în capitolele următoare, care vor trebui să găsească răspunsuri și la o întrebare capitală: de ce numai 1-2% (maxim 10%) din nefroni sunt afectați, dacă gena anormală este prezentă în celulele
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
prin multiple și variate manifestări extrarenale, mai frecvent chiști hepatici, mai rar chiști în alte organe, anomalii cardiovasculare etc. Asocierea lor la manifestările renale este variabilă în familii diferite și chiar în aceeași familie la bolnavi diferiți. Desigur, explicația acestei variabilități fenotipice este importantă în planul teoretic al cunoașterii (loci genetici diferiți, alele diferite ale unui locus, fondul genetic mediu) (8). Dar, pentru clinician, ea are o semnificație practică deosebită din două motive: uneori, debutul clinic se poate face printr-o
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
congenitală. în aceste familii, riscul de recurență în fratrie a celor două fenomene este probabil ridicat (Zerres et al., 1994). 2. Expresivitatea variabilă O problemă majoră cu care practicianul se confruntă în diagnosticul ADPKD este expresivitatea variabilă sau, altfel spus, variabilitatea clinică de manifestare a bolii (variație fenotipică, în termeni genetici) la diferite persoane afectate. în genetică, expresivitatea este un caracter cantitativ ce exprimă gradul de severitate al bolii, manifestarea sa mai mult sau mai puțin completă (expresivitatea zero este egală
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
apariție a simptomelor în aceeași familie, este identică la pacienți diferiți (deci prognosticul pentru un anumit pacient ar putea fi stabilit pe baza cursului evoluției bolii la un alt membru al familiei); acest lucru s-a dovedit inexact din cauza unei variabilități intrafamiliale, uneori importantă (24), care nu permite evaluarea evoluției bolii unui pacient pe baza evoluției ei la alți bolnavi din familie; există, evident, și o variabilitate interfamilială în manifestarea unor anomalii extrarenale în ADPKD; elocventă și importantă în practică este
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
la un alt membru al familiei); acest lucru s-a dovedit inexact din cauza unei variabilități intrafamiliale, uneori importantă (24), care nu permite evaluarea evoluției bolii unui pacient pe baza evoluției ei la alți bolnavi din familie; există, evident, și o variabilitate interfamilială în manifestarea unor anomalii extrarenale în ADPKD; elocventă și importantă în practică este frecvența mai mare a anevrismelor intracraniene în unele familii (26). Sursele de variație fenotipică în ADPKD sunt: mutații în gene diferite (heterogenitate de locus); mutații diferite
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
și grave complicații ale ADPKD. Primele semne biologice apar la circa 45 de ani, iar stadiul terminal al IRC se produce, la adult, în medie la 55 de ani (12). Aceasta nu este o regulă generală, deoarece (ADPKD) există o variabilitate marcată între bolnavi: în unele cazuri, IRC apare în prima decadă de viață, iar alți pacienți cu ADPKD nu fac niciodată IRC. Determinanții progresiei spre IRC vor fi discutați ulterior; cert este că IRC se produce prin pierderea progresivă a
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
că hematuria sau hipertensiunea 3 pot fi primele forme de prezentare a pacientului; chiști asimptomatici descoperiți accidental la ecografie abdominală realizată pentru motive non-renale sau prin screening ultrasonografic, în familiile cunoscute cu ADPKD. Nu există încă o explicație a acestei variabilități de expresie a bolii. La copii, implicarea renală (și deci nefromegalia) poate fi deseori asimetrică și uneori unilaterală. Poate fi prezent un defect de concentrare care duce la poliurie și polidipsie, dar acest defect este mai caracteristic pentru ARPKD. Manifestările
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
este caracteristic, dar nu și patognomonic; persistă mult timp, până la adolescență. 151DIAGNOSTICUL BOLII POLICHISTICE RENALE AUTOSOMAL DOMINANTE puternică de manifestare și evoluție a bolii; acest fapt sugerează că alelismul multiplu (cu puține alele) este cea mai probabilă bază genetică a variabilității interfamiliale și concordanței intrafamiliale. Zerres et al. (1994) au localizat gena ARPKD pe brațul scurt al cromosomului 6, în regiunea 6p21-cen, dar până în prezent nu a fost identificată. Oricum, analiza de înlănțuire cu markeri din această regiune permite un diagnostic
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
Schematic, determinanții progresiei pot fi clasificați în două categorii: A) genetici, constituționali asupra cărora tratamentul nu are impact: vârsta gena PKD1 vs PKD2 sexul anticipația rasa imprintingul. B) non-genetici capabili de a fi modificați, prin diverse manevre terapeutice HTA (nivel / variabilitate) proteinuria mărimea chiștilor/ aportul de proteine/dieta hipoproteică dimensiunile rinichilor sarcinile repetate prezența chiștilor extrarenali/ acidoza, manifestări extrarenale căderea excreției urinare de amoniu infecția urinară hiperuricemia. Numeroase studii epidemiologice au demonstrat posibilitatea unei evoluții eminamente diferite între cele două tipuri
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
care îl are orice bolnav, la fiecare sarcină, de a transmite boala la descendenți (deși simplistă, comparația cu tragerea la sorți a unei bile dintr-un set de două bile una albă și alta neagră este sugestivă pentru toți pacienții); variabilitatea intrafamilială a bolii (10), care nu permite efectuarea unui prognostic asupra evoluției bolii la un pacient pe baza modului în care a evoluat boala la alte persoane din aceeași familie; anticipația și imprintingul (3, 6, 13, 16), fenomene discutate în
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
între 6 litri la un copil de 8 luni (cântărind 9 Kg), 12 litri la un copil de 3 ani (cântărind 18 Kg) și 20 litri la un copil de 6 ani (cântărind 28 Kg). Aceste cifre sunt numai aproximative, variabilitatea interindividuală fiind foarte mare. Cantitățile de insulină și de lichide administrate trebuie să fie calculate în funcție de greutatea corporală, dar și în funcție de gradul deshidratării și profunzimea acidozei. În figura 4 redăm un algoritm orientativ pentru tratamentul cetoacidozei copilului. 1. Definiție și
Tratat de diabet Paulescu () [Corola-publishinghouse/Science/92271_a_92766]
-
riscului de proiect Orice proiect este susceptibil să genereze evenimente nedorite, care nu au putut fi prevăzute în momentul luării deciziei și care în raport cu amploarea lor pot pune în pericol eficiența în timp a proiectului. Riscul proiectului se definește prin variabilitatea probabilă a rentabilității viitoare a acestuia<footnote Halpern, P., Weston, J.F., Brigham, E.F., Finanțe manageriale, Editura Economică, București, 2000. footnote> . Orice decizie de afaceri, de alocare a capitalului, necesită previziunea unor evenimente viitoare, în special a celor referitoare la încasări
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
citat de Shields [18]. În aproape un sfert din cazuri (24,2%), nu s-a evidențiat o interconexiune T2→T1, descoperindu-se un ram comunicant între T2 și ganglionul stelat. În urma acestui studiu s-a mai constatat și o mare variabilitate topografică a ganglionului simpatic dorsal 2:spațiul II intercostal (50%);marginea superioară a coastei II;coasta 2 - coasta 3, fuzat cu ganglionul stelat;marginea inferioară a coastei 2;coasta 2-3, fuzat cu ganglionul 3 simpatic;ganglion 2 neidentificabil (7,6
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
fi declanșată sau aprofundată și de condițiile mediului social nefavorabil. De aici grija pentru amenajarea unor măsuri cheie de profilaxie și psihoterapie la elevii puberi logonevrotici, căci pe fondul particularităților de vârstă, la aceștia apar trăsături specifice, de o largă variabilitate, în funcție de condițiile de educație și instrucție, adecvate sau neadecvate gradului de învederare a defectului său de vorbire. Logonevroticii sunt stăpâniți de ideea că nu și vor putea alege întotdeauna drumul dorit în viață, aspirațiile realizându-le prin raportarea la o
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
trei niveluri tradiționale ale biodiversității, identificate până în prezent, și anume: 1. diversitatea genetică (diversitatea genelor unei specii) este un nivel al biodiversității care se referă la numărul total de caracteristici genetice în structura genetică a speciilor și se distinge de variabilitatea genetică (cea care descrie tendința caracteristicilor genetice de a varia, fiindcă există în mod natural o variabilitate genetică între populații și indivizi din aceeași specie). Un studiu din 2007, coordonat de agenția americană National Science Foundation, a demonstrat că diversitatea
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
este un nivel al biodiversității care se referă la numărul total de caracteristici genetice în structura genetică a speciilor și se distinge de variabilitatea genetică (cea care descrie tendința caracteristicilor genetice de a varia, fiindcă există în mod natural o variabilitate genetică între populații și indivizi din aceeași specie). Un studiu din 2007, coordonat de agenția americană National Science Foundation, a demonstrat că diversitatea genetică și biodiversitatea sunt dependente una de alta, arătând astfel că diversitatea înăuntrul unei specii este necesară
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
fost prezenți circa 2.400 de reprezentanți de organizații nonguvernamentale (ONG) care au organizat, în paralel cu acest summit, un forum al lor la care au asistat 17.000 de persoane. Cu această ocazie, biodiversitatea a fost definită ca fiind variabilitatea organismelor vii de orice origine, cuprinzând, printre altele, pe cele terestre, pe cele marine și celelalte ecosisteme acvatice, precum și complexurile ecologice din care acestea fac parte. Altfel spus, aceasta înseamnă diversitatea din sânul speciilor și dintre specii, precum și cea dintre
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]