3,223 matches
-
situate în trecut și în prezent, restituie dramatismul anilor primei conflagrații mondiale. SCRIERI: Timpul din ziduri, Craiova, 1976; Spații teatrale, Craiova, 1979; Trebuia să se nască Brâncuși, București, 1981; Dramaturgi români contemporani, Craiova, 1983; Migrații fără sezon, București, 1984; De veghe pentru învingători, I-II, București, 1987-1989; Neuitatele amurguri, Craiova, 1988; O lume a dialogului, București, 1998; Condiția umană în dramaturgia postbelică, Craiova, 2002. Antologii: Cartea „Ramurilor”, București, 1997. Repere bibliografice: Vasile Marian, Istorie, civilizație, viață, LCF, 1977, 24; Ulici, Prima
DIACONESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286746_a_288075]
-
Crăciun)” (Nicolae Manolescu). Prin opoziție cu acest univers miraculos, se prefigurează refuzul lumii în care poetul trăiește. Aceasta îi apare maculată și metafora ei este „zăpada ca un câine mort / călcată de mașini pe stradă” (Epitaf). Poemele din Visul și veghea (1972) ilustrează și o sensibilă primenire formală. Locul vechilor compuneri narative și declamative e luat de piese concentrate și elaborate (rondele, de exemplu), corectând, uneori bacovian, fostele elanuri juvenile. D. își ia dreptul de a-și revizui conștiința moral-poetică și
DESLIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286739_a_288068]
-
București, 1962; Minunile de fiecare zi, București, 1964; În poartă, Voinescu!, București, 1968; Drumul spre Dikson, București, 1969; Luminile arenei, București, 1969; Regele X, București, 1969; Din țara lui Nu-mă-uita, București, 1970; În bătălia pierdută (1942-1969), București, 1971; Visul și veghea, București, 1972; Sângele voinicului, București, 1973; Cetatea de pe aer, București, 1974; Premiera se amână, București, 1977; Un haiduc pe bicicletă sau Contra timp și spațiu cu Marin Niculescu, Iași, 1978; Visul și veghea, pref. Nicolae Manolescu, București, 1980; Pavăză putredă
DESLIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286739_a_288068]
-
bătălia pierdută (1942-1969), București, 1971; Visul și veghea, București, 1972; Sângele voinicului, București, 1973; Cetatea de pe aer, București, 1974; Premiera se amână, București, 1977; Un haiduc pe bicicletă sau Contra timp și spațiu cu Marin Niculescu, Iași, 1978; Visul și veghea, pref. Nicolae Manolescu, București, 1980; Pavăză putredă, București, 1981; Roman imaginar, Timișoara, 1991; Un glonț pierdut, București, 1991; Vremuri de tinichea (convorbiri cu Daniel Nicolescu), București, 1998. Traduceri: L. Kvitko, Căluțul, București, 1949 (în colaborare cu Irina Deșliu); S. Marșak
DESLIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286739_a_288068]
-
La stema țării, București, 1977; Cu inima curată, București, 1977; Ritualuri intime, București, 1978; Îngândurat ca pietrele munților, București, 1979; Scutier la umbra clipei, București, 1982; Pentru eterna vatră românească, București, 1983; Fabule cu sau fără morală, București, 1984; De veghe la anotimpuri, București, 1985; Drumeț în calea lupilor (în colaborare cu Mihai Stoian), București, 1987; Fântâna din oglinzi, București, 1988; Poeme dintr-un sfert de veac, pref. C. Stănescu, București, 1989; Cartea cu litere, București, 1994; Vânătoarea de culori, București
DRAGOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286859_a_288188]
-
fără morală”, O, 1984, 39; Cristian Popescu, „Fabule cu sau fără morală”, SLAST, 1984, 50; Ion Dodu Bălan, Pietre pentru templul lor, București, 1985, 363-369; Edgar Papu, Intensitate armonioasă, FLC, 1985, 35; Rotaru, O ist., III, 410-412; Adriana Iliescu, De veghe la anotimpuri, RL, 1989, 18; Dicț. scriit. rom., II, 143-144. Il.C.
DRAGOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286859_a_288188]
-
promițător, LCF, 1981, 24; Valentin F. Mihăiescu, 5 argumente în favoarea valorii, LCF, 1981, 52; N. Ciobanu, „Universuri imaginare”, LCF, 1982, 18; Nicolae Manolescu, Camil Petrescu și critica, RL, 1985, 14; Șerban Cioculescu, Liviu Rebreanu, RL, 1987, 32; Alexandru Condeescu, De veghe în linia întâi, „Ora”, 1993, 25 iunie; Adrian Dinu Rachieru, Nevoia de ordine, „Meridian”, 1993, 7 iulie; Ștefan Ioanid, Paul Dugneanu, „Al doilea val”, „Curierul românesc”, 2002, 9; Hristu Cândroveanu, Magistratura actului critic, ARG, 2002, 13. Hr.C.
DUGNEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286893_a_288222]
-
italiana, germana, spaniola - sau orientale: araba, apoi japoneza, chineza. Se scrie deja În limbile vernaculare din Africa neagră, dar fără Îndoială că, destulă vreme de acum Încolo, cele mai traduse titluri din lume vor rămîne „Treziți-vă!” și „Turnul de veghe” - merită să le răsfoiți numai pentru a lua cunoștință de multitudinea limbilor vorbite și scrise de pe pămînt. O dată cu dezvoltarea rețelei de internet, comunicarea propriilor scrieri e la Îndemîna oricui, iar scriitorii nici nu vor altceva decît să aibe parte de
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
a Însemnat modernismul Împreună cu avangardele, ci o re-umanizare a normelor tot mai severe impuse de acestea Întru denunțarea ordinii burgheze. „Valorile moderniste au devenit la ora actuală și În mare parte, monedă calpă și [...] nu mai avem nevoie de alte Veghi ale lui Finnegan sau Cantos pisans Însoțite de echipele lor de profesori acreditați pentru a ni le explica.”. Era limpede, În acel moment, că Noul roman francez nu putea fi postmodern, că proiectul grupului era unul vechi și că Între
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
și vrednic al vieții”, Comarnescu expune drama intelectualului devotat eticii și adevărului: „Pentru milioanele de oameni ai miturilor și fervorilor naturale, «telurice», cum spune Keyserling, intelectualii intransigenți apar un fel de oportuniști sau negativiști dăunători și primejdioși. Oportuniști când, sub veghea unicului criteriu al binelui etern și universal, ei despart elementele valoroase de cele nevrednice sau absurde din ansamblul unei mișcări puse în lucru. Negativiști, când ei subliniază mai cu seamă latura nedemnă, neștiințifică, neomenoasă a mișcării. De aici provine situația
CRITERION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286515_a_287844]
-
de cognitivism. Psihologia persoanei din secolul XX a folosit relativ puțin conceptul de conștiință specific umană. În domeniul conștiinței există o ambiguitate pe care nu toți o clarifică, în sensul că din biologie e prezentă o oscilație veghe-somn, starea de veghe a omului fiind etichetată ca stare conștientă. Dar, doar o parte din aceasta se referă la conștiința specific umană, care se desfășoară în sensul libertății, valorilor și conștiinței morale. 1.3. Psihismul biologic și psihismul persoanei conștiente Psihismul este și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
curând decât să se descrie activitățile care trebuie executate. Avantajul pe care Îl are concentrarea asupra rezultatelor În abordarea problemelor referitoare la delegarea de autoritate, stabilirea bugetelor, a sarcinilor de muncă este că ajută la păstrarea unității În „stare de veghe” În implementarea și execuția strategiei (Graham și Bennett, 1992, p. 157). La agenții economici cu performanțe Înalte, managementul trebuie să lucreze din greu pentru a descoperi modalitatea ca acești agenți să fie mai buni decât rivalii lor. Managementul poate realiza
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
probabilă - înălțimea la care trebuie să se ridice capul. Schimbarea în frecvența cu care capul este ridicat la această înălțime este procesul de condiționare operatorie. Ajuns aici, Skinner a procedat la extrapolări. După el, cât timp suntem în stare de veghe, treji, noi acționăm constant asupra mediului și multe dintre consecințele acțiunilor noastre sunt consolidatoare. Prin condiționarea operatorie, mediul creează repertoriul de bază cu care noi ne păstrăm echilibrul, ne plimbăm, ne jucăm, ținem instrumente și unelte, vorbim, scriem, conducem o
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
ațâțător, ci, în climatul difuz al incertitudinii, provoacă inexplicabile înfiorări. Hălăduielile în lucoarea incertă a asfințitului - o elocvență mută are, în descrieri, magia ca și impresionistă a luminii - tind să fie ori să apară ca o inițiere în necunoscut. De veghe, luciditatea propune în aceeași, continuă, pendulare soluția „deriziunii”. Melancolia, efect al reveriei, se împrăștie printr-un, nu rareori malițios, surâs. Cu senzualitatea lui calificată pentru tot ce-i catifelat, diafan, mlădios, autorul nu pierde din ochi, prețăluind-o când cu
GHEORGHIU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287238_a_288567]
-
face să complice până și psihologiile lineare, lipsa unor coordonate care să ridice nivelul epicii la ideea majoră conținută doar virtual de fapte sunt elemente care, în ciuda reușitei de atmosferă a cărții, dizolvă în cele din urmă tensiunea analitică. Cu Veghea bătrânei doamne Gall (1973), raportul dintre tehnica psihologică (rememorarea, indefinitul reacțiilor, solitudinea chinuitoare și, din nou, complexul vinei) și cea narativă (cadru cu totul formal) se precizează în favoarea celei dintâi. Bătrâna eroină (realitate sau numai ficțiune) devine o prezență obsedantă
ALEXANDRU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285245_a_286574]
-
de familia bucovineană de la finele veacului XIX și începutul de secol XX. La un prim nivel de lectură, cartea este o nouă sumă de psihologii individuale, însă în profunzime ea este o reconstituire de destin colectiv. SCRIERI: Racul, București, 1970; Veghea bătrânei doamne Gall, București, 1973; Casa Emilianei, București, 1975; „Niciodată toamna...”, București, 1977; Sertarul cu medalii, București, 1980; Cărarea îngustă, București, 1983. Repere bibliografice: Mircea Iorgulescu, Oltea Alexandru, „Racul”, RL, 1970, 35; Dana Dumitriu, „Veghea bătrânei doamne Gall”, ARG, 1973
ALEXANDRU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285245_a_286574]
-
colectiv. SCRIERI: Racul, București, 1970; Veghea bătrânei doamne Gall, București, 1973; Casa Emilianei, București, 1975; „Niciodată toamna...”, București, 1977; Sertarul cu medalii, București, 1980; Cărarea îngustă, București, 1983. Repere bibliografice: Mircea Iorgulescu, Oltea Alexandru, „Racul”, RL, 1970, 35; Dana Dumitriu, „Veghea bătrânei doamne Gall”, ARG, 1973, 6; Cristea, Domeniul, 291-296; Silvia Urdea, Oltea Alexandru, „Casa Emilianei”, VTRA, 1976, 6; Titel, Pasiunea, 133-135; Liviu Petrescu, Între epos și poveste, ST, 1979, 10; Dana Dumitriu, Romanul de familie, RL, 1980, 12; Condurache, Portret
ALEXANDRU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285245_a_286574]
-
Soarta scrisului inegal, de aspect pluriform, al lui A. („literat complet și nespecializat”, cum îl caracterizează Arghezi) pare să fi fost legată de o antinomie structurală a omului. Sălășluiesc în firea lui un insurgent, un nonconformist în stare de perpetuă veghe, pledant neostenit al libertății individului și al ideii de personalitate ireductibilă, mișcându-se cu repeziciune și aplomb spre orice spațiu de dispută, tentat să dinamiteze coerciții și tabuuri, prezumțios, dornic de afirmare belicoasă și, deopotrivă, un sceptic malițios, care trăiește
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
m-ar durea să se piardă (recită din memorie): Dau glas buciumașii din Putna și Vrancea Din Iași și Suceava, din Neamț și Hotin Iar buciumu-și poartă ecou-n suspin, Căci astăzi, Ștefane, furată ți-i lancea. Ea strajă de veghe ți-a fost la hotare Păzind al Moldovei străbun legământ Și știre, Stăpâne, ți-a dat în mormânt Să-asculți potolirea urgiei barbare. Dar hoarde vrăjmașe pornite-n puhoi Răpitu-ți-au glia pământului sfânt Și lancea ți-au scos-o din vechiul
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
viața românească se rupe în trei fâșii, după cum Dumnezeu a sortit Moldovei să se rupă în trei trupuri azvârlite pradă la dușmani". În secolul al XV-lea Vasluiul își împărțea rolul de capitală cu Suceava - el fiind și punct de veghe în caz de război - dar, odată cu mutarea capitalei la Iași, Vasluiul își pierde din însemnătate. În secolul al XVI-lea odată cu o nouă organizare administrativă a țării, în locul ocolului târgului, Vasluiul devine capitală a ținutului Vaslui, sporindu-și serviciile publice
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ca locuitorii „să se îngăduie între ei". Mai târziu locul acestora l-au luat comisiile de împăciuire. Paza satului în trecut cădea în sarcina vornicului. Straja era organizată de vornic și era asigurată de locuitori prin rotație. În timpul năvălirii străinilor veghea se făcea de pe înălțimi, de unde se putea observa și aprinde „pojarul de primejdie". După ce primejdia năvălitorilor n-a mai fost de actualitate, s-a organizat numai straja de noapte - străjerii circulau noaptea prin sat și asigurau paza bunurilor și a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și din Chartres. Se găsește o interpretare teologică a legendei care vede în această istorie o poveste despre lumină. Într-adevăr, soția lui Julien are numele de Clarice. Ea încarnează o dezbatere privind teologia vigilenței găsită vinovată. Între somn și veghe, ea comite greșeala de a nu fi putut împiedica moartea, dar, mai apoi, devine o figură de fecioară înțeleaptă care veghează și orientează pe cristofor cu lumina ei (astfel încât s-a putut vedea aici o versiune creștină a mitului antic
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
deja făcute pentru Ispitirea Sfântului Anton). A citit Mesnagier de Paris, studiile lui Maury, Credințe și legende ale Evului mediu, Credințe și legende ale Antichității, dar și o lucrare de Maury, Halucinații hipnagpgice sau teroarea simțurilor în starea intermediară între veghe și somn (1845) care a putut să-l inspire sub aspectul oniric al poveștii. A putut să găsească la Maury evocarea "cerbilor cu capete omenești și cu barbă" interferența dintre vânătoare și sfințenie ("Sfinții vor fi fost transformați în vânători
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
cit., p. 57 (nota trad.). 367 Trad. rom. cit., p. 58 (nota trad.). 368 Trad. rom. cit., p. 66 (nota trad.). 369 Didier Anzieu, în Le Moi-peau (Dunod, 1985), reamintește lucrările lui Paul Federn care se interesează de tranziția între veghe și somn, între somn și veghe, și mai mult la nivelul vigilenței Eului. Federn este un gânditor al limitelor care gândește limita nu ca un obstacol sau barieră, dar precum "condiția care permite aparatului psihic să stabilească diferențele în interiorul lui
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Trad. rom. cit., p. 58 (nota trad.). 368 Trad. rom. cit., p. 66 (nota trad.). 369 Didier Anzieu, în Le Moi-peau (Dunod, 1985), reamintește lucrările lui Paul Federn care se interesează de tranziția între veghe și somn, între somn și veghe, și mai mult la nivelul vigilenței Eului. Federn este un gânditor al limitelor care gândește limita nu ca un obstacol sau barieră, dar precum "condiția care permite aparatului psihic să stabilească diferențele în interiorul lui el însuși", D. Anzieu, op. cit., pp.
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]