2,848 matches
-
prăjite la un simulator, între care flutura, ca o subțire limbăroșie de pisică, o foiță lucioasă lunecoasă de înlocuitor. Fostul coleg de liceu Ștefan Olaru esteînlocuit astăzi de un domn sever, înalt, atemporal. Teabordează prompt și te copleșește relaxat, cu verdictele sale precise. Din când în când, își freacă palmele uriașe una de alta, pentru a le învia, parcă. Din când în când, își îndreaptă ochelarii subțiri pe masca perfect tăiată a noului Ștefan Olaru. Da, recunoaște, de ce nu, de ce nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
altfel, putem face câțiva pași împreună. Doar ne vedem rar, la treizeci de ani... pacea de treizeci de ani... ha ha... să știi că da. Războiul nostru de treizeci de ani. O viață de om, dom’le! O surpriză: Fănică. Verdicte precise, obiectivitate glacială. Un tip nervos, totuși. Își freacă, din când în când, palmele uscate și mari, își tot îndreaptă ochelarii. Vorbește despre familie. Soția medic nu e dintre aceia care își umplu buzunarele și sacoșele cu bacșișuri, ca atâta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
a patra mână, așa că nu sunt sigur. S-a vorbit de un pretext moral. Cum știi, în ultima vreme, ăsta e un pretext frecvent. — Acceptați să insistăm? a îndrăznit curiosul. — Accept, accept, copilule. Aștepți, probabil din gura zaharisitului, care sunt verdicte de procuror. Ne consideri, probabil, pe toți cei din generația erorilor, cum spuneți voi, niște bastarzi. Visători manipulabili, incurabili, schizoizi. Ei bine, ascultă: Emilia a fost un adevărat noroc pentru tovarășul Ianuli, crede-mă! În ciuda multor... Am înțeles, am înțeles
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
sfioși, în lături, să facă loc distinsului samaritean și rudei sale infirme. Cuplul ajunse în fața tejghelei. Patru pachete, comandă intrusul. Vânzătorul nici nu-l privi, pungile zburaseră deja spre cântar, 109 lei, se auzi. Patru pui, 109 lei, se auzi verdictul. Domnul întinse 110 lei, refuză, lehamite, restul, reapucă bara căruciorului, îl roti, eaa, aie, scânci paraliticul. Erau din nou la ușă. Pachetele cu puii decapitați zăceau pe genunchii infirmului. Flancul de clienți avu o tresărire. Vocea mulțimii se strânse în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
În Mortua est! se desfășoară o multitudine de stări poetice, fiecare cu potențialul său de încântare sau detașare exorcizantă a intelectului: suava descriere a copilei moarte "regină", feerica descriere a drumului spre imperiul morții, iar apoi intervenția lucidității neiertătoare și verdictul cosmic final, evocând fie vinovăția divină, fie îndoiala că ar exista un creator al unei lumi absurde tensiuni extreme ale unei gândiri generând bucuria zborului ultim in apex intellectu. Melancolia este stare poetică, iar orice stare poetică este o încântare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
un Cocteau, trupa de la Luceafărul Îmi tot vorbea elogios de marele Todorov; mă duc și văd un spectacol de-al lui Todorov - era jenant! CÎnd Îmi cunosc opinia, marii actori ai teatrului din Capitala Republicii Moldova (unii-artiști ai poporului; alții-emeriți) corectează verdictul: Într adevăr, zic ei, Todorov era mare, dar la repetiții! Vorbea timp de șase ore, Dumnezeiește!... Un escroc, printre puținii regizori-escroci pe care i-a avut România, proceda altfel: după prima lectură, urla la interpreți că au zgură-n creier
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
făcea curte unei doamne teribil de atrăgătoare. Era ușor ebrietat, și nefiind nici prea atrăgător, femeia-i respingea, tenace, avansurile. La un moment dat scriitorul se enervează și, aflînd că tipa e profesoară de franceză, Îi aruncă un comic/distrugător verdict: „ Am cunoscut-o pe Brigitte Bardot, duduie: era și mai frumoasă ca dumneata, și vorbea și mai bine franțuzește!”. Ergo: cînd nu scria, Mazilu rămînea propriul său personaj. Nici nu-i de mirare că s-a scris o piesă despre
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
Paris, spre exemplu); Livada...lui Nekrosius ținea numai 6! PÎnă la urmă, regizorul a lăsat de la el: acum ține doar 5 ore... Criticul ziarului The Guardian, Andrew Clements, după ce a văzut Tosca la Royal Opera House din Londra, dă două verdicte bizare: interpretul lui Scarpia ar fi avut „un șarm perfid”, iar jocul Angelei Gheorghiu ar fi fost „vizual ca un semafor”. Nu mi-e clar: șarmul perfid e o calitate, ori un defect, pe scenă? Era preferabil șarmul ingenuu? Dar
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
mine, mergând cu mine alèturi, umèr la umèr, dupè care, isi strecura brațul pe sub brațul meu, apoi, se lipea de mine și își lèsa capul înspre umèrul meu, semn cè uzase de toate armele și cè nu mai aștepta decât verdictul meu, care, în general era unul pozitiv, La o pizza! dar, îmi amintesc de trandafiri și de busuioc și îi întind buchetele, ne zâmbim scurt atunci când ni se întâlnesc privirile, ea cu ochelari de soare, afarè un sfârșit de septembrie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
i-aș înșela pe toți și, în primul rând, pe mine însumi! Atunci ce vrei, Matei? în clipa de liniște care s-a lèsat dupè întrebarea lui, îi sunè mobilul, Da! eu sunt! îl cautè cineva de la redacție, anunțându-l verdictul de la judecètorie în procesul intentat primarului, Îmi aprind o țigarè, dezinteresându-mè de convorbirea telefonicè a lui Șerban, cèutând rèspunsuri la întrebarea pusè, Ce vrei, Matei? Ar fi o soluție dacè aș pleca din țarè, în America, de pildè, sè încep
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
Așa procedam când mă punea mama să fac curat în cameră, iar eu băgam totul sub pat și netezeam cuvertura, după care mă duceam mai aproape de ușă, ca să am o privire de ansamblu și să verific dacă îmi puteam da verdictul dorit. Cu toate că voiam să port lenjeria albastră, cu fundițe pe șold, m-am răzgândit în ultimul moment, fiindcă mi s-a părut că ar fi fost prea mult. M-am mulțumit cu un set de culoare crem cu broderie - sexy
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
a haosului, ci o concretețe controlată. Încântătoare prin stabilitatea ei. Pentru că amintirile cosmetizate astfel, cu haine alese după împrejurare, stare, anotimp, căutări, erau ale unui om liber de la naștere până la moarte, care gândea detenția ca pe o expresie a unui verdict. Numai că infamia mea era alta, eu gândeam gândurile altcuiva și mi le însușeam ca fiind personale. Cercul vicios în care devenisem plagiator. Dedublarea mea încerca să fie o evadare. Sau o forare în abisurile mele. Nu știam nici eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
după vreun octogenar bogat, indiferent de neam, numai să fie american, a adus bătaie de cap legiuitorilor din întreaga lume. Cu toții aveau câștig de cauză și de liberă practică. Dar nu orice aprindere era ecologică, și aici Greenpeace își dădu verdictul: până la urmă, se acceptă orice fel de aprindere, cu modificări, adăugiri, strâmbări din nas, comisioane, închideri de ochi, relații sus-puse, nepotisme care, vrând-nevrând, au trebuit incluse în circuitul afacerilor cu impozit, în funcție de zonă, sex, naționalitate, hibridare, precum și de durata materialului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
precum fetusul în pântecul mamei. În rada portului, macaralele-portal încărcau cu pietriș șlepurile așezate la coadă. Am început să scriu cele văzute și... Aici filmul se întrerupse. Ecranul deveni alb. Abia bănuit chipul-crochiu a lui Gustav. Foarte palid. Pe frunte verdictul cu litere groase. Imaginea-schiță deveni fotografie, respectând cu fidelitate trăsăturile damnatului. Apoi o dungă verticală împărțind ecranul în două, ca și cum fălcile unei menghine strânsese cu bacurile zimțate capul lui Gustav. Dunga se umfla, obiectivul își reglă focalizarea ca să se poată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
fi adormit în spatele sălii, și nu ea. Și? Ce e? Am adormit puțin. Care-i problema? I-am zâmbit și, fără nici un cuvânt, fără nici o șoaptă, am ieșit din încăperea unde stabilisem soarta colegilor mei, tribunalul unde s-a dat verdictul. Piesele erau mutate. Mișcarea Guvernului trebuia să urmeze. În colțuri, pe scări și pe holuri am întâlnit patrule de câte doi oameni care se mișcau alene. Nu cred că aveau chef să stea în seara aia de pază în colegiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
online a enciclopediei de filozofie Routledge. În 2004, cele două articole inițiale au fost retipărite în antologia Plagiatul la români. Textul lărgit a fost reluat, cu mici intervenții, într-un volum de autor. În acest fel, timp de zece ani, verdictul Martei Petreu a fost constant reactualizat între București, Cluj și Chișinău, fiind îndreptat către un public cât mai larg posibil, care a și depășit repede granițele celor două state române. Care este verdictul ei? Plagiat ordinar cu circumstanțe agravante de
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
În acest fel, timp de zece ani, verdictul Martei Petreu a fost constant reactualizat între București, Cluj și Chișinău, fiind îndreptat către un public cât mai larg posibil, care a și depășit repede granițele celor două state române. Care este verdictul ei? Plagiat ordinar cu circumstanțe agravante de flagrantă imoralitate. Adică, spus verde, Nae Ionescu este un escroc intelectual. Pentru a dovedi acest lucru autoarea identifică întâi 25, apoi peste 50 de instanțe în care el i-ar fi dator lui
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
față un număr de aproape cinci ori mai mare de instanțe care, la un examen atent, se dovedesc fie false apropieri, fie coincidențe bazate pe caracterul comun sau general al afirmațiilor pe care le conțin. Această îndrăzneață exagerare face ca verdictul aproximativ al lui Zevedei Barbu să fie, prin comparație, mai apropiat de realitate. Pe lângă concluziile extrase din analiza textuală, Marta Petreu a avut însă și niște revelații (apocálypsis), a căror sursă rămâne inaccesibilă celor lipsiți de legături simpatice cu experiența
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
în Germania. În opinia sa, apropierea între filozofia lui Bergson și cea a lui Schopenhauer este neserioasă, căci „aceste comparații pot fi ale tuturora“. Notița sa, publicată în Noua revistă română a lui C-tin Rădulescu-Motru, se încheie cu acest verdict categoric: „Există desigur asemănări de amănunt între Bergson și Schopenhauer, fiind spirite înrudite prin aceeași educație: cultura franceză, pe care Schopenhauer o prețuia atât de mult. Însă ce caută dușmanul evoluției alături de profetul devenirii universale, ce caută pesimismul alături de optimism
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
ce spune. Mi-a explicat pe scurt câteva aspecte legate de dosarul meu făcut de securiștii care au încercat cândva să mă racoleze, dar nu au reușit. Dosarul mi-a fost analizat de o comisie CNSAS, care a dat și verdictul, adică nu mi se poate atribui calitatea de lucrător sau colaborator al Securității. Când mă voi întoarce acasă, o să citesc și eu această decizie. Acum doar mă amuz, scriind acest lucru, căci pentru mine a sluji regimul și ideologia comunistă
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
nimic n-o să-l mai ajute: detașare la Secția de Filaj și Investigație, până Îi ies actele de pensie, să umble prin blocuri să tragă țuici cu administratorii. — Apă de ploaie și-asta! Tot un căcat! Îi dă În fine verdictul. Văd că mai ai o foaie, dă-mi-o și p-asta! Cine-a făcut-o? Locotenentul Matei? * MINISTERUL AFACERILOR INTERNE Strict secret Exemplar unic Fila nr. 25 Notă-raport - privind pe numitul Manu Traian În discuțiile purtate În ziua de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
Haideți În bucătărie! Tata supraveghează foarte atent bucatele ce se pregătesc pentru voi, ca nu cumva să aibă nici cel mai mic cusur. Știți cum este el ?! Când avem oaspeți, trebuie să verifice și să guste totul, pentru a da verdictul final. În timp ce mergeam spre bucătărie, și nu așa, oricum, ci atrași ca un magnet de mirosul ce venea dintr-acolomama ne vorbea și ne sorbea din ochii albaștri ca cerul În zilele senine de vară, ochi Încă Înlăcrimați ... În care strălucea
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
a fost colaboraționist ! Și-a vândut sufletul unui ideal fals ! Tăcerea să-i fie pedeapsa ! Acum e rândul nostru să scriem, cei care nu am publicat sau n-am scris, sau eram încă pionieri. Nu mă grăbesc să dau un verdict. Și cine mi-ar da dreptul acesta mie, care am încercat 20 de ani să public un roman de analiză lucidă a dramei omului înșelat de o ideologie utopică și claustrat într-o umilință satanică? Și iată că revoluția a
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93025]
-
era mirat de loc. Delicvența în rândul țiganilor era foarte ridicată, așa încât o vizită la poliție nu reprezenta nimic neobișnuit. Știa de asemenea că atunci când unul dintre ei era arestat, în fața sediului secției de poliție se adunau cu toții în așteptarea verdictului. Se tânguiau căinându-l pe cel reținut și țipau în gura mare ca să audă oricine voia cât de nevinovat este acesta. N-au făcut nimic. Ăștia sunt țigani zlătari. Îi cunosc foarte bine, an de an vin aici de cum se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
cu ața.) Când mă dureau deci dinții, ajungeam să citesc într-un sfert de oră trei-patru volume, să le disloc din construcția fragilă pe care o alcătuiau în bibliotecă, să citesc exact o frază de unde se deschideau, să pun scurt verdictul Nu-i bună, alta, ceea ce însemna culmea „inteligenței“. Când la bloc se opresc deodată „utilitățile“, apa și gazele, într-o zi deja rece, am o scuză excelentă pentru retragerea mai grăbită „la pachet“, unde activitatea intelectuală putea să devină mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]