3,592 matches
-
bisericii din Covăsânț. Dumnezeu l-a folosit ca lucrător și la biserica „Dragostea”, cartierul Pârneava din Arad. Dar mai mult decât atât, din anul 1903 a adus Evanghelia și în Cuvin. Împreună cu fratele Marian Traian până în vara anului 1904 au vestit Evanghelia atât duminica cât și în timpul săptămânii. Traian Marian din localitatea Covăsânț, făcând parte probabil din grupurile de studiu biblic organizate de fratele Halga Dumitru, ajunge să cunoască Evanghelia. În anul 1912 este ordinat ca diacon în locul fratelui Pribeg Dumitru
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
1. Referitor la sentimentele umane și clemența sultanului Corradin, același Bernard relatează următoarea întâmplare. În timpul asediului cetății Damietta, în tabăra creștină se aflau doi clerici care, înflăcărați de zelul credinței, și-au propus să meargă la sultan și să-i vestească Evanghelia. După ce au cerut permisiunea (cardinalului) legatului papal, acesta a răspuns: „Nu știu ce fel de zel vă împinge să faceți aceasta: dacă sunteți conduși de Duhul lui Dumnezeu sau de tentația Satanei. Referitor la faptul de a merge sau nu, eu
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
următoare. În timpul nopții, dormea îmbrăcat și avea drept saltea niște stuf, iar ca pernă, un sac; era bucuros să se învelească pe timpul nopții doar cu îmbrăcămintea pe care o purta ziua, rasa și ciliciul. 4. În acest fel, pentru a vesti Evanghelia, umblând desculț și îmbrățișând viața apostolică, predica în zilele de duminică și de sărbătoare în bisericile parohiale și în alte adunări ale credincioșilor. Cu cât ținea mai la distanță orice poftă trupească și unealtă a lăcomiei (cf. 1Pt 2
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Francisc a mustrat cu asprime împietrirea lor: Îmi pare nespus de rău - spuse el - pentru mediocritatea voastră, deoarece nu mă disprețuiți numai pe mine, slujitorul lui Cristos, ci, prin mine, îl disprețuiți și pe Mântuitorul lumii pe care vi-L vestesc. Iar acum, părăsind Roma, îl voi chema pe El, care este martor credincios în ceruri, să fie martorul împietririi voastre. Și spre rușinea voastră, voi merge să-L proclam pe Cristos animalelor și păsărilor cerului, astfel încât ele, ascultând cuvintele mântuirii
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
de când aderase în mod perfect la Cristos. Acest fericit, originar din orașul Assisi, în al treisprezecelea an al convertirii sale, a pornit spre Siria, s-a prezentat în grabă înaintea sultanului, a fost bătut, acoperit de ocări, dar l-a vestit pe Cristos; apoi, în cele din urmă, a fost condus înapoi de către păgâni în tabăra creștinilor. Înzestrat cu simplitatea unui porumbel, a îndemnat toate creaturile să-l iubească pe Creatorul lor; obișnuia să predice păsărilor și acestea îl ascultau, se
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
primii frați ajunși în Anglia s-au despărțit, plecând spre locuri diferite, unii laici, atinși de duhul lui Isus, au intrat în Ordin. 15. Primul dintre cei care au fost primiți a fost fratele Solomon, un tânăr cu caracter bun, vestit pentru frumusețea sa. Obișnuia să-mi povestească că, atunci când era novice, a fost numit responsabil cu chetele conventului [din cerșit] și a mers la casa surorii sale pentru a-i cere de pomană. Dar aceea, dându-i o pâine, și-
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
aceștia, cu ajutorul harului Duhului Sfânt, mai mulți au fost promovați în scurt timp la oficiul predicării. Printre aceștia, primul a fost fratele Henry de Baldock, de fericită amintire, apoi fratele Filip de Londra și fratele William de Ashby, care a vestit cuvântul lui Dumnezeu atât clerului, cât și poporului, nu doar prin predici, ci și cu exemplul evlaviei sale. 31. Intrarea în Ordin a fratelui Aymon de Faversham a dat un mare impuls predicării și a oferit noi motive de prestigiu
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
în cod. f. 199rv]. Modul în care Francisc refuza onorurile De asemenea [fratele Leonard], a relatat că odată, la Sfânta Maria [a Îngerilor], Sfântul Francisc l-a chemat pe fratele Masseu de Marignano și i-a spus: «Să mergem să vestim cuvântul lui Dumnezeu». «Să mergem», a răspuns, și s-au îndreptat spre ținutul Romei. Ajunși într-un oraș, episcopul locului, cunoscând faima sfințeniei sale și fiind înștiințat de sosirea sa, a organizat o procesiune pontificală și împreună cu clerul orașului i-
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
creșterea tumultoasă a grupului impunea într-un anumit mod o mai clară definire instituțională. De altfel, Francisc, încă de la început, supusese discernământului ecleziastic (la început episcopului din Assisi, iar apoi pontifului), decizia de a trăi conform Evangheliei și de a vesti tuturor pocăința. Primul document pontifical referitor la familia minoriților a fost scrisoarea (sau bula) Cum dilecti, pe care, la 11 iunie 1219, Honoriu al III-lea a adresat-o arhiepiscopilor, episcopilor și tuturor prelaților Bisericii (BF I, p. 2: FF
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
disperarea îl macină la moartea lui Paulus Fabius Maximus! Cheia dramei lui Ovidiu trebuie căutată în acest contrast profund între sentimentele lui Ovidiu față de unul și de celalălt personaj 257. E adevărat că în aceeași scrisoare către Brutus, Ovidiu îi vestește acestuia și un poem "de coelite recenti". Chiar dacă s-ar întâmpla să se recunoască în acest "nou locuitor al cerului" persoana lui Augustus, poetul scrie respectivul poem nu dintr-un impuls spontan de durere, ci după mărturia poetului dintr-un
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
ca o blândă și consolatoare melodramă. Trebuie semnalat totuși faptul că, în ultima variantă a romanului, prozatorul îngroașă până la neverosimil dramatismul confruntării, rezolvate altminteri firesc, cu eșecul caraghiosului proiect matrimonial și destrămarea iluziei mincinoase. În final, Diomo aduce lui Lulù vestea că aventurile ei ajunseseră să fie cunoscute de toată lumea, inclusiv de Andrei, și îi propune să plece împreună în străinătate, reputația femeii ("dama de la hotel Astoria") fiind definitiv compromisă. Realist, "grecul" sancționează idila dintre cei doi îndrăgostiți care nu făceau
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
Crăciun”, dormind, după ce făcuse intense pregătiri de întîmpinare, începînd cu săptămînile de abstinență și de post, continuînd cu pomeniri și ritualuri consacrate și încheind cu tăierea porcului și controlul poloboacelor? Tocmai despre o „trezire” cu un înțeles mai special se vestește, iar gazda așteaptă momentul cu nerăbdare și emoție. Petru Caraman a adunat mulțime de documente folclorice, în Descolindatul, pe tema stării de veghe în așteptarea solului divin. O colindă, tot din colecția lui Sabin Drăgoi, transpune, în termeni proprii speciei
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
un roman polițist, iar Nechifor Lipan un negustor de turme. Sigur, un roman etnografic, neasemuită capodoperă a genului. Rămîne s-o surprindem pe Vitoria în clipa cea mai grea: întîlnirea cu moartea, pe care o întrezărea de la distanță, i se vestea prin semne. Proba decisivă ar fi dacă a plîns sau nu, dacă s-a văitat ca o „ticăloasă”, cum ar spune autorul, dînd dovadă de frică și de slăbiciune, ca orice om obișnuit. Dacă o urmărim numai pe firul acestui
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
occidentale, pe durata aproape a unui mileniu. Despre așa-numita “moarte a lui Dumnezeu” se aflase ceva în Europa cam cu un secol înainte de Nietzsche, din paginile unui roman al lui Jean Paul, intitulat “Siebenkäs”, de asemenea filosofia lui Hegel vestea moartea lui Dumnezeu, a Dumnezeului certitudinilor obiective ale raționalismului scolastic. Heinrich Heine ieșirea în etern 58 (1856) vorbise și el despre “moartea lui Dumnezeu”, iar Fr. H. Jacobi, la răndu-i despre nihilism. Dar în strigătul lui Nietzsche pare să existe
Nietzsche – critic al creştinismului. Semnificaţia sintagmei „Dumnezeu a murit”. Supraomul (Der Ubermensch). In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Liliana Cantemir () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2277]
-
cercetare metafizică a făcut să apară pentru prima dată în istoria omenirii un fenomen pănă acum necunoscut, acela al indiferentismului religios de masă ce caracterizează secolul nostru. Nietzsche era conștient că strigatul lui marca hotarul dintre două epoci istorice: “ceea ce vestesc eu, este istoria următoarelor secole”. Bisericile creștine au văzut în strigătul lui Nietzsche doar nebunia blasfematorie a unui ateu; el însuși nu voise însă să confirme ceea ce bisericile făcuseră din propriile inițiative. “Ce altceva mai sunt oare bisericile acestea decăt
Nietzsche – critic al creştinismului. Semnificaţia sintagmei „Dumnezeu a murit”. Supraomul (Der Ubermensch). In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Liliana Cantemir () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2277]
-
trebuie să vedem în strigătul vestitor al lui Nietzsche o confirmare a alterării creștinismului în Occident, prin devierea și îndepărtarea bisericilor occidentale de creștinismul Noului Testament și al primelor secole. “Nebunul” lui Nietzsche, spune Heidegger, vine în piață să-și vestească noutatea unor oameni care nu mai cred în Dumnezeu. Dar vestea “morții lui Dumnezeu” nu provine de la ei și nici nu ar putea să provină de la ei. Aceia care nu cred în Dumnezeu nu au nici măcar cea mai mică legătură
Nietzsche, profetul unei disperări care întȃrzie. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Marius Robu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2290]
-
l-au adus pe fecioru său Barbu înjunghiat de la Istanbul, nu vede decât semne. Când ne pregăteam de plecare zicea că dă orice să vină cu noi, cu mama și cu mine, pentru că steaua cu coadă de acum trei ani vestește sfârșitul lumii. Doamne, ceam pățit cu ea când a mai venit încă o stea cu coadă și toamna trecută! Sta și-i asculta pe toți grecii din împărăție. Unii povesteau că s-ar fi pornit clopotele de la Sfânta Sofia să
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
în fața domnitorului, care curtenitor îi răspunse cu un zâmbet sincer, rugându-l pe Ștefan să-l însoțească pe imbrohor până la cortul lui. În picioare, în locul prințului, stătu vătaful primei cete. Dansul celei de a doua cete începu, lumina deveni blândă, vestind venirea întunericului. O să aprindem torțe, n-ai grijă, o să se vadă bine, spuse vodă în românește. — N-am grija luminii, măria ta, am grija beizadelei Ștefan, spuse vătaful privind nemișcat spre dansatori. — Ștefan? Ce-i cu Ștefan? — Să nu încalece
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Constantin avea zugrăvită pe față deplina aprobare și un fel de admirație fără margini. Spre dreapta, Radu, amuzat îi dădu un cot tocmai când vodă vorbea despre comanda pe care o făcuse pentru înlocuirea trâmbițelor și timpanelor de alamă care vesteau intrarea domnului în sala mare a divanului cu altele de argint și asta pentru că peste cinci luni Io Constantin Voievod împlinea șaizeci de ani. Fără să vrea, Ștefan se gândi la Stanca și-și dădu seama că taica era un
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Leu, apoi măgarul cu desagii și în urma lor, pe căluț, Ștefan. Au luat-o pe drumul Câmpulungului. Când au ajuns în valea Dâmboviței era noapte, dar luna plină făcea drumul ca de cretă. De prin crânguri privighetorile își înălțau trilurile vestind vară timpurie. Nu mergeau prea repede și Ștefan era îngrijorat că nu o să ajungă la timp la Hurezi, când din urmă îl auzi pe călugăr cum își îndeamnă măgarul să oprească. Să facem o ectenie, fiule, descalecă, am ajuns la
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Întoarse grăbită ochii spre spătar pentru că se simțea privită de acesta. Răspunse cu un surâs, zâmbetului lui. — Am o slugă de încredere care o să mă însoțească pe drum și la Stambul, se pricepe la cai. Cine pleacă înaintea noastră să vestească poștele pentru doi cai. Într-un ceas sunt aci gata de plecare, să fie totul pregătit, mai adăugă banul Știrbei ieșind pe ușă. Rămași singuri Cantacuzinii între ei, o stânjeneală grea îi făcea pe fiecare dintre cei patru să-și
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Ianache și cu mine. O să încercăm, deși știi, aș vrea să știi asta, până acum am fost împreună, dar de murit, fiecare moare singur, așa cum îi dăruiește Dumnezeu sfârșitul. Singur... Un răpăit scurt de tobe turcești și sunete de trâmbițe vesteau apropierea sultanului. Întoarseră privirile. Pe divanurile acoperite cu mătăsuri și perne roșii, sub corturile deschise erau adunați toți ambasadorii europeni la Înalta Poartă - capuchehaiele -, toți demnitarii otomani, pașale cu unu sau două tuiuri, veniți din provincii, seraschieri cu fețele arse
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
de rău; a cocioabelor pipernicite a căror înfățișare informă amintește de colibele primitive; tăcerea, deșertul, populația cu chipul palid, părul crescut sălbatic, veșmintele mizerabile; minaretele cu fleșe avântate spre cer pe malul drept, domurile grele pe cel stâng, totul ne vestea alte moravuri și un ținut nou; nu ne-am putut înăbuși un sentiment de regret; nu, nu ne mai aflam în Europa; ne apropiam de Orient, de ruinele și singurătățile sale dezolante; tocmai părăsisem regiunile civilizate pentru a cădea fără
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
acestora de către forța armată, dar fără succes. Evreii au argumente irezistibile. Ei plătesc și sunt lăsați în pace până la noi ordine. Tchibouque, în original; această notă este valabilă pentru aparițiile ulterioare ale cuvântului ciubuc (n. tr.). localitate din vestul Siriei, vestită pentru industria alimentară, textilă și manufacturile de tutun, cf. PRNP (n. tr.). Stinca în original; această notă este valabilă pentru aparițiile ulterioare ale cuvântului Stânca (n. tr.). În original, montrer patte blanche a arăta sau da un semn de recunoaștere
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
se putea zări ce era. Și în timp ce mă uitam la suprafața galbenă, din care mi-amintesc cum obiectul părea că se înălța ca o ciupercă neagră, văzui păianjeni cu picioarele pestrițe și cu trupul pătat, care mișunau în preajma acestuia ca și cum vestea despre o întîmplare de mare însemnătate publică ar fi ajuns pînă în lumea lor. Charles Dickens, Dombey și fiul, 2 vol. , trad. Alice Voinescu și Alexandru Nasta, EPL, București, 1957 Descrierea este legată de percepția personajului: complexitatea sa este motivată
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]