7,093 matches
-
fiind supus unui program de terapie specifică continuat la domiciliu de familie. Având reale calități muzicale ,are în program și ore de muzică structurate pe o învățare a notelor muzicale,pentru a citi o partitură,cântând notele la orgă și vocal. Rezultatele sunt spectaculoase. A susținut și mici concerte. Programul de dezvoltarea limbajului, pentru V.Z., continuă. Ca și celelalte programe este unul de lungă durată. Programul de muzică continuă și el, ritmul este acum de 4 ore pe săptămână, urmând
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
se implică în activități fizice care-i fac plăcere,dar numai cu persoane acceptate și pentru câteva minute,explorează mediul foarte bine,caută contactul vizual spontan atunci când urmărește o activitate. Limbajul: repetă o silabă de mai multe ori în jocul vocal,vocalizează ca răspuns la vorbirea altei persoane, poate să dea,să aducă sau să ducă câteva obiecte uzuale la cerere. Cognitiv: construiește un turn din 5,6 piese, mâzgălește, caută un obiect ascuns sub privirea sa. Joc: prezintă atracție pentru
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
în momentul când coarda este întinsă. Capul de coardă trece coarda prin dispozitivul de asigurare, iar după aceea strigă „poți să pleci". Secundul comunică „am plecat” și începe să escaladeze cerându-i capului să fileze, să slăbească, etc. Anumite comenzi vocale se pot substitui cu semnale prin coardă, stabilite de comun acord de coechipieri. 4.9. Tehnici de escaladă Tehnicile de escaladă sunt diferite în funcție de conformația terenului și conform majorității site-urilor accesate, acestea sunt: 4.9.1. Tehnica de escaladă
Activităţi Sportiv-recreative şi de timp liber: paintball, mountain bike şi escaladă. by Balint Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/321_a_640]
-
luni Sexul: masculin Nivelul de studii: clasa a IV-a Ocupația actuală: elev Etnie: rromă 2. Situația școlară M. O. este elev în clasa a IV-a, ca obiect preferat având educația fizică. Are ca hobby-uri fotbalul și cântarea vocală. 3. Profil psihologic M. O. are I.Q. = 70, stabilit de un psiholog clinician. Are mari dificultăți în însușirea baremului minim de cunoștințe corespunzătoare programei școlare. Deși a repetat clasa a II-a, fiind repetent, nu a reușit să se apropie
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
a participat activ și cu mult interes la activitățile grupului. Deseori a manifestat inițiativă, propunând reluarea unor exerciții creative, motivându-și dorința prin faptul că i s-au părut interesante. În ce privește orientarea vocațională, ținând cont de hobby-ul său, cântarea vocală, pe parcursul activităților creative a intervenit cu crearea unor scurte cântecele pe versurile realizate în grup, în concordanță cu tema. Ca și opțiune de viitor, s-a gândit că ar vrea să învețe să cânte la un instrument, acordeon (îl poate
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
concordanță cu tema. Ca și opțiune de viitor, s-a gândit că ar vrea să învețe să cânte la un instrument, acordeon (îl poate ajuta bunicul, care e lăutar) și ar fi plăcut, recunoaște el, să poată compune și interpreta vocal și instrumental cântece prin care să atragă atenția oamenilor asupra nevoii de toleranță, înțelegere, conviețuire împreună indiferent de rasă. Ar vrea chiar să facă lăutărie, pentru a continua tradiția familiei, deși până a vedea că este apreciat la antrenamentele creative
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
muzicale. 4. Sugestii pentru consiliere școlară și psihologică Luând în considerare rezultatele obținute la testele psihologice și rezultatele pe are elevul le obține în clasă, sugerăm implicarea sa în activități sportive, includerea într-o echipă de fotbal și valorificarea calităților vocal - interpretative de care dispune. Pentru a -și dezvolta atitudini și comportamente creative, este nevoie de mult exercițiu în care să se abordeze metode și tehnici de stimulare a creativității. Studiu de caz nr. 2 1. Date de identificare Nume și
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
lateral și în adâncime, iar echipa așezată, mișcându-se în funcție de poziția mingii, trebuie să rămână sub linia acesteia, în sistem pasiv dar ordonat, gata întotdeauna să se apere; echipa trebuie să se miște întotdeauna în mod unitar. La o comandă vocală a antrenorului (care poate fi un număr, o culoare sau un nume, care în realitate corespund unui anumit punct din teren; în acest caz numerele de la 1 la 7), echipa trebuie să-și imagineze că mingea a fost trimisă în
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
leziuni CRS. Examinarea toracelui care relevă dispnee, tuse, stridor ridică suspiciunea de leziune inhalatorie. Laringoscopia și fibrobronhoscopia rămân tehnicile de precizare a diagnosticului de leziuni de cai respiratorii superioare sau inferioare. Semnele cele mai importante sunt legate de edemul corzilor vocale, al hipofaringelui sau mucoasei traheale superioare sau la nivelul bronhiilor primare, secundare sau terțiare. Scintigrafia pulmonară cu Xe poate identifica rapid zonele pulmonare afectate dar 382 există rezultate fals pozitive la pacienții fumători sau cu antecedente patologice pulmonare. Totuși o
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
parentale de foarte timpuriu. De aceea, copiii preferă comunicarea de tip ”față-înfață” și contactul vizual atunci când vorbesc. De vreme ce devin experți în limbaj, așteaptă mesaje clare de la cei care țin la ei.Un asemenea mesaj este cel în care cuvintele, expresia vocală și mișcările corpului sunt congruente. Copiii au nevoie de congruență pentru a se simți în siguranță. Dacă mesajul nu este clar, dacă ceea ce se spune indică ceva, iar tonul și expresia facială, altceva, copilul este derutat. Când sunt confuzi se
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
a mers după un an. Fără alte tulburări neuro-motorii manifeste. Dezvoltarea limbajului nu a fost conformă cu așteptările părinților și raportată la celelalte componente ale dezvoltării. După primele etape, în care a gângurit, a început să se joace cu emisiile vocale, a intervenit o stagnare. Copilul a atins vârsta de 18 luni fără ca să pronunțe măcar câteva cuvinte cu sens - mama, tata, papa, etc. Relaționarea cu părinții era bazată în special pe un rudiment de limbaj mimico gesticular, completat de unele
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
construit având la bază Programul terapeutic - recuperator modular și unele elemente din terapia ABA (Applied behavior analysis). Principalele obiective de proces au fost: Formarea abilităților de participare la o activitate structurată; Formarea capacității de imitare generală; Formarea capacității de imitare vocală; Formarea receptivității față de comunicarea verbală; Exersarea și dezvoltarea abilităților de limbaj impresiv; Educarea mișcărilor fono-articulatorii; Exersarea capacității de concentrare a atenției, centrată în câmp perceptiv pe date vizuale, auditive, verbale; Formarea capacității de exprimare verbală - foneme, silabe, cuvinte; Formarea și
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
cu folosirea de indici nonverbali și paraverbali. După un an de terapie au apărut primele semne ale progresului. Adrian a început să imite verbal și nonverbal. Folosind profilele de articulare și indicii vibratili și tactil-kinestezici s-a reușit obținerea emisiilor vocale dirijate, care au fost combinate apoi în logatomi, silabe și cuvinte. În cadrul activităților logopedice s-a folosit un bogat material ilustrat, cu ajutorul căruia copilul a deprins un vocabular care în prezent se ridică la 200 - 250 de cuvinte. S-a
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
au fost desfășurate în cadrul ședințelor de logopedie: Exercițiile de miogimnastică orală; Exerciții pentru dezvoltarea calităților motrice generale: viteză, forță, rezistență, îndemânare, suplețe; Exerciții de gimnastică pentru motricitatea fină manuală și coordonarea oculomanuală; Exerciții de educație kinestezică, vibro-tactilă; Exerciții de gimnastică vocală; Exerciții de respirație dirijată; Exerciții pentru formarea și dezvoltarea auzului fonematic - indicarea unei imagini pe baza fonemului / silabei inițiale, precizarea numărului de silabe ale unui cuvânt, etc.; Jocuri diverse, cu suport vizual și o componentă psihomotrică; Exerciții pentru dezvoltarea structurilor
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
antero-posterior mărit si spațiile intercostale lărgite, emfizem pulmonar, BPOC), deformații (cifoză, scolioză etc.); se va aprecia amplitudinea mișcărilor respiratorii, participarea mușchilor respiratorii accesori, tiraj, cornaj, tipul dispneei (inspirator, expirator, mixt). Palparea va evidenția frecvența respirațiilor, expansiunea bazei toracelui, transmiterea vibrațiilor vocale (se cere bolnavului să rostească „33”). La percuție (directă sau indirectă) se decelează: sonoritate pulmonară normală, timpanism (pneumotorax), submatitate sau matitate (pneumonie, pleurezie, hemotorace etc.). Ascultația va preciza prezența ralurilor (crepitante pneumonie, subcrepitante bronhopneumonie, edem pulmonar acut, sibilante astm bronșic
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
ce acționează direct asupra organelor de simț, permițând astfel, depășirea experienței senzoriale. În perioada micii școlarități are loc o dezvoltare a senzațiilor. Se înregistrează progrese ale capacității de recepționare a sunetelor înalte și ale capacității de autocontrol a propriilor emisiuni vocale. Senzațiile elevului mic se subordonează noului tip de activitate învățarea. Ele se vor modela în funcție de solicitările specifice acestei acțiuni. Copilul posedă numeroase reprezentări despre obiectele de uz casnic, despre fructe, despre tot ce-l înconjoară, dar cu toate acestea, reprezentările
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
și poate primi feedback-ul imediat. Limbajul de comunicare oral direct, față în față, este dat de semnalele sonore și semnalele vizuale. Comunicarea paraverbală însoțește și sprijină comunicare orală și se manifestă prin viteza vorbirii, dicției, ritm (pauze, repetiții), tonalitate vocală, inflexiunea rostirii, sublinieri, precum și prin alte sunete (onomatopee, râs, mormăit, oftat etc.). Utilizarea paraverbalului ajută la înțelegerea mai clară a mesajului vocal. Comunicarea prin întâlnirea directă și cea prin intermediul internetului sunt de tip complex datorită faptului că pe lângă voce se
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
Comunicarea paraverbală însoțește și sprijină comunicare orală și se manifestă prin viteza vorbirii, dicției, ritm (pauze, repetiții), tonalitate vocală, inflexiunea rostirii, sublinieri, precum și prin alte sunete (onomatopee, râs, mormăit, oftat etc.). Utilizarea paraverbalului ajută la înțelegerea mai clară a mesajului vocal. Comunicarea prin întâlnirea directă și cea prin intermediul internetului sunt de tip complex datorită faptului că pe lângă voce se poate recepta și comunicarea transmisă prin limbajul corpului. Comunicarea nonverbală este efectuată prin intermediul modului de manifestare a prezenței fizice. Acest tip de
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
care părinții au tendința de a se așeza în fața copilului și de a îl lua în brațe etc. 2. Interactiunea vizualăprivirea ochi în ochi, obținerea unui zâmbet de la partener, privirea ochi în ochi pentru menținerea contactului între parteneri. 3. Interactiunea vocală în ce măsură părintele devine alert la semnalele vocale ale copilului, cum sunt acestea imitate, întărite, apreciate. În jurul vârstei de 6 luni, copilul începe să dezvolte atașament specific, față de anumite persoane, respectă persoana care îl îngrijește și îl hrănește și care de
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
așeza în fața copilului și de a îl lua în brațe etc. 2. Interactiunea vizualăprivirea ochi în ochi, obținerea unui zâmbet de la partener, privirea ochi în ochi pentru menținerea contactului între parteneri. 3. Interactiunea vocală în ce măsură părintele devine alert la semnalele vocale ale copilului, cum sunt acestea imitate, întărite, apreciate. În jurul vârstei de 6 luni, copilul începe să dezvolte atașament specific, față de anumite persoane, respectă persoana care îl îngrijește și îl hrănește și care de obicei este mamă. La vârsta de 6-8
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
o stare sufletească. Ritmul vorbirii. Noțiunea de ritm este foarte complexă. Prin ritmul vorbirii înțelegem viteza de emitere a cuvintelor pe o unitate de timp.Ca și accentul, ritmul este legat de tempoul în vorbire și împreună exprimă durata emisiei vocale. Se consideră că ritmul vorbirii este dat în primul rând de structurarea accentului în vorbire. Nu fonemele dau ritmul vorbirii, ci modul cum aceste foneme sunt prezentate: cu intensitate mai mare sau mai mică. Locul și raportul dintre silabele accentuate
Implementarea unui ritm normal ?n vorbirea copilului deficient de auz by Daniela Maja [Corola-publishinghouse/Science/83970_a_85295]
-
ele. Munca ortofonică, pe bază de grupuri ritmice, pregătește trecerea de la faza ritmului lent , la faza de accelerare a ritmului. Introducerea exercițiilor de ritm în învățarea limbajului verbal duce la creșterea inteligibilității vorbirii și ajută la dezvoltarea autocontrolului asupra corzilor vocale, la formarea și consolidarea unui limbaj expresiv, a deprinderilor corecte de pronunție și labiolecturare, menținerea interesului pentru comunicare. În însușirea ritmului vorbirii parcurgem câteva etape: 1.) Conștientizarea posibilității activizării organelor fonoarticulatorii într-un interval de timp impus. In această etapă
Implementarea unui ritm normal ?n vorbirea copilului deficient de auz by Daniela Maja [Corola-publishinghouse/Science/83970_a_85295]
-
operației. O gravitate deosebită o prezintă riscul leziunilor nervului bilateral după esofagectomia transtoracică cu anastomoză cervicală. Disecția esofagului superior în torace se face cât mai precis, evitându-s riscului lezării nervului recurent stâng în disecția cervicală. Paralizia bilaterală a corzilor vocale este foarte greu tolerată și are un impact grav asupra calității vieții. La nevoie este utilă traheostomia pentru protejarea căilor respiratorii și asigurarea toaletei pulmonare. Rar este necesară tiroplastia sau injectarea corzilor vocale. La majoritatea bolnavilor cu leziune unilaterală se
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
în disecția cervicală. Paralizia bilaterală a corzilor vocale este foarte greu tolerată și are un impact grav asupra calității vieții. La nevoie este utilă traheostomia pentru protejarea căilor respiratorii și asigurarea toaletei pulmonare. Rar este necesară tiroplastia sau injectarea corzilor vocale. La majoritatea bolnavilor cu leziune unilaterală se produce o compensare satisfăcătoare datorită corzii vocale opuse. 148 Chilotoraxul De obicei se manifestă în a 3-a sau a 4-a zi postoperator. Dacă este un defect în l apare dispneea și
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
un impact grav asupra calității vieții. La nevoie este utilă traheostomia pentru protejarea căilor respiratorii și asigurarea toaletei pulmonare. Rar este necesară tiroplastia sau injectarea corzilor vocale. La majoritatea bolnavilor cu leziune unilaterală se produce o compensare satisfăcătoare datorită corzii vocale opuse. 148 Chilotoraxul De obicei se manifestă în a 3-a sau a 4-a zi postoperator. Dacă este un defect în l apare dispneea și revărsatul pleural. Prin toracocenteză se evacuează video asistată, care are avantajul amplificării imaginii și
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]