7,219 matches
-
al limbajului (facultatea general umană de a comunica prin limbă), căci exercitarea lui prin limbi deosebite de la o comunitate (etnică) la alta nu presupune faptul că aceste limbi sînt sisteme care să nu admită corespondențe și care să închidă spiritul vorbitorului între granițe de netrecut. De aceea, deși se exercită în mod esențial prin limba maternă, facultatea limbajului nu exclude capacitatea de a învăța și de a folosi și alte limbi pe lîngă aceasta, încît conștiința umană o poate obiectiva și
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Paul R i c o e u r poate afirma cu îndreptățire că "traducerea ... constituie singura modalitate de manifestare a universalității limbajului în dispersarea limbilor"321. Faptul că fiecare limbă se prezintă ca limbă universală, ca fiind limbajul însuși pentru vorbitorii ei și că este suficientă pentru comunicarea în cadrul unei comunități nu exclude posibilitatea limbii de a-și îmbogăți mijloacele prin contactul cu altele și de a avea astfel elemente comune cu ele. De asemenea, faptul că fiecare limbă are un
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
individ, este socială și comunitară prin trăsăturile de bază și îndeosebi prin mijlocul cu care se realizează, prin limbă, iar, însăși folosirea limbii în vorbire imprimă conștiinței matricea receptării universalu-lui prin individual, căci vorbirea este mereu alta, în funcție de împrejurări, de vorbitori, de informații etc., și, cu toate acestea, este omologată de destinatar sau de destinatari pe baza unor trăsături de esență generale, întotdeauna prezente în condiții de normalitate. În consecință, oricare ar fi unghiul din care este privită o creație umană
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
consecință, alteritatea este aptitudinea omului de a se atribui pe sine și, în același timp, de a-și atribui ceea ce există în afară de sine. Valorificat pe terenul teoriei limbii de către Eugen C oș e r i u, conceptul "alteritate" reprezintă capacitatea vorbitorului de a-și atribui propria conștiință interlocutorului, prin manifestrea limbii ca intersubiectivitate în actele de comuni-care363. Se poate constata că există o anumită afinitate de conținut între "alteritate", în această accepțiune, și "intropatie" (Einfühlung), care constituie autoobiectivarea eului în lumea
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Traian H e r s e n i373, apreciază că limba este în primul rînd o parte integrantă a culturii și, asumîndu-și o opinie cu o răspîndire apreciabilă, consideră că orice limbă este o primă concepție despre lume oferită oricărui vorbitor al ei, un fapt de cultură inalienabilă și specific națională. Fără îndoială că, atunci cînd cineva cunoaște o limbă, are prin ea și o anumită viziune aspra lumii, dar s-ar putea observa că această viziune nu trebuie considerată ca
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
celui care o "descoperă", deoarece acesta este cel care alcătuiește texte cu ajutorul cuvintelor. De altfel, arată Coșeriu, cei care caută filozofia într-o limbă își aleg cuvintele care le convin potrivit ideilor lor și nu interpretează orice cuvînt, deși, pentru vorbitor, toate cuvintele au același statut. Totuși, concede acest lingvist, "există într-o limbă anumite cuvinte care pot fi dezvoltate și interpretate în sens filozofic" și de la care se poate pleca în abordarea filozofică, dar aceasta nu înseamnă că ele însele
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
în lumea înconjurătoare, iar dacă filozofia ar fi dată de limbă, nu ar mai fi nici necesar și nici posibil să se creeze filozofie, adică sisteme individualizate alcătuite în diferite momente și în diferite spații cultura-le. Pe lîngă aceasta, vorbitorul unei limbi ar fi în mod predestinat purtătorul și receptorul unui singur aspect de filozofie, cel care ar rezulta din limba sa, fiind în imposibilitatea de a cunoaște alte tipuri de filozofie și în imposibilita-tea de a transmite altora filozofia
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
și, firește, și limba română) are o sumă de elemente care o individualizează, dar aceasta nu înseamnă că i se poate atribui o superioritate (metafizică) în raport cu alte limbi. Există elemente individualizatoare, desigur, sub raportul conținuturilor limbii, corespunzătoare experienței istorice a vorbitorilor ei, care se pot însuma într-o ideologie abordabilă din perspectivă filozofică. Nu este însă normal să se pornească numai de la formele limbii, de la structurile de suprafață, și, pe baza specificității lor, să se atribuie implicit o specificitate de conținut
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
190, 191 valoare 258-262 voință 137, 160, 188, 189, 191, 193-195, 227, 228, 232, 239, 262, 283 vorbire 15, 17, 18, 32, 33, 66, 80, 103, 107, 115, 135, 153, 154, 190, 194, 199, 222, 358; ocazională 39, 40, 190 vorbitor 90, 92, 199-203, 205, 207-209, 229, 251, 263, 269, 270, 286 CLUBUL DE CARTE INSTITUTUL EUROPEAN Stimate Cititor, Institutul European Iași vine în sprijinul dumneavoastră ajutîndu-vă să economisiți timp și bani. Titlurile dorite unele căutate îndelung prin librării pot fi
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
trei dialecte din sudul Dunării, româna nu este mai unitară decît alte limbi (rusa sau ucraineana sînt mult mai unitare, de exemplu). Altceva este specific în cazul românei: extensiunea mare în spațiu a dialectului dacoromân și numărul relativ mare de vorbitori ai acestui dialect (situație deosebită de cea a dialectelor din limbile vestice, care și-au creat variante literare pentru spații în general destul de restrînse). 380 Cunoașterea luciferică, în Lucian Blaga, Opere, vol. VIII, Editura Minerva, București, 1983, p.363. 381
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
din 1941 și căruia i se dedică un poem. Non-academismul, mai puțin izbitor la nivel lexical, frapează la nivel sintactic; deliberat, autorul Libertății de a trage cu pușca practică un jemanfișism delicios, recurgând la locuri comune, la banalități învederând suficiența vorbitorilor: "Unii credeau că stelele sunt niște globuri frumoase și colorate... Știți, nu-i adevărat nici că stelele au colțuri le-am văzut cu ochii mei pe onoarea mea!" (Aventură în cer). Despre o "adunare a poeților" având în obiectiv Problema
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
nonconformist, sunt destinate, aparent, lecturii de-sine-stătătoare; ele sunt însă imperios necesare, în ansamblu, oricărui demers hermeneutic vizând fenomenul Stănescu. Chiar dacă nu toate punctele de vedere stănesciene trebuie luate în litera lor, să recunoaștem că limbajul său de fabulant surâzător, de vorbitor liber înaintând printre ambiguități, e tocmai de aceea atașant, că voia bună, verva dezinvoltă ni-l apropie multiform. "Matematica enunță el -, prezentată în secolul nostru drept știința științelor, e în realitate religie. Religia religiilor. E de fapt poezie "dură". Poezia
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
a fost recepționat și înțeles corect. Absența feed-back-ului sau primirea unui feed-back fals sunt situații destul de des întâlnite în universități, mai ales în cazul prelegerilor în care raportarea actorilor se face mai mult la timp decât la înțelegerea subiectului dezbătut. Vorbitorul a vorbit, ascultătorul a ascultat, timpul a trecut, iar în timp ce profesorul întrebă dacă lucrurile sunt clare, se aude un da stingher, iar studenții își strâng lucrurile, pentru că si programul lor este destul de dens. Există și situația în care un student
COMUNICAREA EFICIENTĂ-REZULTATE SUPERIOARE ÎN PROCESUL DIDACTIC. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Rela-Valentina Ciomag () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_782]
-
rămâne Platon, Comandorul cu veleități piromane. Și multe istorioare puse pe seama unuia sau altuia se clarifică în lumina contextului antiplatonician. Într-un fel, lupta este dusă contra idealismului lui Platon în numele pretinsului său maestru, Socrate, omul liber, magicianul cuvântului, strălucitul vorbitor, faunul ironic care străbate străzile cetății ca interpelator glumeț și pe care nu-l interesează să viziteze adâncimile unor peșteri ipotetice. Antistene, Diogene și Aristip împărtășesc aceeași repulsie teoretică și fizică față de Platon. Cum îl întâlnesc, îl critică, își bat
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
felul lui de a preda. În primul rând, reținem vocea lui gravă, surdă, zbârnâitoare, debitul său specific, toate acestea făcându-i spusele aproape de neauzit - greu de făcut, în aceste condiții, o carieră de retor abil, de sofist înzestrat sau de vorbitor emerit! Apoi, o imagine: într-o chichineață servind ca debara, pusă la dispoziție de Hipponicos, Prodicos dă lecții lui Pausanias și Agathon - scuzați modestia, vom găsi toată această lume bună și în dialogurile lui Platon -, dar într-o postură abracadabrantă
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
afective specifice tendinței agresive. Desigur, trebuie menționat faptul că această observație de ordin general nu se verifică în cazul tuturor tipologiilor umane: dacă la unele persoane, inteligența analitică diminuează sau chiar anulează sentimentul de nesiguranță, — ca de exemplu la acei vorbitori în public, echilibrați și versați, care se întreabă mereu ce impresie fac, și la care recepția atitudinii auditorilor este privită ca un lucru natural, ca un mod tacit de comunicare cu sala, ca un mijloc de adaptare a „sinelui” la
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
MERGEFORMATINET secvența de sunete c+a+s+ă și nu l+a+c, p+i+s+i+c+ă, a+n; asocierea dintre semnificație și fonie este rezultatul unei convenții sociale, a unei convenții între membrii societății, astfel încât, în comunitatea vorbitorilor de limbă română conceptul reprezentat prin imaginea de mai sus va fi asociat cu casă, în cea a vorbitorilor de franceză cu maison, în cea a vorbitorilor de engleză cu house și așa mai departe. Odată adoptată, această convenție de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
a+n; asocierea dintre semnificație și fonie este rezultatul unei convenții sociale, a unei convenții între membrii societății, astfel încât, în comunitatea vorbitorilor de limbă română conceptul reprezentat prin imaginea de mai sus va fi asociat cu casă, în cea a vorbitorilor de franceză cu maison, în cea a vorbitorilor de engleză cu house și așa mai departe. Odată adoptată, această convenție de asociere este, în general, stabilă în timp, ceea ce asigură comunicarea dintre membrii societății și transmiterea limbii din generație în
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
rezultatul unei convenții sociale, a unei convenții între membrii societății, astfel încât, în comunitatea vorbitorilor de limbă română conceptul reprezentat prin imaginea de mai sus va fi asociat cu casă, în cea a vorbitorilor de franceză cu maison, în cea a vorbitorilor de engleză cu house și așa mai departe. Odată adoptată, această convenție de asociere este, în general, stabilă în timp, ceea ce asigură comunicarea dintre membrii societății și transmiterea limbii din generație în generație. Stabilitatea acestei asocieri convenționale și arbitrare este
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
http://dictionary.reference.com) La nivel pragmatic, semnele intră în diverse relații cu utilizatorii. Modul în care utilizatorii folosesc semnele lingvistice depinde de CINE folosește un semn lingvistic (o persoană cu grad mai mare sau mai mic de instrucție, un vorbitor nativ sau un străin care poate face greșeli, un vorbitor mediu sau un specialist într-un anumit domeniu, un adult, un bătrân sau un copil, o femeie sau un bărbat etc.), CE dorește să comunice folosind acel semn (să transmită
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
diverse relații cu utilizatorii. Modul în care utilizatorii folosesc semnele lingvistice depinde de CINE folosește un semn lingvistic (o persoană cu grad mai mare sau mai mic de instrucție, un vorbitor nativ sau un străin care poate face greșeli, un vorbitor mediu sau un specialist într-un anumit domeniu, un adult, un bătrân sau un copil, o femeie sau un bărbat etc.), CE dorește să comunice folosind acel semn (să transmită o informație, să facă un comentariu personal, să facă o
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
domeniu, un adult, un bătrân sau un copil, o femeie sau un bărbat etc.), CE dorește să comunice folosind acel semn (să transmită o informație, să facă un comentariu personal, să facă o glumă etc.), CUI i se adresează (unui vorbitor mediu, unui specialist, unui copil, unui adult, unei persoane cu probleme psihiatrice etc.), PE CE CANAL (într-o comunicare față în față, la telefon, prin intermediul unui text tipărit, la televizor), ÎN CE FORMĂ (monolog sau dialog, întrebare sau ordin, text
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
combină pentru a constitui semnele lingvistice. În categoria elementelor paraverbale intră variațiile de intensitate ale tonului, înălțimea, viteza vorbirii, colorarea afectivă a unor enunțuri (milă, ură, dispreț, interes, neliniște etc.), lungimea pauzelor. Acestea transmit informații legate de procesarea mesajului de către vorbitor, atitudinea vorbitorului față de mesaj sau față de interlocutor, afectele subiacente comunicării, particularități de personalitate ale vorbitorului, rolul mai important sau mai puțin important al unei secvențe în cadrul comunicării etc. Elementele nonverbale sunt transmise prin alte mijloace decât cele verbale și receptate
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
a constitui semnele lingvistice. În categoria elementelor paraverbale intră variațiile de intensitate ale tonului, înălțimea, viteza vorbirii, colorarea afectivă a unor enunțuri (milă, ură, dispreț, interes, neliniște etc.), lungimea pauzelor. Acestea transmit informații legate de procesarea mesajului de către vorbitor, atitudinea vorbitorului față de mesaj sau față de interlocutor, afectele subiacente comunicării, particularități de personalitate ale vorbitorului, rolul mai important sau mai puțin important al unei secvențe în cadrul comunicării etc. Elementele nonverbale sunt transmise prin alte mijloace decât cele verbale și receptate pe alte
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
tonului, înălțimea, viteza vorbirii, colorarea afectivă a unor enunțuri (milă, ură, dispreț, interes, neliniște etc.), lungimea pauzelor. Acestea transmit informații legate de procesarea mesajului de către vorbitor, atitudinea vorbitorului față de mesaj sau față de interlocutor, afectele subiacente comunicării, particularități de personalitate ale vorbitorului, rolul mai important sau mai puțin important al unei secvențe în cadrul comunicării etc. Elementele nonverbale sunt transmise prin alte mijloace decât cele verbale și receptate pe alte canale decât cel auditiv. Intră în această categorie mimica, mișcările ochilor, zâmbetul, pozițiile
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]