3,815 matches
-
pentru care acel moment va însemna "începutul carierei jurnalistice"39. Referitor la transmisiile în direct, Radu George Serafim și-a amintit o discuție pe care a avut-o la Reședința Patriarhală și la care au participat actualul Patriarh Daniel Ciobotea, vrednicul de pomenire Preafericit Teoctist, alături de Mitropolitul Antonie Plămădeală, trecut de asemenea la cele veșnice. În această discuție "mi-au cerut aproape presant să dau în fiecare duminică Sfânta Liturghie în direct. La un moment dat, exasperat, trecând de politețea cu
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
țării noastre obținând un succes în meciul cu Columbia"58. Moderatorul obținea cu acest cuvinte o stare de conectare vizuală dublată de cea afectivă cu românii prinși în efervescența victoriei, iar conectarea ducea către reușita emisiunii, al cărei invitat era vrednicul de pomenire Bartolomeu Anania. După formula introductivă, Titi Dincă se adresa arhiepiscopului Clujului cu o naturalețe care îl apropia pe ierarh de credincioșii aceștia descoperindu-l ancorat în acel moment de entuziasm colectiv al românilor: "Felicitări pentru fotbaliștii români, care
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
prezența Prea Fericirii Voastre. Mulțumesc pentru că ați acordat exclusivitate posturilor publice de televiziune și de radio. PF Daniel: Noi vă mulțumim și vă suntem recunoscători pentru că, în cadrul emisiunilor dumneavoastră, ați făcut cunoscută moștenirea pe care o avem de la Patriarhii de vrednică pomenire Miron, Nicodim, Iustinian, Iustin și Prea Fericitul Teoctist, care au îmbogățit tezaurul Bisericii Ortodoxe Române prin activitatea și lucrarea lor. Noi mulțumim postului de televiziune națională pentru că este o televiziune care face misiune 68. Am reprodus un fragment din
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
că în ziua în care veți mânca din el vi se vor deschide ochii și veți fi ca Dumnezeu, cunoscând binele și răul". De aceea femeia, socotind că rodul pomului este bun de mâncat și plăcut ochilor la vedere și vrednic de dorit, pentru că dă știință, a luat din el și a mâncat și a dat bărbatului său și a mâncat și el.". (Facerea 3. 6). Acest episod, plin de semnificații, dovedește că imaginea vizuală, dublată de cea mentală, de imaginar
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
îndrăgea postul de radio al Bisericii, spunea că prin aceasta se împlineau dorința și profeția Sfântului Ioan Gură de Aur: "Mă voi sui la înălțime pentru a vă vorbi despre Hristos și toata lumea mă va auzi"46. De altfel, vrednicul de pomenire Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, definea radioul drept "altar al undelor", iar pe cei care realizează în special emisiunile religioase, îi consider "slujitori ai acestui altar"47. Revista Renașterea, editată de Arhiepiscopia Ortodoxă a Vadului, Clujului și Feleacului
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
biserici, coborârea lui din amvoane și propagarea lui și pe calea undelor". Printre primele cuvinte emise în eter la inaugurarea postului de radio "Renașterea" al Mitropoliei Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului, în anul 1999, au fost și cele rostite de vrednicul de pomenire Înaltpreasfințitul Arhiepiscop Bartolomeu Anania: "Așezământul acesta de misiune ortodoxă nu face altceva decât să răspundă unor trebuințe și așteptări ale credincioșilor noștri și în general ale unui segment foarte important din populația transilvană. Iar răspunsul nostru nu poate
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
s-au angajat ucenicii). Părintele este un model formativ autentic, un preot devotat nu numai lui Dumnezeu și oamenilor, între și pentru care trăiește, ci și Bisericii, conștient de vremelnicia noastră și de veșnicia lui Dumnezeu, punând în practică cuvintele vrednicului de pomenire Mitropolit Veniamin Costachi care spunea că sufletul nostru trebuie să lucreze ca și cum am mai avea puțin de trăit, iar trupul ca și cum am mai avea multe de făcut. „E timpul lucrării, obișnuiește să spună adesea, pentru că va veni vremea
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
virtuților, o „biserică mică”, ce face parte din Biserica Mare, iar cea care aduce iubirea și bună înțelegerea este femeia soție și mamă. în veacul de aur al creștinismului, secolul IV, s-au format în distinsele familii creștine, 2cu mame vrednice în creșterea și educarea copilului, atâtea personalități, ca Sfântul Atanasie cel Mare, Sfântul Vasile cel Mare, Sfântul Grigorie de Nyssa, Sfântul Grigorie de Nazianz, Sfântul Ioan Gură de Aur, Fericitul Augustin și mulți alții. Sfântul Vasile cel Mare încă din
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
în cărțile care vorbesc despre trecutul strămoșilor noștri de pe malurile Tibrului pururea va fi pomenită Cornelia, mama Grahilor, ca o eroină. Veturia, care a salvat Roma de furia volscilor, va fi cinstită. Dar care popor nu are astfel de eroine vrednice de toată lauda timpului? Nici neamul nostru nu este lipsit de astfel de fericite exemplare, care merită să fie de-a pururi pomenite, pentru împrospătarea credinței în Hristos și a virtuților străbune. Doamna Oltea, mama lui Ștefan cel Mare și
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
trăia, care a putut să fie mai mult misionar sau martir. în istoria apostolatului, femeia a jucat un rol important, ca sol al evanghelizării. Prețioasele colaboratoare ale Sf. Ap. Pavel sau ale altor misionari au fost dintru început active și vrednice purtătoare ale ideilor creștine. De multe ori femeia s-a convertit înainte de soțul ei, l-a convertit și pe el și pe copiii lor. Cercul misionar al femeii era familia, rudenia, societatea ei restrânsă. Sentimentul matern, atât de firesc și
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
la o altă vârstă, aceea a tinereții, și preocuparea unei cinstite femei românce rămâne și aici mai presus de interesul și realizarea personală, se înalță, din nou, spre ceea ce am putea numi destinul unui neam, pe care doar aceste mame vrednice știu să-l contureze: Lăutarii cântă hore grațioase; Tinerii feciori Cată după părul fetelor frumoase Să răpească flori. Ca dulci fragi de câmpuri albele fetițe Dulce rumenesc, Apărând cu mâna mândrele cosițe, Sărutări pe gură las de le răpesc. — „Dar
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
bine decât propria soție: Tu ești om, Ghiță, om cu multă ură în sufletul tău, și ești om cu minte: dacă te-aș avea tovarăș pe tine, aș râde și de dracul și de mumă-sa. Mă simt chiar eu vrednic când mă știu alăturea cu un om ca tine; sau Poate că tu crezi c-ai putea s-o faci; te știu însă om destul de cuminte pentru ca să simți ce-ar urma de acolo pentru tine, și te știu om care
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
deși e evident că e în căutarea unei căi de mijloc: Eu văd că te-a făcut, deoarece ești cârciumar. Nu, Națl, nu am să scap de tine, ci am să te iau mai de scurt. Tu ești om harnic, vrednic la toate și bine pornit; vinovată sunt numai eu care am luat toată sarcina asupra mea și prea te-am lăsat în voile tale. Gândește-te că nu suntem noi singuri stăpâni pe avutul nostru: mâne ori poimâine Dumnezeu ar
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
precizează el, a încetat să-și mai exercite dreptul de a controla și de a conduce puterea vremelnică; a abdicat în fața acesteia, a stabilit cu regii un "pact nelegiuit", "aservindu-se intereselor monarhice". Totuși, Evul Mediu rămîne "epoca cea mai vrednică de ținut minte dintre toate epocile istoriei umanității"... De asemenea, trimițînd la Maistre, Comte apreciază că e cu totul absurd să-ți imaginezi ca "inevitabilă reconstrucția unui sistem distrus aproape în întregime". Ceea ce nu-1 împiedică să afirme, considerînd "sistemul" catolic
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
exemple ale moralei creștine. Iertarea, mila și drnicia, cu un cuvânt generozitatea, au, dup Ralea, dou izvoare psihologice; unul vizând caritatea, în sens filantropic (și fr participare afectiv, altul izvorând dintr-o împrtșire emotiv, prin transpunere imaginativ în situația celui vrednic de compasiunea moral. Evident, Ralea simte nevoia și chiar demonstreaz în ce fel generalitatea moralei simpatetice depșește cadrul moralei creștine, trecând în revist numeroase dogme etice și religioase, în legtur cu principiul binelui și al rului, perfecționarea individului pe cale spiritual
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
sinonimă de cele mai multe ori cu manifestarea deplină a individului în plan politic, în agorá. Sintetizând: la vechii greci modelul se află plasat înapoi, la începuturi, trăgându-și seva din apropierea sa de puritatea originilor: "Cei vechi, va spune Platon, fiind mai vrednici, sunt mai aproape de zei și de condiția lor și ca atare, mai înțelepți". (Platon, Philebos, 1993, 16c) Raportarea la model presupune conștientizarea precarităților umane și asumarea dificultăților pe care paideia, ca modalitate de apropiere de divinitate pe cât îi stă în
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
socotit că ne revine nouă, cei care am mai apucat În anii copilăriei vechile forme de viață, datoria de a lăsa câteva rânduri pe o carte despre vremurile de demult. Și aceasta pentru că vechile cătune, populate cândva de cei mai vrednici gospodari, au devenit Încet Încet pustii, acolo unde cândva clocotea viața, acum se plimbă În voie sălbăticiunile. Cei mai mulți dintre noi trăim drama de a nu ne mai putea vedea casa copilăriei unde fiecare colț de odaie Își are povestea lui
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
sporit. Fiica acestuia, Dina, acum bunică și ea, s-a căsătorit În Prelucă cu vărul meu Ion, al lui Sandu Țăran, tovarășul meu de joacă și de trăsnăi din anii copilăriei.Pe Dina am cunoscut-o ca fiind o femeie vrednică și bună gospodină.Mutați mai târziu În zona de centru a comunei, și-au durat o gospodărie pe măsura prestigiului Înaintașilor. Mai erau În acest cătun câteva gospodării: a lui Natea Petru al Catrinei, a lui Țifrea, venit aici din
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
din neamul Prușenilor de pe Dealul armanului. Tot din neamul Todosiei era fratele său Ion și unul despre care știu că i se zicea Moșoi, un om foarte nevoiaș dar și leneș fără pereche. Ilie al Todosiei, fratele lui Sandu era vrednic și harnic, ca fratele său Sandu. Tot din neamul Todosiei Urzică mai erau niște femei: nevasta lui Colcer Vasile (Vasile de la Troacă), venit de la Saștiu și a lui Ion Moldovan (Șulețu) venit și acesta de la Saștiu, sau din alt sat
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Sătenii spuneau că de punea mâna pe o femeie, aceea nu-i mai scăpa. Unele nu prea voiau să-i mai scape. Dar ce, el nu-i bărbat? spuneau acestea. Nuțu Mic, deși mai mic de statură, era harnic, bărbat vrednic de laudă și gospodar de frunte În sat. Fratele lui, Gavril Lupu, gospodar de frunte și el, adunase o avere frumușică. Avea pământuri multe și ograda plină de animale. Dar nu a avut noroc de o nevastă care să-i
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Îl chema și pe acesta. Din căsătoria lor rezultă un fecior, Simion, căruia Îi rămâne toată averea agonisită de părinții lui și de aceea i se spunea În sat Simion al lui Burjui sau Burjuieșu. Era un bărbat harnic și vrednic, dar cam fălos de felul lui. A făcut războiul bietul Simion și a fost rănit pe front. Era În ziua de Rusalii prin anul 1946 și trecuse mai bine de un an de la terminarea războiului și Încheierea tratatului de la Potsdam
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
două mondiale. Aceasta era Preluca În urmă cu un veac, cătun În care am văzut și eu lumina zilei și care mi a rămas În memorie așa cum era În vremea copilăriei mele, cu bărbați harnici și femei frumoase și gospodine vrednice. De acolo, din Preluca, priveau ei dimineața cum răsare soarele. Acolo au muncit generații după generații și acolo Își dorm somnul de veci prelucanii sub crucea de piatră alături de moșii și strămoșii lor. Zăpode Zăpode este cătunul cel mai Îndepărtat
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
și, la drept vorbind, nici femeile de la țară din secolul douăzeci și unu. După ce fuiorul de in și cânepă precum și cel de lână era pregătit, trebuia tors În fir pentru a putea țese din el pânza. Era pe atunci o vorbă: femeia vrednică trebuie să Îmbrace casa din fus. Și acesta nu era puțin lucru. Toți membrii familiei, de la bătrâni la nepoți, purtau cămăși de in, izmene din cânepă, iar pentru ițari, suman, cioareci, prigitori și covoare se folosea lâna. Începând cu secolul
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
aceasta nu contează dacă ține de moralitate. Care este rezultatul? Satul este depopulat de tineri, populația lui fiind Îmbătrânită. Datinile și obiceiurile pitorești au dispărut și ele. Cătunele mărginașe În care cândva fremăta viața și În care locuiau cei mai vrednici gospodari, acum sunt pustii. Doar ici-acolo a mai rămas câte o casă În care Își găsesc sălaș sălbăticiunile În curând și acești pensionari triști și Îmbătrâniți Înainte de vreme se vor duce și ei acolo unde s-au dus strămoșii
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
niște oameni care au în păstrare obiectul năzuinței sale, auzim dintr-o ccăsuță de pe-o stradă lăturalnică vaiete însoțite de multe suspine. Întrebăm ce se petrece. Oftînd, o femeie ne spune că am vedea acolo, la niște străini, ceva vrednic de milă, și că numai dac-am avea inimi de piatră n-am fi mișcați. Scapin (14) Unde vreți să ajungeți? Octave (14) Curiozitatea m-a făcut să-l îndemn pe Léandre să vadă despre ce e vorba. Ceea ce urmează
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]