27,129 matches
-
pentru care s-a mutat în Elveția, unde a și decedat în anul 1975. a fost admis la Seminarul Central în 1904. A fost coleg, între alții, cu Ion Dobre, care ulterior avea să-și ia numele Nichifor Crainic. După absolvirea seminarului a devenit student al Facultății de Teologie din București. În toată această perioadă s-a remarcat deja ca traducător, fiind considerat de arhimandritul Iuliu Scriban (redactorul-șef al revistei "Biserica Ortodoxă Română"), drept „un om deprins a scrie și
Dumitru Cornilescu () [Corola-website/Science/303618_a_304947]
-
King a avut mai multe servicii de ocazie pentru a-și plăti facultatea, inclusiv unul la o spălătorie industrială. Perioadă de student din viața sa este evidențiata în a doua parte a românului „Hearts în Atlantis” ("Inimi în Atlantida"). După absolvirea facultății și obținerea unui certificat de profesor de liceu, King a predat limba engleză la Hampden Academy din Hampden, Mâine. În această perioadă a locuit cu soția și copiii într-o rulotă. Pentru a face un ban în plus a
Stephen King () [Corola-website/Science/303635_a_304964]
-
Radu moare nu mult după aceea. În anul 1853 se mută la Iași, unde se și stabilesc. După cursurile primare Veronica se înscrie la Școala Centrală de fete pe care o absolvă în 1863 cu calificativul „eminent”. La examenul de absolvire din comisie făceau parte, printre alții, Titu Maiorescu și Ștefan Micle, viitorul ei soț, atunci în vârstă de 43 de ani. La 7 august 1864 are loc căsătoria Veronicăi cu Ștefan Micle, oficiată la Biserica Bob din Cluj. La data
Veronica Micle () [Corola-website/Science/303693_a_305022]
-
sens nu recunosc caracterul sacerdotal al organizațiilor monahale. Protestantismul nu recunoaște sistemul celor șapte sacramente ale confesiunilor catolice și ortodoxe, considerând că există numai două sacramente: Botezul și Împărtășania. Neagă învățăturile despre purgatoriu, valoarea sacrificiului, al hramurilor și pomenelilor, al absolvirii generale, al meritului faptelor bune. Cele 5 „sola” protestante sunt: Confesiunile neoprotestante creștine pe actualul teritoriu al României au luat naștere în marea lor majoritate în secolul XIX provenind dinspre SUA și Europa Occidentală, fiind, inițial, curente religioase în cadrul marilor
Protestantism () [Corola-website/Science/303712_a_305041]
-
cursurile școlii generale și medii la Liceul „Diaconovici - Tietz” din orașul regional Reșița (1959-1971), aflat pe atunci în Regiunea Banat. Apoi a urmat studii de germană și engleză la Facultatea de Limbi Străine a Universității din București (1971 - 1975). După absolvire, a fost repartizat ca profesor de limba germană în orașul Bușteni, unde a profesat în perioada 1975 - 1979. a debutat ca poet în 1971 în revista de literatură în limba germană Neue Literatur din București, nr. 2 / februarie 1971, cu
Rolf Bossert () [Corola-website/Science/303798_a_305127]
-
2014 a demisionat din funcție și și-a depus candidatura pentru alegerile prezidențiale din 2014. Teodor Viorel Meleșcanu s-a născut la data de 10 martie 1941, în localitatea Brad, pe atunci reședință de plasă în județul Hunedoara (interbelic). După absolvirea Liceului Moise Nicoară din Arad, a urmat studii universitare la Facultatea de Drept din București (1959-1964) și apoi cursuri postuniversitare de relații internaționale la Universitatea din București (1964-1966). În perioada facultății, în anul 1961, și-a satisfăcut stagiul milittar obligatoriu
Teodor Meleșcanu () [Corola-website/Science/303996_a_305325]
-
susține teza de licență intitulată " Despre evoluția proprietății rurale în România", un studiu de drept comparat asupra evoluției formelor de proprietate și de folosință a pamântului. Interesul său privind starea populației rurale va ramâne o preocupare constantă a sa. După absolvire se înscrie în baroul avocaților din județul Ilfov. Începe atunci și colaborarea sa cu Nicolae Basilescu, profesor de economie politică și viitor decan al Facultății de drept. După ce profesează câțiva ani, Gheorghe Tașcă pleacă la studii la Paris unde își
Gheorghe Tașcă () [Corola-website/Science/304015_a_305344]
-
de învățământ superior prin învățământ cu frecvență redusă și la distanță. "Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic" Asigură pregătirea inițială a personalului didactic și perfecționarea ulterioară a acestei pregătiri. Pregătirea inițială se realizează în perioada studiilor universitare, perfecționarea efectuându-se după absolvire, prin stagii ce se desfășoară sub îndrumarea Departamentului pentru pregătirea Personalului Didactic, prin educație continuă și învățământ postuniversitar de specializare. "Biroul de Programe Comunitare" Realizează organizarea, evidența și monitorizarea proiectelor și acordurilor de cooperare internațională, distribuirea burselor în străinătate - finanțate
Universitatea Petru Maior din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/303980_a_305309]
-
șase generații de preoți în Ighișul Vechi, și ai soției sale Ana, născută Dancășiu, originară din Rășinari. A urmat școala primară la Rășinari și liceul "Principele Nicolae" din Sighișoara, iar bacalaureatul l-a luat la Blaj în anul 1932. După absolvirea liceului, aflându-se în căutarea profesiei de urmat în viață, Horia Teculescu, profesorul său de limba română și filozofie, care l-ar fi dorit urmaș la catedră i-a scris: Studiile universitare le-a făcut la Facultatea de Științe din
Liviu Constantinescu () [Corola-website/Science/304026_a_305355]
-
succes în Irkutsk și a avut o familie numeroasă. Fiul său, Dmitri Boleslavovici Shostakovici, s-a născut în exil la Narym în 1875 și a studiat la Universitatea din Sankt Petersburg, absolvind Facultatea de Fizică și Matematică în 1899. După absolvire Dmitri a lucrat ca inginerul lui Dmitri Mendeleev. În 1903 s-a căsătorit cu Sofiya Vasilievna Kokoulina. Dmitri Dimitrievici Șostakovici a fost un copil-minune ca pianist și compozitor, talentul său devenind evident după ce a început să ia lecții de pian
Dmitri Șostakovici () [Corola-website/Science/304002_a_305331]
-
A suferit și de lipsă de zel politic când a picat examenul de metodologie marxistă în 1926. Primul său succes muzical a fost Simfonia nr. 1, Op. 10, care a fost compusă la vârsta de 19 ani ca lucrare de absolvire. După absolvire Șostakovici a început o carieră de compozitor și interpret dar stilul său de interpretare era adesea neapreciat. Totuși a obținut o „mențiune onorabilă” la prima Competiție Internațională de Pian Chopin organizată la Varșovia. După competiție Șostakovici l-a
Dmitri Șostakovici () [Corola-website/Science/304002_a_305331]
-
și de lipsă de zel politic când a picat examenul de metodologie marxistă în 1926. Primul său succes muzical a fost Simfonia nr. 1, Op. 10, care a fost compusă la vârsta de 19 ani ca lucrare de absolvire. După absolvire Șostakovici a început o carieră de compozitor și interpret dar stilul său de interpretare era adesea neapreciat. Totuși a obținut o „mențiune onorabilă” la prima Competiție Internațională de Pian Chopin organizată la Varșovia. După competiție Șostakovici l-a întâlnit pe
Dmitri Șostakovici () [Corola-website/Science/304002_a_305331]
-
în Siberia. Dan Balan s-a născut pe 6 februarie 1979, în orașul Chișinău. Când împlinise 11 ani, părinții îi dăruiseră primul instrument muzical, un acordeon la mâna a doua, pentru că nu-și permiteau să-i cumpere unul nou. După absolvirea unei școli muzicale, părinții, chiar dacă își dau seama că fiul lor are talent muzical, îl îndeamnă pe Dan să aleagă o altă cale în viață și să studieze dreptul. Dan nu se opune și, în 1996, se înscrie la Facultatea
Dan Balan () [Corola-website/Science/304045_a_305374]
-
a fost pseudonimul literar al lui Louis-Marie Andrieux, poet și scriitor francez. Influențat de Charles Dickens, contele de Lautréamont, Lev Tolstoi, Maxim Gorki, este unul din reprezentanții realismului. Împreună cu André Breton și Paul Éluard Aragon formează în 1924 suprarealismul. După absolvirea liceului Carnot, studiază medicina la Sorbona, unde îl cunoaște pe André Breton. În 1917, se înrolează și participă la Primul Război Mondial, lucrând la un spital militar. În 1927 aderă la mișcarea comunistă. În 1928 o cunoaște pe Elsa Triolet
Louis Aragon () [Corola-website/Science/304096_a_305425]
-
în drept internațional al Universității Babeș-Bolyai, cu teza de disertație cu denumirea "Național și european în jurisprudența Curții Europene de la Strasbourg", nominalizată pentru Premiul Most acordat de UNESCO. În anul 2001 a absolvit Colegiul Național de Apărare din București. După absolvirea masteratului, începând din anul 1992, lucrează ca diplomat în Ministerul Afacerilor Externe, în perioada 1997 - 1999 fiind Însărcinat cu afaceri la Ambasada României în Irlanda. După câștigarea alegerilor de către Partidul Social Democrat (PSD), a fost numit în decembrie 2000 în
George Maior () [Corola-website/Science/304115_a_305444]
-
1968 în orașul Focșani (județul Vrancea). A absolvit în anul 1994 cursurile Facultății de Litere, secția Română - Franceză, din cadrul Universității București. Între anii 2000 - 2001, a urmat cursurile de Master în Resursele Umane și Comunicare din cadrul Facultății de Jurnalism. După absolvirea Facultății, Claudiu Săftoiu a lucrat în presă ca jurnalist pe probleme politice. Cariera de ziarist și-a început-o la Radio Pro-FM, în anul 1994. A urmat un periplu în domeniul presei după cum urmează: șef al Departamentului știri la Radio
Claudiu Săftoiu () [Corola-website/Science/304117_a_305446]
-
între anii 1984 - 1991), Coleman deține recordul pentru cele mai multe victorii în culturismul profesionist, câștigând 26 de concursuri. Coleman a absolvit Grambling State University în 1989 cu specialitatea contabilitate. În acea perioadă el a jucat fotbal american în echipa universității. După absolvire, Coleman a lucrat ca ofițer de poliție în paralel cu activitatea de culturist profesionist. Coleman a participat la Mr. Olympia 2006, desfășurat la 30 septembrie în Las Vegas, Nevada, cu dorința de a doborî recordul de opt victorii deținut de
Ronnie Coleman () [Corola-website/Science/304129_a_305458]
-
a fizicii statistice, mecanicii cuantice, fizicii atomice și în fizica particulelor elementare. S-a născut la 14 martie () 1908 în București, ca al treilea și ultimul copil al matematicianului Gheorghe Țițeica și al soției sale Florence/Florica (n. Thierrin). După absolvirea liceului Mihai Viteazul, a studiat la Facultatea de Științe a "Universității din București", obținând în 1929 două licențe: științe fizico-chimice și științe matematice. A făcut studii de doctorat la "Universitatea din Leipzig" (1930-1934), sub îndrumarea profesorului Werner Heisenberg, obținând în
Șerban Țițeica () [Corola-website/Science/304138_a_305467]
-
revistă science fiction, intitulată "Stirring Science Stories". Dick a studiat la Berkeley High School din Berkeley, California. El și cu Ursula K. Le Guin au fost membri aceleiași promoții a școlii, în 1947, deși nu se cunoșteau pe atunci. După absolvire, a încercat să meargă la University of California, Berkeley, dar a abandonat cursurile. La Berkeley, Dick s-a împrietenit cu poetul Robert Duncan, precum și cu poetul și lingvistul Jack Spicer, care i-a dat lui Dick idei pentru limba marțienilor
Philip K. Dick () [Corola-website/Science/304149_a_305478]
-
Mircea Suciu până în martie 2001 (înmormântarea diacului Anton Bâgiu). A trecut la cele veșnice in 2002, fiind înmormântat lângă biserică. Preotul Mircea Suciu s-a născut la 23 ianuarie 1951, în familia lui Maxim și Iftinia Suciu, din Leșu. După absolvirea liceului, a urmat cursurile Seminarului Teologic Special din Curtea de Argeș și cele ale Institutului Teologic Universitar din Sibiu, unde a obținut titlul de licențiat în teologie. S-a căsătorit în anul 1978 cu Maria Pop (fiica lui Simion si a Mariei
Istoria parohiei din Leșu () [Corola-website/Science/304177_a_305506]
-
clasele X-XI la seral, în paralel cu o școală profesională (1950-1951), devenind și strungar calificat. S-a înscris apoi la Facultatea de Filologie, Secția Limba și Literatura Română, a Universității din București, pe care a absolvit-o în 1955. După absolvire, a lucrat ca redactor la Editură de Stat pentru Literatură și Arta (1955-1960), la Editură pentru Literatură Universală (1961-1964), la revista „Luceafărul” (1964-1965), ca secretar literar și director adjunct la Teatrul „Barbu Delavrancea” (1967-1969), muzeolog la Muzeul Literaturii Române și
Romulus Vulpescu () [Corola-website/Science/304253_a_305582]
-
în 1861, când a fost admis la Școala Politehnică din Paris (Ècole Polytechnique). În 1862 s-a înscris la "Școala de Mine" (Ècole des Mines) pe care a absolvit-o în 1865 cu titlul de inginer de construcții miniere. După absolvire, s-a angajat la firma ‘’Ernest Gouin’’ (în prezent ‘’Société de constructions de Batignolles’’) ocupând întâi funcția de șef al serviciului de studii și proiectare și apoi cea de șef de șantier. În această perioadă a avut o contribuție importantă
Émile Nouguier () [Corola-website/Science/303892_a_305221]
-
de comandant al Diviziei de voluntari Tudor Vladimirescu, fiind supranumit „"generalul roșu"”. La vârsta de cinci ani, părinții săi au părăsit orașul Târgu Jiu și s-au stabilit la Timișoara. A absolvit Universitatea Politehnica București ca inginer mecanic, iar după absolvire a lucrat inițial la Buftea, apoi la "filmări combinate" în cadrul Studioul cinematografic Alexandru Sahia, specializat în filme documentare și jurnale de actualități. Era curios, inteligent, bine organizat, neobosit și dornic de invatatură. În cursul acestor ani a deprins multe dintre
Sergiu Nicolaescu () [Corola-website/Science/303894_a_305223]
-
politician și fost ofițer român, lider al partidului UNPR, fost ministru al Apărării Naționale (23 decembrie 2009 - 7 mai 2012) și fost ministru al Afacerilor Interne (22 decembrie 2008 - 12 ianuarie 2009 și 5 martie 2014 - 9 noiembrie 2015). După absolvirea Școlii Militare de Ofițeri din Sibiu, la arma Intendență, specialitate Logistică, în urma căreia a obținut gradul de locotenent, a activat până în 1990 ca ofiter de intendenta și apoi ca ofițer consilier juridic cu grad de căpitan, fiind activat în 2001
Gabriel Oprea () [Corola-website/Science/303924_a_305253]
-
1956, în orașul Dorohoi ( județul Botoșani). Urmează cursurile Liceului de cultură generală nr. 2 din orașul Dorohoi (1971-1975), apoi Facultatea de Hidrotehnica din cadrul Institutului de Construcții din București (1976-1979), obținând diplomă de subinginer în profilul Construcții; specializarea Tehnică Edilitara. După absolvirea Institutului, este angajat în august 1979 ca șef de punct de lucru la G.I.G.C.L. Iași - Secția Apă. Din noiembrie 1979, este transferat că dispecer în cadrul Dispeceratului central al G.I.G.C.L., lucrând aici până în februarie 1988. În paralel, studiază în perioada 1982-1987
Gheorghe Nichita () [Corola-website/Science/303926_a_305255]