26,421 matches
-
vaporizată la presiune constantă în cazan, obținându-se abur saturat uscat în starea 3. Acest abur este destins în turbina cu abur până la presiunea joasă a ciclului, în starea 4, producând lucru mecanic. Aburul, eventual umed, evacuat din turbină conține căldura ce trebuie evacuată din ciclu deoarece nu poate fi transformată în lucru mecanic. Evacuarea căldurii se face prin condensarea aburului în condensator. Aburul umed în starea 4 este condensat la presiune constantă în condensator până la starea de apă la saturație
Ciclul Clausius-Rankine () [Corola-website/Science/318657_a_319986]
-
abur este destins în turbina cu abur până la presiunea joasă a ciclului, în starea 4, producând lucru mecanic. Aburul, eventual umed, evacuat din turbină conține căldura ce trebuie evacuată din ciclu deoarece nu poate fi transformată în lucru mecanic. Evacuarea căldurii se face prin condensarea aburului în condensator. Aburul umed în starea 4 este condensat la presiune constantă în condensator până la starea de apă la saturație, starea 1. Prin condensare se cedează căldura latentă de condensare, care este preluată de apa
Ciclul Clausius-Rankine () [Corola-website/Science/318657_a_319986]
-
nu poate fi transformată în lucru mecanic. Evacuarea căldurii se face prin condensarea aburului în condensator. Aburul umed în starea 4 este condensat la presiune constantă în condensator până la starea de apă la saturație, starea 1. Prin condensare se cedează căldura latentă de condensare, care este preluată de apa de răcire a condensatorului, răcită și ea, la rândul ei, în turnurile de răcire. Turnurile de răcire răcesc apa care vine de la condensator prin evaporarea unei părți din ea, astfel apar deasupra
Ciclul Clausius-Rankine () [Corola-website/Science/318657_a_319986]
-
de la condensator prin evaporarea unei părți din ea, astfel apar deasupra lor panașe albe de abur, care sunt de fapt alt abur decât cel evacuat din turbină. Principala diferență între ciclul Clausius-Rankine și ciclul Carnot este că introducerea, respectiv evacuarea căldurii din ciclu se face prin transformări izobare, nu prin transformări izoterme. Ridicarea presiunii se face cu pompa, asupra agentului termic în stare lichidă. Deoarece lichidele sunt mult mai puțin compresibile decât gazele, lucrul mecanic consumat de pompă la comprimare este
Ciclul Clausius-Rankine () [Corola-website/Science/318657_a_319986]
-
este de 221,2 bar, la care corespunde temperatura critică de 374,12. Aceasta este și temperatura maximă teoretică a ciclului având ca agent de lucru apa. Temperatura minimă a ciclului este limitată de temperatura sursei reci care poate prelua căldura evacuată din ciclu. În decursul timpului, cele mai reci surse au fost râurile, cu temperaturi medii anuale de 15, însă actual este interzisă poluarea termică a râurilor, datorită eutrofizării lor. Excepție fac doar centralele nucleare care primesc derogări pentru fluvii
Ciclul Clausius-Rankine () [Corola-website/Science/318657_a_319986]
-
temperaturi medii anuale de 15, însă actual este interzisă poluarea termică a râurilor, datorită eutrofizării lor. Excepție fac doar centralele nucleare care primesc derogări pentru fluvii foarte mari, fapt care limitează amplasarea acestor centrale. Folosind turnuri de răcire și evacuând căldura din ciclu în atmosfera cu o temperatură medie anuală de 20 se poate conta pe o sursă rece la 30. Randamentul ciclului Carnot lucrând între aceste temperaturi (374 / 30) este de cca. 53 %. Comparând diagramele T-s ale unui ciclu
Ciclul Clausius-Rankine () [Corola-website/Science/318657_a_319986]
-
nu generează entropie, deci randamentul lor este maxim. În acest caz transformările 1-2 și 3-4 apar în diagrama T-s ca linii verticale și ea seamănă foarte bine cu ciclul Carnot. Ciclul prezentat aici, nefolosind abur supraîncălzit reduce cantitatea de căldură evacuată prin condensator, însă, datorită temperaturii maxime scăzute (temperatura de fierbere) randamentul însuși al ciclului Carnot lucrând între aceste temperaturi este scăzut. Într-un ciclu real, comprimarea în pompă și destinderea în turbină nu sunt izoentropice, adică nu sunt reversibile
Ciclul Clausius-Rankine () [Corola-website/Science/318657_a_319986]
-
amestecată cu abur în starea 4, ambele fiind la aceeași presiune, obținându-se starea 7. Ciclul cu preîncălzire regenerativă este folosit în diferite variante în toate termocentralele. Avantajul ciclului cu preîncălzire regenerativă este creșterea randamentului termic al ciclului prin recuperarea căldurii din debitul de abur folosit la preîncălzirea apei (debitul recirculat), căldură care altfel ar fi evacuată prin condensator. Cota de abur recirculat este, totuși, limitată de căldura care poate fi preluată de apa preîncălzită, a cărei temperatură nu poate depăși
Ciclul Clausius-Rankine () [Corola-website/Science/318657_a_319986]
-
obținându-se starea 7. Ciclul cu preîncălzire regenerativă este folosit în diferite variante în toate termocentralele. Avantajul ciclului cu preîncălzire regenerativă este creșterea randamentului termic al ciclului prin recuperarea căldurii din debitul de abur folosit la preîncălzirea apei (debitul recirculat), căldură care altfel ar fi evacuată prin condensator. Cota de abur recirculat este, totuși, limitată de căldura care poate fi preluată de apa preîncălzită, a cărei temperatură nu poate depăși temperatura punctului 4 din diagramă, egală cu a punctului 7. Pentru
Ciclul Clausius-Rankine () [Corola-website/Science/318657_a_319986]
-
Avantajul ciclului cu preîncălzire regenerativă este creșterea randamentului termic al ciclului prin recuperarea căldurii din debitul de abur folosit la preîncălzirea apei (debitul recirculat), căldură care altfel ar fi evacuată prin condensator. Cota de abur recirculat este, totuși, limitată de căldura care poate fi preluată de apa preîncălzită, a cărei temperatură nu poate depăși temperatura punctului 4 din diagramă, egală cu a punctului 7. Pentru un număr infinit de fluxuri de preîncălzire randamentul termic al unui ciclu Clausius-Rankine lucrând în domeniul
Ciclul Clausius-Rankine () [Corola-website/Science/318657_a_319986]
-
al ciclului Carnot, procedeul numindu-se din această cauză și "carnotizarea ciclului". În practică se folosesc un număr de 5 - 9 trepte de preîncălzire regenerativă. Dezavantajul soluției este tocmai complicarea instalației: câte trepte de preîncălzire există, tot atâtea schimbătoare de căldură și, eventual, pompe de condensat (numărul pompelor de condensat ține de tipul schemei de preîncălzire adoptate) trebuie prevăzute în schema termocentralei. Bineînțeles, soluțiile de resupraîncălzire intermediară și preîncălzire regenerativă se pot combina, efectul lor cumulat aspra randamentului termic al ciclulul
Ciclul Clausius-Rankine () [Corola-website/Science/318657_a_319986]
-
până când revine la aceeași stare. În timpul transformărilor parametrii de stare (presiunea, temperatura și alții) pot varia, însă variația lor totală va fi nulă (revin la valorile din punctul de pornire, care este arbitrar). Transformările pot avea loc cu schimb de căldură și lucru mecanic, ale căror valori depind de tipul transformărilor, iar suma căldurii schimbate, respectiv suma lucrului mecanic pot să fie diferite de zero. Primul principiu al termodinamicii specifică că suma căldurilor (cu semnul lor) intrate în ciclu este egal
Ciclu termodinamic () [Corola-website/Science/318684_a_320013]
-
alții) pot varia, însă variația lor totală va fi nulă (revin la valorile din punctul de pornire, care este arbitrar). Transformările pot avea loc cu schimb de căldură și lucru mecanic, ale căror valori depind de tipul transformărilor, iar suma căldurii schimbate, respectiv suma lucrului mecanic pot să fie diferite de zero. Primul principiu al termodinamicii specifică că suma căldurilor (cu semnul lor) intrate în ciclu este egal cu suma lucrului mecanic efectuat de ciclu ("lucrul mecanic ciclic"). Repetarea continuă a
Ciclu termodinamic () [Corola-website/Science/318684_a_320013]
-
arbitrar). Transformările pot avea loc cu schimb de căldură și lucru mecanic, ale căror valori depind de tipul transformărilor, iar suma căldurii schimbate, respectiv suma lucrului mecanic pot să fie diferite de zero. Primul principiu al termodinamicii specifică că suma căldurilor (cu semnul lor) intrate în ciclu este egal cu suma lucrului mecanic efectuat de ciclu ("lucrul mecanic ciclic"). Repetarea continuă a proceselor este un concept important al termodinamicii. Pentru modelarea funcționării mașinilor termice reale, transformările din ciclu sunt considerate "cvasistatice
Ciclu termodinamic () [Corola-website/Science/318684_a_320013]
-
cum sunt p-V, respectiv T-s. Într-o astfel de diagramă un ciclu termodinamic este o buclă închisă. Suprafața închisă de buclă este chiar o măsură a lucrului mecanic ciclic, L. Lucrul mecanic ciclic este egal cu bilanțul de căldură al ciclului: unde Q și Q sunt căldurile intrată, respectiv evacuată din ciclu. Relația (2) arată că un ciclu este similar cu o transformare izotermă: chiar dacă energia internă variază în timpul ciclului, când ciclul s-a încheiat energia sistemului este identică
Ciclu termodinamic () [Corola-website/Science/318684_a_320013]
-
o astfel de diagramă un ciclu termodinamic este o buclă închisă. Suprafața închisă de buclă este chiar o măsură a lucrului mecanic ciclic, L. Lucrul mecanic ciclic este egal cu bilanțul de căldură al ciclului: unde Q și Q sunt căldurile intrată, respectiv evacuată din ciclu. Relația (2) arată că un ciclu este similar cu o transformare izotermă: chiar dacă energia internă variază în timpul ciclului, când ciclul s-a încheiat energia sistemului este identică cu cea din momentul începerii ciclului. Dacă ciclul
Ciclu termodinamic () [Corola-website/Science/318684_a_320013]
-
variază în timpul ciclului, când ciclul s-a încheiat energia sistemului este identică cu cea din momentul începerii ciclului. Dacă ciclul se desfășoară de-a lungul buclei în sens orar, este vorba de un "ciclu motor", care produce lucru mecanic, consumând căldură, iar dacă ciclul se desfășoară de-a lungul buclei în sens trigonometric, este vorba de un "ciclu generator", care consumă lucru mecanic, pompând căldură. Exemple de cicluri motoare: ciclul motorului cu ardere internă, ciclul termocentralelor etc. Exemple de cicluri generatoare
Ciclu termodinamic () [Corola-website/Science/318684_a_320013]
-
lungul buclei în sens orar, este vorba de un "ciclu motor", care produce lucru mecanic, consumând căldură, iar dacă ciclul se desfășoară de-a lungul buclei în sens trigonometric, este vorba de un "ciclu generator", care consumă lucru mecanic, pompând căldură. Exemple de cicluri motoare: ciclul motorului cu ardere internă, ciclul termocentralelor etc. Exemple de cicluri generatoare: ciclul după care funcționează un frigider cu compresie, ciclul unei pompe de căldură.
Ciclu termodinamic () [Corola-website/Science/318684_a_320013]
-
este vorba de un "ciclu generator", care consumă lucru mecanic, pompând căldură. Exemple de cicluri motoare: ciclul motorului cu ardere internă, ciclul termocentralelor etc. Exemple de cicluri generatoare: ciclul după care funcționează un frigider cu compresie, ciclul unei pompe de căldură.
Ciclu termodinamic () [Corola-website/Science/318684_a_320013]
-
libere. Suspensorul Sunt articole de lenjerie intimă masculină creați pentru a susține organele genitale pe timpul exercițiilor fizice intense (sport etc). Izmenele Sau indispensabilii sunt articole de vestimentație intimă cu rol asemănător chiloților având proprietatea de a păstra de asemenea și căldura. Sunt folosiți deseori pe timpul iernii. Pot fi mulați pe picioare sau nu.
Chiloți () [Corola-website/Science/318720_a_320049]
-
de secție PRAM, inginer-șef, director adjunct investiții-dezvoltare și director tehnic dezvoltare. A coordonat studii și proiecte din sistemul electroenergetic, a scris articole în buletinele informative din sector cu teme ca: "Teleconducerea stațiilor de transformare prin calculator de proces", "Recuperarea căldurii de la transformatoarele de putere", "Telemecanizarea stațiilor electrice". Este autor a peste 60 de inovații și 5 invenții, între care "Ridicarea și interpretarea diagramelor vectoriale ale tensiunilor și curenților", "Verificarea releelor de distanță", "Verificarea montajului contoarelor cu instalațiile în funcțiune", "Transportul
Sandu D. Barbu () [Corola-website/Science/318723_a_320052]
-
Un schimbător de căldură este un echipament de transfer termic, care transmite căldura de la un mediu la altul. Transmiterea căldurii între cele două medii se poate face printr-un perete solid, care le separă, sau se poate face prin amestecarea mediilor. Dacă mediile sunt
Schimbător de căldură () [Corola-website/Science/318707_a_320036]
-
Un schimbător de căldură este un echipament de transfer termic, care transmite căldura de la un mediu la altul. Transmiterea căldurii între cele două medii se poate face printr-un perete solid, care le separă, sau se poate face prin amestecarea mediilor. Dacă mediile sunt în contact cu peretele despărțitor pe fețe diferite, căldura
Schimbător de căldură () [Corola-website/Science/318707_a_320036]
-
Un schimbător de căldură este un echipament de transfer termic, care transmite căldura de la un mediu la altul. Transmiterea căldurii între cele două medii se poate face printr-un perete solid, care le separă, sau se poate face prin amestecarea mediilor. Dacă mediile sunt în contact cu peretele despărțitor pe fețe diferite, căldura trecând prin perete, schimbătorul este de tip
Schimbător de căldură () [Corola-website/Science/318707_a_320036]
-
căldura de la un mediu la altul. Transmiterea căldurii între cele două medii se poate face printr-un perete solid, care le separă, sau se poate face prin amestecarea mediilor. Dacă mediile sunt în contact cu peretele despărțitor pe fețe diferite, căldura trecând prin perete, schimbătorul este de tip "recuperativ", iar dacă mediile sunt în contact succesiv cu aceeași față a peretelui, căldura acumulându-se în perete și fiind cedată celuilalt mediu ulterior, schimbătorul este de tip "regenerativ". Transferul de căldură are
Schimbător de căldură () [Corola-website/Science/318707_a_320036]