27,916 matches
-
a răspunsul”. Il joacă doi copii întrebându-se reciproc, iar atunci când unul greșește vor schimba rolurile: „- Ce face maică-ta?/- Mămăligă./ - Cu ce-o îngroași?/- Cu cenuși./ - Indi-o puni?/ - După uși./ - Indi-i ușe?/ - Uo arsfocu./ - Indi-i focu?/ - L-o stâns ploaia./ - Indi-i ploaia?/ - Uo băut boii./ - Indi-s boii?/ - Arî tata-n câmp cu ii”. Se mai jucau ,de-a sâta”. Stau câte trei într-un șir. Un altul din fața șirului îl întreabă pe primul: - “Inde-i sâta, că m-o mânat
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
Il joacă doi copii întrebându-se reciproc, iar atunci când unul greșește vor schimba rolurile: „- Ce face maică-ta?/- Mămăligă./ - Cu ce-o îngroași?/- Cu cenuși./ - Indi-o puni?/ - După uși./ - Indi-i ușe?/ - Uo arsfocu./ - Indi-i focu?/ - L-o stâns ploaia./ - Indi-i ploaia?/ - Uo băut boii./ - Indi-s boii?/ - Arî tata-n câmp cu ii”. Se mai jucau ,de-a sâta”. Stau câte trei într-un șir. Un altul din fața șirului îl întreabă pe primul: - “Inde-i sâta, că m-o mânat maica după
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
atât cât cuprinde palma. Cu aceasta sufletul lui își va face loc pe cărare, în lumea cealaltă, înlăturând spinii din drumul său. Mortul este stropit cu vin semnificând cuminecătura. De se întâmplă să fie secetă mare, oamenii spun că pornesc ploile dacă bagă apă în gura mortului. Pe față i se pune o ștergură țesută în război, cu alesătură de fitău „mnerău” ori bordo la capete. Ca să nu se apropie de ei duhurile rele, i se pune o cruce din ceară
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
povești. Clăci mici se organizau la cositul fânului, vara, când se adunau un mare număr de cosași la cel care organiza claca, înainte de masă sau spre seară. Se avea mare grijă ca nu cumva să se taie din greșeală „buruiana ploii”, care aducea ploaia atunci când se strângea fânul. Clăci se mai organizau la seceriș, la prășit, precum și la acoperitul cu paie al sălașelor (Ioan Matei). Claca mare a torsului de cânepă se organizează după sărbătorile de iarnă, de obicei într-o
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
se organizau la cositul fânului, vara, când se adunau un mare număr de cosași la cel care organiza claca, înainte de masă sau spre seară. Se avea mare grijă ca nu cumva să se taie din greșeală „buruiana ploii”, care aducea ploaia atunci când se strângea fânul. Clăci se mai organizau la seceriș, la prășit, precum și la acoperitul cu paie al sălașelor (Ioan Matei). Claca mare a torsului de cânepă se organizează după sărbătorile de iarnă, de obicei într-o duminică, cu „hidede
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
mașina trecea de la o gospodărie la alta și treera bucățele strânse cu truda și bucurie. Aceste zile erau de fapt pentru oameni esență vieții lor, pâinea cea de toate zilele.Pentru că erau și ani cu secetă sau ani cu ploi deluviene care le luau cu ele osteneală de peste an. Rămânea câteodată doar mămăligă, dumnezeiasca mămăligă din care trebuiau să se îndestuleze cu toții și un porc de Crăciun pe care-l sacrificau cu sfiintenie. Erau și mulți dintre ei săraci, cu
Toderița, Brașov () [Corola-website/Science/300974_a_302303]
-
nivelurilor ridicate ale radiației solare (125 kcal/cm²) ca urmare a 2.200 ore/an de strălucire a Soarelui (290 de zile/an). În această perioadă precipitațiile sunt scăzute, alternând perioade lungi de secetă de 1-3 săptămâni cu averse de ploaie torențială. Pentru a compensa deficitul de apă în ultimii ani ai secolului XX au fost executate mari lucrări de irigații și îmbunătățiri funciare. Iernile sunt în general reci, uscate, influențate de vânturile aspre provenite din nordul Câmpiei Ruse, cum este
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
și captare, care are loc în nori cu vârfuri mai calde, în care coliziunea picăturilor de apă care se ridică și coboară, produce picături din ce în ce mai mari, care sunt în final destul de grele pentru a cădea pe pământ sub formă de ploaie. În timp ce o picătură cade printre alte picături mai mici care o înconjoară, ea produce o “trezire” care atrage câteva dintre picăturile cele mici în coliziuni, ajutând astfel la răspândirea procesului. Această metodă de producere a picăturilor de ploaie reprezintă mecanismul
Nor () [Corola-website/Science/301009_a_302338]
-
formă de ploaie. În timp ce o picătură cade printre alte picături mai mici care o înconjoară, ea produce o “trezire” care atrage câteva dintre picăturile cele mici în coliziuni, ajutând astfel la răspândirea procesului. Această metodă de producere a picăturilor de ploaie reprezintă mecanismul primar în norii stratiformi joși, și în micii nori de tip Cumulus. Clasificarea norilor a fost inițiată de Luke Howard în anul 1802, funcție de altitudine și aparență. Howard a folosit patru cuvinte din limba latină ca bază a
Nor () [Corola-website/Science/301009_a_302338]
-
locuia Iustin Man. Acesta a înțeles planul preotului sas și, pentru a-l zădărnici, a pregătit o ceată de feciori care, în timpul unei vizite a delegației brașovene, a lovit acoperișul casei parohiale cu pietre și lemne. Când delegația a primit ploaia de pietre și amenințările cu moartea, s-a retras pe ușa din spate a casei parohiale și a renunțat definitiv la proiect. După aceea, s-a format obștea satului Șmig (Cooperativa Ardeleana), care a luat asupra sa datoriile armeanului și
Șmig, Sibiu () [Corola-website/Science/301743_a_303072]
-
Comunele din imediata apropiere: Siliștea-Gumești (localitatea natală a lui Marin Preda) la est, Dobrotești la sud, Mirosi (satul Surdulești) la nord. Localitatea este străbătuta de pârâul Burdea, care în perioadele secetoase seaca aproape complet, dar care în perioadele cu multe ploi se revarsă, devenind un adevărat rău. Numele satului este pomenit într-un document sârbesc din sec. al XIII-lea, în care este menționat cneazul Balacico din Balaci. Localnicii se mândresc cu faptul că este locul de origine al faimoasei familii
Comuna Balaci, Teleorman () [Corola-website/Science/301783_a_303112]
-
de legendă, pentru că altele nu le mai luau locul. A venit anul 1971, an ca toți anii, nu și pentru Satul Nou însă. Anul ăsta a inundat Piciorul de Plai și a umplut Gura de Rai cu nămol și durere. Ploile au umplut la refuz lacul și acțiunea nesăbuită a oamenilor ce nu au cunoscut vulnerabilitățile barajului făcut din pământ, au dus la dezastru. Satul tot, astăzi Stejarul, ca să i se uite numele, s-a mutat mai aproape de comună și deapană
Comuna Crângeni, Teleorman () [Corola-website/Science/301795_a_303124]
-
cu brânză dulce de vacă sau cu brânză de oaie. Horinca din prune sau mere este băutură tradițională și este mândria fiecărui săcăturean. Dar nu trebuie uitat că după un pahar, două de horinca, picioare se moaie că pământul după ploaie. Profesorul Nicolae Boț ( n. 6 decembrie 1929, Luminiș/Sălaj - 23 februarie 2008, Cluj-Napoca), Facultatea de Filologie Cluj. Folclorist. Membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj.
Luminișu, Sălaj () [Corola-website/Science/301806_a_303135]
-
Atunci, femeile mai în vârstă puneau pe copii să facă o păpușă din lut (numită ,mamaiacă", de la care numele obiceiului) care trebuia ,jelită" cu lacrimi adevărate de către copii și scufundată în apă (în fântână sau în pârâu) pentru a aduce ploaia. De menționat că principiul complementar masculin la "Mama" "Iaka", "Iakakui" - are astăzi o conotație negativă în limbajul sătenilor. De asemenea, un foarte frumos obicei este ,"Spălatul picioarelor"", de Sfânta Treime (a doua zi de Rusalii), când femeile mai în vârstă
Plopi, Teleorman () [Corola-website/Science/301823_a_303152]
-
-și drumul circa 6 km printre cele două dealuri, pe hotarele Marinului și ale Crasnei, până se varsă în râul Crasna, cel de-al doilea râu important al județului. În timpul verii, Valea Marinului seacă, de cele mai multe ori. Până în anii ’80, ploile torențiale abundente scoteau apele văii din albie, inundând atât satul cât și hotarul. În cea de-a doua jumătate a secolului trecut, s-au înregistrat mari pagube materiale datorită inundațiilor din 1970 și 1975. După lucrările de reabilitare a albiei
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
Tecuci, drum betonat în anul 2004-2005 (SAPARD). Podul de pe drumul județean 703 km 98+642 peste pârâul Tecuci este în curs de reabilitare în 2015. Este străbătut de pârâul Tecuci afluent al râului Vedea. În iulie 2005, ca urmare a ploilor abundente, a fost distrus barajul iazului piscicol Tecuci - pr. Tecuci - aflat în administrarea Primăriei comunei Balaci - PIF 1970. A fost avariat corpul central, datorită deversării coronamentului și avarierii amenajării Mozăceni (AG) din amonte. Anual se organizează un târg (bâlci) în
Tecuci, Teleorman () [Corola-website/Science/301844_a_303173]
-
om, ca Tecuciu, nume de apă aici, ar avea o lega- tură cu Teaca, « albia » râului." Satul Tecuci, este așezat de-a lungul pârâului cu același nume. În perioadele călduroase pârâul Tecuci are porțiuni care seaca, iar în perioadele cu ploi abundente se revarsă din matcă. Așezământul a fost construit pe un teren de 2 hectare, donație a familiei Kalinderu, în acest scop: “noi, subsemnații, făcându-ne Consiliul Județean Teleorman, în care stăpânim în devălmășie Moșia noastră Tecuci-Kalinderu, perdinte de comună
Tecuci, Teleorman () [Corola-website/Science/301844_a_303173]
-
și în tot cuprinsul primei jumătăți a sec. V e.n. datorate atacurilor și pustiirilor hunice. În locul numit “La Plăcintă” cu numai câteva decenii în urmă se află o ridicătura de teren, protejată spre sud-sud-est de o viroaga pe unde apele ploilor, adunate pe dealul “Piatră Roșie” își făcuseră făgaș. Din spusele bătrânilor, locul prezenta aglomerări de piatră și cărămidă și chiar ziduri năruite de vreme. Extinderea satului în această zonă a schimbat configurația terenului. Sătenii au acoperit râpă, forțând apele ploilor
Comuna Niculițel, Tulcea () [Corola-website/Science/301853_a_303182]
-
ploilor, adunate pe dealul “Piatră Roșie” își făcuseră făgaș. Din spusele bătrânilor, locul prezenta aglomerări de piatră și cărămidă și chiar ziduri năruite de vreme. Extinderea satului în această zonă a schimbat configurația terenului. Sătenii au acoperit râpă, forțând apele ploilor să-și schimbe făgașul. Zidăria de piatră, aflată la suprafață, a fost refolosita la construirea noilor case, iar viiturile mari din ultimui ani au spălat terenul, scoțând la iveală în vara anului 1971, o porțiune din cupola unei cripte. Sătenii
Comuna Niculițel, Tulcea () [Corola-website/Science/301853_a_303182]
-
municipiul Alexandria, reședința de județ, centrul urban cel mai dezvoltat din județul Teleorman. Comuna Țigănești este situată în centrul Câmpiei Burnazului, care este înclinată de la N-NV către S-SV, în zona temperat continentală cu unele excese - veri călduroase cu ploi torențiale, ierni geroase (adâncimea de îngheț este de 0,80-0,90 m), primăveri și toamne prelungite - specific zonei câmpiei sudice, cu temperatura medie +10,9 °C și perioade lungi de secetă în tot timpul anului. Cantitatea medie de precipitații este
Comuna Țigănești, Teleorman () [Corola-website/Science/301849_a_303178]
-
au murit, fiind îngropați într-un cimitir special, aflat la 500 m sud de stația CFR Bârzești. Satul Călugăreni este așezat pe un teren extrem de accidentat, străbătut prin mijloc de o râpă adâncă ce se umple cu apă în cazul ploilor torențiale. Ulițele numeroase și întortocheate se opresc, de multe ori, în curțile unor cetățeni când, de fapt, te aștepți să dea în drumul principal. În urma măsurilor luate de primăria Ștefan cel Mare, aceste ulițe au fost îmbalastate așa că oamenii nu
Călugăreni, Vaslui () [Corola-website/Science/301869_a_303198]
-
trei localități: Ținutul se află situat pe câmpia înaltă a podișului nord - dobrogean , având un relief de podiș (depresiune) și este traversat de la N la S de răul Telita, care se varsă în Lacul Babadag. Debitul acestui rău crește în timpul ploilor mari, dar scurgerea specifică este redusă, ceea ce arată că întreaga zonă este deficitară sub raportul umidității. Climă se încadrează în zona climatului continental de stepa, cu caracter colinal. Climă este blândă iarnă, dar în cursul verii temperatura atinge valori destul de
Comuna Mihail Kogălniceanu, Tulcea () [Corola-website/Science/301851_a_303180]
-
km pătrați și albia râului în cursul mijlociu și inferior se află la mai mult de 3-4 metri adâncime, în comuna nu sunt pericole de inundații cu exceptia zonelor de confluiență a pâraielor Soci și Fântânele cu râul Ibana unde în urma ploilor însemnate cantitativ se pot inundă câteva hectare de culturi agricole. Pentru a preveni adâncirea albiei râului, s-au construit în perioada comunistă mai multe baraje din beton . Principalele specii lemnoase sunt stejarul(Quercus petra) pe dealurile înalte din vestul comunei
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
celor două râuri, relieful are aspectul unei câmpii aluvionare intracolinare. În lungul râului Siret apar câmpii aluvionare de lunca inundabile cu bălti (Bălăneasa Râioasa, Puturoasa, Baltă lungă etc.), despletiri de brațe și cursuri de apă părăsite (Șiretele). În anii cu ploi abundente, Șiretul revarsă și inundă întinse terenuri arabile așa cum au fost inundațiile din anii 1929, 1969, 1970, când pe teritoriul comunei s-au produs importante inundații, afectând peste 1.000 ha de teren, precum și gospodăriile populației din satul Slobozia și
Comuna Fântânele, Suceava () [Corola-website/Science/301952_a_303281]
-
râului Suceava, cel mai însemnat este râul Hatnuța care străbate pe o lungime de 14 km teritoriul comunei Dărmănești. Ca ape stătătoare întâlnim bălție din lungul văii Sucevei, de mici dimensiuni, în parte populate cu pește, fiind alimentate atât din ploi și zăpezi, cât și din revărsările râului Suceava. Apele freatice se găsesc la adâncimi diferite, care variază între 10 și 20 m, în funcție de relief; mai numeroase înspre valea râului Suceava. Un loc important, alături de apele subterane, îl constituie prezența a
Comuna Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/301946_a_303275]