25,906 matches
-
a dezbaterilor interne, ceea ce constituia În unele țări o premieră. Timp de patru decenii, regulile și instituțiile unui nou sistem continental fuseseră elaborate și decise discret În orășele obscure din țările Beneluxului, fără nici o legătură cu dorințele publicului sau procedurile democratice. Era clar că acele vremuri trecuseră. În al treilea rând, Tratatul de la Maastricht a făcut posibilă coagularea, dacă nu a Europei, cel puțin a jumătății de vest a continentului. Sfârșitul Războiului Rece și angajamentul UE față de o piață comună au
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Început schizofrenic. Din punct de vedere cultural, el era deschis tuturor popoarelor de pe continent. Accesul la Comunitatea Economică Europeană, Comunitatea Europeană și, În cele din urmă, Uniunea Europeană era dreptul oricărui stat european cu un „sistem de guvernare bazat pe principii democratice” și care accepta să respecte termenii participării. Pe de altă parte, din punct de vedere funcțional, Uniunea era exclusivistă. Fiecare nou acord sau tratat complicase și mai mult condițiile de intrare În „familia” europeană, iar aceste reguli și restricții, cumulate
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
structural al proiectului european: sistemul său de guvernare extraordinar de greoi. Defectul stătea În concepția originală. Jean Monnet și urmașii lui au refuzat orice efort de a imagina (și cu atât mai puțin de a implementa) un sistem federal sau democratic. Ei au promovat un proiect de modernizare a Europei de sus În jos: o strategie vizând productivitatea, creșterea economică și eficiența concepută În stil saint-simonian, opera unor experți și oficiali pe care nu Îi interesau dorințele beneficiarilor. Creatorii și exponenții
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
un ansamblu aleatoriu de puteri și inițiative, fără a specifica vreodată principiul asocierii sau până unde va merge această Întreprindere comună. „Bruxelles-ul” - cartier general de un anonimat cum nu se poate mai potrivit pentru o entitate administrativă nedefinită, nici democratică, nici autoritară - guverna numai cu consimțământul guvernelor membre. De la Început, el li se prezentase acestora ca o Întreprindere evident benefică: Comunitatea/Uniunea Europeană contribuia la bunăstarea membrilor săi fără a le leza În mod semnificativ independența. Dar această situație nu putea
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
elaborarea unor mecanisme, să te poți lipsi de Încrederea În semeni”10. Tocmai aceasta era premisa pe care au fost clădite instituțiile unității europene postbelice, iar consecințele Începeau În sfârșit să se facă simțite. UE suferea de un serios „deficit democratic”. Cu fiecare scrutin direct pentru Parlamentul European, participarea a scăzut; singura excepție de la regulă o constituie cazurile În care alegerile europene au coincis cu cele naționale, iar alegătorii mobilizați de chestiuni locale sau naționale au votat, dacă tot ajungeau la
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de aderare la UE sau la zona euro - poate și pentru că În țările În care s-a organizat un referendum național aderarea a fost respinsă sau acceptată la limită. Uniunea nu era „a cetățenilor” - ea părea cumva diferită de instrumentele democratice obișnuite. Exista apoi un sentiment general (și justificat) În rândul europenilor că, dintre toate instituțiile UE, cei 732 de membri aleși ai Parlamentului European sunt cei mai puțin importanți. Puterea revine de fapt Comisiei, numită de guvernele naționale, și Consiliului
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
două decenii, fiecare guvern național dăduse vina cel puțin o dată pe „Bruxelles” pentru legile sau taxele nepopulare sau pentru politicile economice cu care era tacit de acord, dar pentru care nu voia să-și asume responsabilitatea. În aceste circumstanțe, deficitul democratic al UE se putea transforma oricând din dezinteres În ostilitate, În sentimentul că „acolo” se iau decizii care ne afectează pe noi „aici” și asupra cărora „noi” nu avem nici o putere - prejudecată pe care politicienii iresponsabili din diverse partide nu
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
pe colegul său Edouard Balladur (viitorul premier) ce Însemna aceasta, concret. „Nimic”, a replicat Balladur. „Tocmai asta e toată frumusețea.” Pompidou Însuși nu o considera mai mult decât „o formulă vagă... pentru a evita disputele doctrinale paralizante”16. Desigur, deficitul democratic vine tocmai din această combinație Între formulările vagi și directivele legislative hiperdetaliate: ca european, e greu să Îți pese de o Uniune a cărei identitate a fost multă vreme tulbure, dar care Îți afectează existența sub toate aspectele ei. și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
pătați de corupția care, la Începutul anilor ’90, părea să macine chiar temeliile sistemului european. Nu doar În România sau Polonia sau (mai ales) Rusia, unde putea fi considerată o pagubă colaterală În tranziția spre capitalism, ci chiar În inima democratică a continentului. În Italia, unde creștin-democrații au avut după război relații strânse și profitabile cu bancherii, oamenii de afaceri, antreprenorii, mai-marii orașelor, funcționarii de stat și - se zvonea insistent - Mafia, o nouă generație de tineri magistrați a Început să Înlăture
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
estul Germaniei o opțiune vădit neatrăgătoare pentru investitorii din afară, care aveau acum multe alte posibilități. În 2004, rata șomajului În fosta RFG era de 8,5%; În fosta RDG, el depășea 19%. În luna septembrie a acelui an, Partidul Democratic Național, o grupare neonazistă, a obținut 9% din voturi, adică 12 fotolii de deputat În parlamentul saxon. Un abis al ranchiunei Îi separa pe Wessies de Ossies În Germania și el nu ținea doar de slujbe sau șomaj, de bogăție
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
civil și economic inadecvat erau doar câteva dintre problemele care se cereau rezolvate dacă Turcia spera să nu aibă doar relații comerciale cu partenerii europeni. Comisari europeni respectabili ca austriacul Franz Fischler și-au exprimat deschis Îndoielile legate de potențialul democratic al țării pe termen lung. Existau apoi dificultăți practice: ca stat membru, Turcia ar fi fost al doilea ca mărime În UE după Germania, dar și unul dintre cele mai sărace - prăpastia dintre extremitatea vestică prosperă și Întinderile estice sărace
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
1996) În America e bine să mergi când ești tânăr și necăsătorit. Când vine vremea să te așezi la casa ta, mai bine te Întorci În Europa. (Om de afaceri maghiar, sondaj de opinie, 2004) Societatea modernă... este o societate democratică ce trebuie analizată fără accese de entuziasm sau de indignare. Raymond Aron Europa era, la sfârșitul mileniului, de o diversitate proliferantă: geometria variabilă a regiunilor, a țărilor și a Uniunii Europene; perspectivele și dispozițiile contrastante ale islamismului și creștinismului, cele
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
este ușor de formulat. Regimul mareșalului Pétain a fost votat În iulie 1940 de ultimul parlament al celei de-a Treia Republici franceze: era astfel singurul regim din timpul războiului care putea revendica o continuitate, oricât de neverosimilă, cu instituțiile democratice antebelice. Cel puțin până la sfârșitul anului 1942, o majoritate covârșitoare a populației franceze a privit Vichy-ul și instituțiile sale ca pe o autoritate legitimă În Franța. Iar pentru germani, Vichy era extrem de convenabil - Îi scutea de prețul instalării unui regim
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Cehoslovacia; acceptarea influenței sovietice 136-138; Carta 77 522, 525, 527, 565-568; căderea comunismului 564-570; cenzura 404-405, 406-407, 408-409, 524; Clubul Păcii John Lennon 565; colaboraționiști 637-638; comisii de investigare 401; Comitetul pentru Apărarea celor Persecutați pe Nedrept (VONS) 523; comunism democratic 405-406; Congresul Scriitorilor Slovaci 403; Curtea Extraordinară cu Juri 56; demisia guvernului 566; demonstrații ecologiste 565; demonstrații studențești 405, 409; destalinizarea 288-289, 402; dispoziția liberală (de la Începutul anilor ’60) 403; distribuția veniturilor 402; divizarea 583, 602-606; „divorțul de catifea” 602
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
emigrării 675; statistici postbelice ale populației 306-307; stilul comercial 355-356; șomajul 308, 376; tratamentul celor angajați În servicii și profesii liberale 376-377; tratamentul muncitorilor 376, 381 „Europa Liberă” 211-212, 295, 320, 399, 573 Europa mediteraneană; Programele Mediteraneene Integrate 484; tranziția democratică 463-482; vezi și Grecia, Portugalia, Spania Eurosport, canal de televiziune 711 Eurovision, concurs de muzică ușoară 443 Euskadi Ta Askatasuna - vezi ETA evrei; algerieni 267; antisemitism - vezi antisemitism; atacul musulmanilor 706; atitudinea lui Stalin Împotriva Î 175-180; belgieni 733-734; comuniști
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
563; lovitură de stat 563; migrația către Cehoslovacia 563; migrația către Ungaria 561; mișcarea disidentă 526, 564; mișcarea pentru pace 527; mișcări studențești finanțate de Germania de Vest 387; Neues Forum 562, 564, 584; partid din Dresda 564; Partidul Socialismului Democratic 563; Partidul Socialist Unit 563; perestroika 563; programul sovietic de reeducare și denazificare 67-68; recunoașterea Holocaustului 748-749; refugiați 233-235; revoluția (din 1989) 561-564; sponsorizarea vest-germană 561-562; subvenții pentru fosta Î 588; ștearsă din Însemnările oficiale 588; tineri radicali 387-388; țintă
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În Sud 239; scandalul „orașul mitei” 680; scandalul Moro 437; separatism regional 641-642; sistem universitar 364; stânga extraparlamentară 382-383; statistici ale populației 307; terorism 435-439; terorismul extremei drepte 437; terorismul extremei stângi 437; tranziția de la putere a Axei la aliat democratic 57; tratamentul angajaților din industrie 381; tratamentul colaboraționiștilor implicați 60 Iugoslavia; Acordurile de la Dayton 618-619; ajutorul acordat de Occident 168-169; atacul asupra Sloveniei 615; ca excepție a planurilor sovietice postbelice 171; cheltuieli pentru apărare 169; coexistența etnică 610; crize economice
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
483, 485, 668-669, 693; atitudinea față de regimul de la Vichy 745; reacția la evenimentele din mai (1967) 379 Ponto, Jürgen 433 Poos, Jacques 616 Popie³uszko, Jerzy 555, 635 Popper, Karl 516 Portugalia; armata 470, 473; colonii africane 471; greve 470-471; guvernare democratică 473; istoria politică recentă 469-474; Legea Reformei Agrare 473; lovitură de stat 471; Mișcarea Forțelor Armate (MFA) 471; partide comuniste 471-473; Partidul Leninist Comunist (PCP) 472; Partidul Socialist 472; pierderea coloniei Goa 470; posesiuni imperiale 259; privatizarea 510; revolta angoleză
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
552 Sollers, Philippe 693 soluția finală - vezi Holocaust soluția sovietică pentru locuințe 357 Sontag, Susan 657 Sotelo, Calvo 478 Souvarine, Boris 514 sovietizarea și rusificarea Europei de Est 186 Spaak, Paul-Henri 76, 159, 228, 280-281 „spaima roșie” 107 Spania; alegeri democratice 477; Alianța Populară 479-480; armata 476; atitudini sexuale 481; Biserica Catolică În perioada postbelică 214-215; Catalonia 478, 641; Constituția 477-478; Coordonarea Democratică 477; disparități regionale economice 689; ETA - vezi ETA; guvern democratic 478-479; Herri Batasuna 428-429; identități regionale 477-478, 640-641
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
sovietizarea și rusificarea Europei de Est 186 Spaak, Paul-Henri 76, 159, 228, 280-281 „spaima roșie” 107 Spania; alegeri democratice 477; Alianța Populară 479-480; armata 476; atitudini sexuale 481; Biserica Catolică În perioada postbelică 214-215; Catalonia 478, 641; Constituția 477-478; Coordonarea Democratică 477; disparități regionale economice 689; ETA - vezi ETA; guvern democratic 478-479; Herri Batasuna 428-429; identități regionale 477-478, 640-641; industria de turism 475; istoria politică recentă 474-480; legea avortului 449; libertatea religioasă 476; lovitura de stat 478; opoziția politică 476; Pactele
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
159, 228, 280-281 „spaima roșie” 107 Spania; alegeri democratice 477; Alianța Populară 479-480; armata 476; atitudini sexuale 481; Biserica Catolică În perioada postbelică 214-215; Catalonia 478, 641; Constituția 477-478; Coordonarea Democratică 477; disparități regionale economice 689; ETA - vezi ETA; guvern democratic 478-479; Herri Batasuna 428-429; identități regionale 477-478, 640-641; industria de turism 475; istoria politică recentă 474-480; legea avortului 449; libertatea religioasă 476; lovitura de stat 478; opoziția politică 476; Pactele de la Moncloa 479; partide comuniste 455-456; partide socialiste 479-480; Planul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
660; cea mai mare piață internă din lume 724; competiția economică cu Statele Unite 717; conflicte armate Între membri 669; Consiliul de Miniștri 663-664, 667; control economic exercitat 724; controlul pașapoartelor 490; Convenția Europeană 665, 705; Convenția lui Giscard 665; deficit democratic 666, 668; dezacordul cu valorile Statelor Unite 717-718; dreptul de participare la Î 655; efectul sfârșitului Războiului Rece 651; eforturile după primul război mondial 150-151; euro 485-486, 662-663; extinderea 657-659, 667; Forța de Reacție Rapidă 717; forțe armate 670, 717; harta
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
după 75 de ani de la asasinat, când avem o libertate relativă care permite publicarea unor acte și documente privitoare la istoria României, nimeni nu publică nimic despre acest asasinat. „Mișcarea Legionară, a cărei activitate era orientată spre introducerea unui sistem democratic real, abolirea oligarhiei și eliminarea abuzurilor, a corupției și a jafului, cât și introducerea unor structuri bazate pe principiile justiției sociale a atras cel mai mare număr al celor nemulțumiți de ceea ce se petrecea în țara lui Armand Călinescu și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Whitman. Interzisă în 1937, V. își deschide seria din 1945 cu alt articol-program al lui Ion Stoia-Udrea, Unde aparținem, ce reclamă integrarea politică a intelectualului „de partea celor de jos” și cultivă utopiile stângii românești, care speră într-o evoluție democratică a țării. Publică în fiecare număr, alături de director (prezent cu cercetări de istorie a Banatului, articole, traduceri din Ernst Toller, Walt Whitman, din lirica negrilor din America, din Michelangelo, Ady Endre ș.a.), Iosif Aldan-Moisi, Méliusz József, Grigore Popa, Silvio Guarnieri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290658_a_291987]
-
Cluj (2002) ș.a. Romanele lui Z. aparțin acelei direcții a prozei românești din anii ’70-’80 ai secolului trecut care, în numele unui alt tip de „angajare” politică și morală, supune mentalitățile dogmatice ale „obsedantului deceniu” unei abordări diferite, aparent mai democratică. În atmosfera închisă a activiștilor de partid este urmărită evoluția câtorva conștiințe în paralel cu desfășurarea unor evenimente istorice (colectivizarea, destinderea ideologică temporară, înlocuirea unei generații de nomenclaturiști cu alta mai puțin închistată). Protagoniștii sunt intelectuali, dar și activiști de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290702_a_292031]