26,751 matches
-
fiecărui cui se împarte la jumătate și se determină raza acestuia. Cuiul se consideră asemănător cu un cilindru iar pentru a putea calcula suprafața supusă coroziunii avem nevoie de aria laterală a cilindrului. ATENȚIE: La calculul suprafeței fiecărui cui de fier se va ține cont că dimensiunile măsurate sunt în cm și suprafața trebuie calculată în m 2 ! Se calculează masa de metal pierdută (Δm) în procesul de coroziune prin diferența între masa inițială și cea finală a fiecărui cui de
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
se va ține cont că dimensiunile măsurate sunt în cm și suprafața trebuie calculată în m 2 ! Se calculează masa de metal pierdută (Δm) în procesul de coroziune prin diferența între masa inițială și cea finală a fiecărui cui de fier. Se compară datele experimentale și se stabilește în care din cele trei medii acide este mai rezistent fierul Se calculează masa de metal pierdută în procesul de coroziune prin diferența între masa inițială și finală a plăcuței de zinc Se
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
calculează masa de metal pierdută (Δm) în procesul de coroziune prin diferența între masa inițială și cea finală a fiecărui cui de fier. Se compară datele experimentale și se stabilește în care din cele trei medii acide este mai rezistent fierul Se calculează masa de metal pierdută în procesul de coroziune prin diferența între masa inițială și finală a plăcuței de zinc Se calculează suprafața plăcuței de zin.c ATENȚIE: Se ține cont de faptul că la procesul de coroziune sunt
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
Se folosesc cuve de 1 cm, iar conținutul în fosfor se exprimă în funcție de proba de analizat: mg P/100 g produs, ppm P, mg P 2 O 5 /1000 ml etc. DOZAREA COLORIMETRICĂ A IONULUI FERIC (Fe 3* ) Principiul lucrării Fierul dă cu acidul sulfosalicilic complecși de culoare galbenă în mediu alcalin (cu un maxim de absorbție la 424 nm) și roșie în mediu acid (cu maxim de absorbție la 505 nm). Reactivi 1.Alaun feriamoniacal . Într-un balon cotat de
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
din Depresiunea Getică începe a se retrage către răsărit, către actuala cuvetă a Mării Negre. Dintr-un fost golf al acestei mări, aflat la legătura dintre cele două lanțuri muntoase - Carpații și Balcanii - și care corespunde azi cu Defileul Porților de Fier, pornește către răsărit, pe urma mării ce se retrăgea, un curs de apă. La început modest, firav, lua amploare în înaintarea sa și primea apele râurilor ce coborau de o parte și de alta, din Carpați și Balcani. Acest colector
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
hidrotehnice, care modifică regimul hidrologic al cursurilor de apă în mod substanțial și creează noi individualități hidrografice în peisajul României, sunt marile acumulări de apă montane (Bicaz pe Bistrița, Vidra pe Lotru, Vidraru pe Argeș) etc. sau dunărene (Porțile de Fier I și II), realizate tot după cel de al doilea război mondial. Trebuie să amintim că în cadrul activității Comisiei Europene a Dunării, în secolul trecut s-a produs tăierea "Marele M" de pe brațul Sulina, iar recent tăierea marei bucle de la
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
fără afluenți notabili, cum este valea Apei Grădiștii, oamenii i-au spus acelui râu pur și simplu "Apa", cum îi spun obișnuit și acum cei din Costești. Tot așa i-au spus până la o vreme, și locuitorii Defileului Porțile de Fier, fluviului ce le domina covârșitor viața. Dovadă este și străvechea denumire Gherdap, adică "Gardul Apei", cuvântul gard aparținând cu siguranță substratului traco-dacic. În terminologia legată de ape se mai poate atribui substratului traco-dacic cuvântul pârâu, provenind din indoeuropeanul pora = râu
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
ad fines Dacorum). Strabon, în secolul I î.e.n., ne prezintă izvoarele, cursul și Delta cu 7 brațe și aduce o precizare foarte importantă în legătură cu numele Dunării: romanii îi spuneau Danubius, pentru partea de la izvoare la cataractele din Defileul Porților de Fier, porțiune locuită de daci, și Hister (Istros latinizat), pentru partea inferioară locuită de geți. Și unii și alții vorbeau aceeași limbă, precizează Strabon (Geografia, VII.3.12-13). Era, desigur, același popor, dar daci pentru romani și geți pentru greci, așa cum
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
sa subacvatică, puternicul Zeu, asistând protector la trecerea în Dacia, pe podul de vase de la Viminacium, trupele conduse de Traian, după ce încheiaseră lucrările la șoseaua romană suspendată în Cazane deasupra apelor, ca și la canalul care traversa cataractele Porților de Fier (fig. 8). Fig. 8. Zeul Danubius reprezentat pe Columna Traiană. Și Silius Italicus (sec. I e.n.) citează într-un vers "Istrul cu două nume". În secolul II e.n., Arrian precizează în "Periplu" distanțele între gurile Deltei. În același secol, geograful
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
dea tocmai luarea în considerare a unor caracteristici hidrografice ale acestui mare fluviu european, și mai ales ale paleohidrografiei sale. Grecii, ce l-au cunoscut venind din Pontul Euxin prin Delta sa și urcând prin cursul inferior dintre Porțile de Fier și vărsare, i-au consemnat acestui curs numele traco-dacic venind din indoeuropeanul sreu = acel ce curge, legat desigur de curgerea sa majestuoasă 52. Tot astfel, prima mențiune literară a numelui fluviului datează din secolul al VIII-lea î.e.n., în poemul
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Papadopol-Calimach, în 188454 într-o comunicare la Academie. După cum se vede, același popor - geto-dacii - a dat două nume diferite aceluiași fluviu, dar pentru două porțiuni ale sale, caracteristic diferite, separate nu numai printr-un obstacol natural evident - Defileul Porților de Fier, dar și prin origini. Deci, două nume diferite și ca sens, venind din negura vremilor. Se vede că memoria popoarelor care și-au păstrat vatra de formare poate fi foarte veche. Probabil că acum două milenii granița între cele două
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
și-au păstrat vatra de formare poate fi foarte veche. Probabil că acum două milenii granița între cele două porțiuni ale Dunării era mai evidentă decât în timpurile moderne, mai puțin erodată de curgerea apelor. Pentru că în Defileul Porților de Fier se pot semnala două vechi toponime populare legate de acesta. Unul este desemnarea cataractelor prin cuvântul Gherdap, un nume compus din două cuvinte de substrat: gherd = gard și ap = apă; iar al doilea, denumirea însăși a defileului, cu cele două
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
și însușită de geografii români. Este uimitor de constatat că locuitorii au păstrat amintirea acestor schimbări hidrografice. În anchetele etnofolclorice ale lui Nicolae Densușianu 56 de la începutul secolului trecut descoperim o tradiție populară culeasă în Gura Văii de lângă Porțile de Fier, după care munții din miazănoapte și miazăzi de Porțile de Fier erau uniți, obligând Dunărea acelui timp să ia alt curs. Dar cea mai interesantă este informația culeasă din comuna bănățeană Maidan, care spune: Am auzit din bătrâni că pământul
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
au păstrat amintirea acestor schimbări hidrografice. În anchetele etnofolclorice ale lui Nicolae Densușianu 56 de la începutul secolului trecut descoperim o tradiție populară culeasă în Gura Văii de lângă Porțile de Fier, după care munții din miazănoapte și miazăzi de Porțile de Fier erau uniți, obligând Dunărea acelui timp să ia alt curs. Dar cea mai interesantă este informația culeasă din comuna bănățeană Maidan, care spune: Am auzit din bătrâni că pământul, care-l locuim noi, ar fi fost o mare de apă
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
de glandele Ebner de pe fața dorsală a limbii) acționează în stomac (pH optim 4) asupra trigliceridelor ce conțin acizi grași cu lanț mediu (din lapte); este importantă la nou născut, unde secreția de lipază pancreatică este redusă. b. Lactoferina fixează fierul necesar metabolismului bacterian, având efect bacteriostatic. c. Imunoglobulinele A au rol în apărarea antimicrobiană specifică la nivelul mucoasei bucale. d. Muramidaza (lizozimul) descompune capsula glicozidică a unor bacterii (stafilococ, streptococ), determinând distrugerea lor. e. Factorul de creștere epidermic stimulează erupția
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
sistemul reticulo-endotelial) eliberează circa 8 g de hemoglobină din care rezultă 300 mg de pigmenți biliari. La nivelul celulelor sistemului reticulo-endotelial are loc ruperea inelului protoporfirinic al hemoglobinei cu producerea unui produs intermediar de culoare verde: coleglobina care, prin pierderea fierului, trece în biliverdinglobină. După detașarea globinei de pe molecula de biliverdinglobină rezultă biliverdina (de culoare verde). Biliverdina este redusă în bilirubină (culoare galben aurie). Fiind o substanță insolubilă în apă, bilirubina circulă în sânge legată de albumină. Ajunsă la ficat, este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
ingestia zilnică de 10-15 mg zinc ~1/2 este absorbită intestinal (în ileon, activ); este stocat în enterocite sau eliberat în circulație. Aportul zilnic de Mg este 0,4-0,5 g. Absorbția magneziului are loc pasiv, în tot intestinul subțire. Fierul Aportul zilnic de fier este de 12-15 g. Fierul intră în componența hemului și participă la numeroase reacții enzimatice. Fierul se absoarbe preponderent în duoden și porțiunea superioară a jejunului. Sunt două forme de fier, hemic (absorbit intact) și non-hemic
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
mg zinc ~1/2 este absorbită intestinal (în ileon, activ); este stocat în enterocite sau eliberat în circulație. Aportul zilnic de Mg este 0,4-0,5 g. Absorbția magneziului are loc pasiv, în tot intestinul subțire. Fierul Aportul zilnic de fier este de 12-15 g. Fierul intră în componența hemului și participă la numeroase reacții enzimatice. Fierul se absoarbe preponderent în duoden și porțiunea superioară a jejunului. Sunt două forme de fier, hemic (absorbit intact) și non-hemic (absorbit dependent de concentrație
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
absorbită intestinal (în ileon, activ); este stocat în enterocite sau eliberat în circulație. Aportul zilnic de Mg este 0,4-0,5 g. Absorbția magneziului are loc pasiv, în tot intestinul subțire. Fierul Aportul zilnic de fier este de 12-15 g. Fierul intră în componența hemului și participă la numeroase reacții enzimatice. Fierul se absoarbe preponderent în duoden și porțiunea superioară a jejunului. Sunt două forme de fier, hemic (absorbit intact) și non-hemic (absorbit dependent de concentrație și pH). La pH 7
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
în circulație. Aportul zilnic de Mg este 0,4-0,5 g. Absorbția magneziului are loc pasiv, în tot intestinul subțire. Fierul Aportul zilnic de fier este de 12-15 g. Fierul intră în componența hemului și participă la numeroase reacții enzimatice. Fierul se absoarbe preponderent în duoden și porțiunea superioară a jejunului. Sunt două forme de fier, hemic (absorbit intact) și non-hemic (absorbit dependent de concentrație și pH). La pH 7 numai Fe2+ este solubil; Fe3+ insolubil sau chelat de fitați și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
pasiv, în tot intestinul subțire. Fierul Aportul zilnic de fier este de 12-15 g. Fierul intră în componența hemului și participă la numeroase reacții enzimatice. Fierul se absoarbe preponderent în duoden și porțiunea superioară a jejunului. Sunt două forme de fier, hemic (absorbit intact) și non-hemic (absorbit dependent de concentrație și pH). La pH 7 numai Fe2+ este solubil; Fe3+ insolubil sau chelat de fitați și acid tanic nu este absorbit. Absorbția se realizează de către un transportor activ situat la nivelul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
absorbit dependent de concentrație și pH). La pH 7 numai Fe2+ este solubil; Fe3+ insolubil sau chelat de fitați și acid tanic nu este absorbit. Absorbția se realizează de către un transportor activ situat la nivelul marginii în perie. In enterocite, fierul hemic este eliberat sub acțiunea xantinoxidazei; fierul liber este stocat sub formă de feritină și în sânge este transportat de transferină (β-globulină plasmatică de origine hepatică). Absorbția fierului este reglată de stocurile de fier din enterocit și de sideremie. Datorită
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
pH 7 numai Fe2+ este solubil; Fe3+ insolubil sau chelat de fitați și acid tanic nu este absorbit. Absorbția se realizează de către un transportor activ situat la nivelul marginii în perie. In enterocite, fierul hemic este eliberat sub acțiunea xantinoxidazei; fierul liber este stocat sub formă de feritină și în sânge este transportat de transferină (β-globulină plasmatică de origine hepatică). Absorbția fierului este reglată de stocurile de fier din enterocit și de sideremie. Datorită descuamării permanente feritina din enterocite se pierde
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
de către un transportor activ situat la nivelul marginii în perie. In enterocite, fierul hemic este eliberat sub acțiunea xantinoxidazei; fierul liber este stocat sub formă de feritină și în sânge este transportat de transferină (β-globulină plasmatică de origine hepatică). Absorbția fierului este reglată de stocurile de fier din enterocit și de sideremie. Datorită descuamării permanente feritina din enterocite se pierde; mecanism suplimentar de limitare a absorbției fierului când sideremia este crescută (fig. 25). 8.6. Absorbția medicamentelor Cel mai important eveniment
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
nivelul marginii în perie. In enterocite, fierul hemic este eliberat sub acțiunea xantinoxidazei; fierul liber este stocat sub formă de feritină și în sânge este transportat de transferină (β-globulină plasmatică de origine hepatică). Absorbția fierului este reglată de stocurile de fier din enterocit și de sideremie. Datorită descuamării permanente feritina din enterocite se pierde; mecanism suplimentar de limitare a absorbției fierului când sideremia este crescută (fig. 25). 8.6. Absorbția medicamentelor Cel mai important eveniment la nivel intraluminal este reprezentat de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]