27,916 matches
-
muntoasă a cărei climă se caracterizează prin ierni lungi și reci, primăveri ploioase, iar verile sunt uneori calde și uscate, uneori răcoroase, specifice fiind secetele scurte si dese. Cantitatea medie de precipitații este în jurul valorii de 780-800 mm/an. Vara ploile torențiale însoțite de grindină provoacă pagube mari culturilor. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Mălini se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,67%). Pentru 2
Comuna Mălini, Suceava () [Corola-website/Science/301969_a_303298]
-
cruțarea și în următoarele trei zile acesta murea.Inspaimantatoarea pictură a fost ștearsă în cele din urmă de un zugrav ce din proprie inițiativă a zugravit exteriorul bisericii însă cu prețul vieții acesta murind în floarea tineretii.Si acum în urma ploilor abundente se mai poate zări uneori privirea seceratoarei.aspectele mitice ale satului se afunda și mai mult în trecut.pana în anii 1900 era cutreierat de hâite de lupi care se plimbau printre oamenii curajoși ce ii infruntau.nu a
Dienci, Olt () [Corola-website/Science/301972_a_303301]
-
și locuită (sau locuibilă). Precipitațiile medii ale zonei sunt de 741,3 mm³ anual, cu maxima de 880 mm³ în anul 1974 și minima de 469 mm³ în 1973; în general, ele au aspect torențial. Caracterul neregulat și torențial al ploilor influențează semnificativ debitul râului Râșca, afluent de gradul I al râului Moldova; râul Râșca are o pantă medie de 12‰, un debit mediu anual de 1,34 m³/sec., și șapte afluenți constitutivi: Râșca Mare, Râșcuța, Moișa, Slatina, Țiganca, Bogdănești
Comuna Râșca, Suceava () [Corola-website/Science/301991_a_303320]
-
celebrate funeraliile sale la Colombey, în timp ce numeroși șefi de stat din străinătate s-au adunat pentru a-i onora memoria la Catedrala Notre-Dame din Paris, mai multe sute de mii de parizieni au mărșăluit pe bulevardul Champs-Élysées în noapte, sub ploaie, pentru a oferi omagiul lor. Singur, săptămânalul satiric "Hara-Kiri" a îndrăznit un titlu provocator - "Bal tragic la Colombey, un mort" (motiv pentru care a fost reținut de la difuzare); opinia publică era încă sub șocul incendiului care a avut loc în timpul
Charles de Gaulle () [Corola-website/Science/296736_a_298065]
-
des. Printre proprietari amintim: văduva lui Toma Sombori fiica lui Ioan Bathori, și fetele lui Ladislau Bathori; primarul Clujului, Ambrosiu Szabo; familia Báthori Miklós; Gábor Sombori s.a.m.d. Anul 1805 a fost unul dintre cei mai nefericiți. Au căzut ploi multe, iar în timpul secerii a nins. Iar anul 1816, 1817 a fost o foamete generală în Ardeal, aceasta afectând și comunitatea din satul Feiurdeni. În 1821 proprietar era Br. Wesselényi Farkas, care a construit un castel frumos de cărămidă în
Feiurdeni, Cluj () [Corola-website/Science/300327_a_301656]
-
relativ reci, primăveri și ierni geroase. Temperatura maximă, măsurată în luna iulie, este de obicei app. 28 °C, temperatura minimă se înregistrează de obicei la Recea, Fântânița și Șușpătac. Vânturile sunt reduse ca și intensitate, vara vântul de vest aduce ploile, iar iarna bat vânturile de est și nord, aducând cu ele scăderi de temperatură. Precipitațiile sunt temperat-continentale, cu o medie de 500 mm. Primele ninsori apar în prima parte a lunii decembrie, ținând până în luna martie. Umiditatea medie e aerului
Comuna Mociu, Cluj () [Corola-website/Science/300341_a_301670]
-
Informației, Dan Georgescu. Dacă ar fi să încadrăm clima munților Apuseni, unde se află și Poiana Horea, aceasta ar fi temperat continentală de tranziție cu influențe oceanice și etajul climatului montan. Climatul de munte se caracterizează prin veri răcoroase cu ploi abundente și prin ierni reci cu căderi masive de zăpadă înregistrate pe mari perioade de timp. Având în vedere că Munții Bihorului sunt prima barieră muntoasă la est de Câmpia Panonică aceștia sunt cei mai umezi din Apuseni cu o
Poiana Horea, Cluj () [Corola-website/Science/300348_a_301677]
-
maghiara. Există tradiția că ar fi trecut pe aici Nicolae Bălcescu(1848) și Avram Iancu(1852), în drumurile lor. În noaptea de 24 iunie 1926 s-a produs o rupere de nori care a distrus aproape în întregime această comună. Ploaia torențială a durat 2 ore, apa a ajuns la 2 metri, albia văii s-a mutat prin mijlocul satului, toate podurile peste vale au fost rupte, 120 de case au fost ruinate sau mânate de apă, au murit 7 locuitori
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
de vie. Pe teritoriul acestei localități se găsesc izvoare sărate, saramura fiind întrebuințată din vechi timpuri de către localnici. Apele de suprafață sânt reprezentate de văile Văcăreț și Sărături aparținătoare bazinului hidrografic al Someșului. Toate au debite inconsecvente, semipermanente, torențiale în timpul ploilor. Someșul are un debit de aproximativ 72 m3 și, mai ales primăvara și toamna, inundă lunca. Datorită depunerilor de aluviuni, fundul albiei sale minore s-a ridicat astfel încât, la debite mari, apele se revarsă producând înundații și pagube. Cea mai
Cetan, Cluj () [Corola-website/Science/300365_a_301694]
-
zona de sud-vest a satului, în zonele numite „La Gruiețe", "Cremeniș", "Între Corabie" și "Răzorul Dosului", zona ce cuprinde și lacul din Dos în crevasa formată, odată cu alunecarea de teren din anul 1905 și urmare a unei perioade îndelungată de ploi. S-au observat asemenea alunecări și în partea nordică a hotarului, de-a lungul drumului principal care face legătura cu Suatu, precum și la limita hotarelor, unde masele au alunecat pînă în lunca pârâului numit "La Rât”, determinind reducerea înălțimii culmilor
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
Aruncuta, mai precis pe aliniamentul Țigla Frații - Dealul Măzăriștilor - Iuriu de Câmipe - Straja și Boju (zona tunelului CFR). În timpul verilor secetoase deseori aceste pâraie seaca, cu excepția izvoarelor de suprafață de la Ciurgău și Buna, în jurul cărora s-a dezvoltat comunitatea dacica. Ploile torențiale provoacă uneori inundații care periclitează parțial gospodăriile amplasate de-a lungul cursurilor, fără a provoca pagube majore că în alte părți. Referitor la structura geologică, sedimentele din regiune aparțin faciesului stratelor de câmpie cu o uniformitate litologica, constituită din
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
a județelor Mehedinți și Dolj, drenează valea de la Busu-Grecești-Raznic-Breasta și se varsă în Jiu la ”Biserica părăsită”, sub dealul Nicodin. Pe partea dreaptă primește pâraiele Brabova, cu Urdinița și Merețel de pe valea Gogoșu-Sopot. Debitul este în general redus, dar, în timpul ploilor abundente și în perioada topirii zăpezii, se înregistrează debite ridicate care pot produce inundații în părțile joase ale localităților Valea Lungului și Breasta. Pârâul Brestuica drenează valea Roboda, coborând de la Făget spre Roșieni și Breasta, adunându-și apele de la izvoarele
Comuna Breasta, Dolj () [Corola-website/Science/300390_a_301719]
-
ridicate care pot produce inundații în părțile joase ale localităților Valea Lungului și Breasta. Pârâul Brestuica drenează valea Roboda, coborând de la Făget spre Roșieni și Breasta, adunându-și apele de la izvoarele de la poalele dealurilor Soci, Dosul Sandei și Stanciulea. În urma ploilor se formează torenți ce îi sporesc debitul fără însă a prezenta pericol pentru culturi sau gospodării. Se varsă în Raznic în punctul Rudari. Pânza freatică se află la adâncimi variabile, în funcție de zonele unde se forează. Apa freatică este, de regulă
Comuna Breasta, Dolj () [Corola-website/Science/300390_a_301719]
-
și pe Toma Caragiu - ăla mai în spate, de s-a frânt de la mijloc. I s-a rupt nițel și nasu', văd... Tot din ghips e facut, ca în interior era vorba să sada. De-asta n-a rezistat la ploi și zapezi“, a spus tânți Tăvița istoria celebrităților îngrămădite în curtea ei. Înșirate în cerc, statuile se privesc unele pe altele. Știrbe de ani si uitare, isi vorbesc, fără cuvinte, despre cel care le-a dat naștere... Până acum șase
Panaghia, Dolj () [Corola-website/Science/300411_a_301740]
-
de deal există presupunerea, se pare justificată de anumite explorări, existenței unor rezerve de gaze naturale și petrol neexploatate. Climă: Temperata cu influențe slabe mediteraneene. Se disting încă bine cele patru anotimpuri. Vară și toamnă sunt de cele mai multe ori secetoase. Ploile sunt de cele mai multe ori scurte și cu debite mari. Pot provoca în zona de deal (în special în dealurile Pistestilor) deplasări de teren. Iarnă aduce zăpadă întodeauna. Se înregistrează însă temperaturi joase blânde, peste media României, în luna ianuarie fiind
Budieni, Gorj () [Corola-website/Science/300456_a_301785]
-
precipitațiilor și furtunilor din munte care se întind uneori până aici. Acesta bate în tot timpul anului. Crivatul dinspre răsărit răzbate până aici dar nu are o intensitate deosebită. Băltărețul este un vânt de miaza-zi. Este călduț și aduce întodeauna ploaie. Austrul botezat Sărăcilă vine dinspre apus și scăpat dinspre munți unde s-a golit de vaporii de apă sărăcește mai mult locul unde ajunge. - hartă - Cele mai multe conexiuni rutiere sunt la DN (route) 67 ce face legătura Tg Jiu - Rm. Vâlcea
Budieni, Gorj () [Corola-website/Science/300456_a_301785]
-
identificat de caracterul negativ al bilanțului hidric al suprafeței active, determinat de valoarea mai mare a potențialului de evapotranspirație față de cel al precipitațiilor. Aceste valori sunt un rezultat direct al influenței orașului în crearea nucleelor de condensare și formare a ploilor. Precipitațiile solide reprezintă 16% din cantitatea anuală. Stratul de zăpadă este influențat de starea timpului și de condițiile locale, fiind prezent 53 de zile pe an. Valoarea medie a grosimii stratului de zăpadă este de 7,8cm în prima decadă
Voluntari () [Corola-website/Science/300514_a_301843]
-
în 1911, această citadelă a fost concepută ca un labirint citadin inexpugnabil. La peste 4000 de metri, lemnul era o raritate și totul a fost durat în piatră: terase, fotificații, palate regale, locuințe simple, bazine de acumulare a apei de ploaie, cărămizi, piețe și un sofisticat sistem de parcele agricole pentru cultura principală, porumbul. Totul se încadrează într-un plan urbanistic aparent "întortocheat", menit să deruteze eventualii invadatori. Este un unicat arhitectural impresionant și abia fotografiile făcute din avion i-au
Machu Picchu () [Corola-website/Science/298689_a_300018]
-
F (3,3 °C), de la mijlocul lui decembrie până la mijlocul lui februarie. Viscolele afectează Washington-ul, în medie, o dată la patru sau șase ani. Cele mai violente furtuni sunt numite "nor'easters", care facilitează de obicei apariția vânturilor puternice, a ploilor abundente, iar ocazional, apariția zăpezii. Aceste furtuni afectează deseori o mare parte din Coasta de Est a Statelor Unite. Verile sunt calde și umede, cu o medie a lunii iulie de zi cu zi de 79.2 °F (26,2 °C
Washington, D.C. () [Corola-website/Science/298664_a_299993]
-
canaluri de comunicație, de pildă unirea Șiretului cu Prutul prin râul Bahlui, care ar fi de mare folos și pentru comercia capitalei"". Malurile Șiretului sunt formate din straturi de pietriș, nisip și loess. Primăvară, odată cu topirea zăpezilor și vară, după ploi abundente, râul Siret poate provoca inundații. Dacă în mod normal, lățimea Șiretului este de 70-100 m, iar adâncimea de 0,20-0,70 m, în perioada topirii zăpezilor sau al precipitațiilor abundente, lățimea să crește la 200 m, iar adâncimea ajunge
Râul Siret () [Corola-website/Science/298737_a_300066]
-
C și un maxim în luna iulie/august de +20 °C. Temperatura maximă poate atinge valori ce depășesc 34-35 °C, iar cea minimă -35 °C. Precipitațiile medii anuale sunt de 886 mm. La Cojocna sunt în medie 98 zile cu ploaie, iar din acestea 21 zile cu ninsoare. Comuna Cojocna, aflată în Câmpia Fizeșului, se întinde pe o suprafață de 238 km, având o populație de app. 4.400 de locuitori, dispuși în satul reședință de comună Cojocna și satele Boj-Cătun
Comuna Cojocna, Cluj () [Corola-website/Science/299578_a_300907]
-
resurselor foarte mari economice și tehnologice ale lumii moderne, foametea mai lovește numeroase regiuni ale planetei, în special țările în curs de dezvoltare unde domnește sărăcia. a este de asociată în mod natural cu recoltele proaste din perioadele de secetă, ploi abundente, epidemii, lipsă de provizii și în mod artificial cu războiul și genocidul. În ultimele câteva decenii, a apărut o interpretare mult mai nuanțată care leagă foametea de condițiile economice și politice dintr-o anumită zonă. Agențiile umanitare apreciază gravitatea
Foamete () [Corola-website/Science/299590_a_300919]
-
este un obstacol important îndreptat împotriva dezvoltării. Furtunile ciclonice formate la est de Munții Stâncoși, rezultatul unui amestec de mase de aer de deasupra Oceanului Arctic, Oceanului Pacific și de deasupra continentului, produc cea mai mare parte a precipitațiilor concretizate în ploi și ninsori. Poluarea aerului cu consecința producerii unor ploi acide au afectat sever lacuri și păduri. Topirea metalelor, arderea cărbunelui și emisiile poluante ale vehiculelor afectează agricultura și industria forestieră. Apele oceanelor au fost contaminate de activitățile desfășurate în agricultură
Geografia Canadei () [Corola-website/Science/299659_a_300988]
-
formate la est de Munții Stâncoși, rezultatul unui amestec de mase de aer de deasupra Oceanului Arctic, Oceanului Pacific și de deasupra continentului, produc cea mai mare parte a precipitațiilor concretizate în ploi și ninsori. Poluarea aerului cu consecința producerii unor ploi acide au afectat sever lacuri și păduri. Topirea metalelor, arderea cărbunelui și emisiile poluante ale vehiculelor afectează agricultura și industria forestieră. Apele oceanelor au fost contaminate de activitățile desfășurate în agricultură, minerit, silvicultură și alte industrii. Schimbările climatice la nivel
Geografia Canadei () [Corola-website/Science/299659_a_300988]
-
numai în perioadele de reproducere pot fi văzute perechi. Urșii din ținuturile temperate și reci hibernează, afară de ursul polar, care este activ tot timpul anului. Toamna ei se îngrașă, iar iarna se retrag într-un adăpost care-i ferește de ploi, viscol și îngheț și nu-și mai caută hrană. În culcuș dorm toată iarna, fără ca somnul lor să fie o hibernare propriu-zisă: temperatura corpului lor nu scade, iar funcțiile de bază, ca respirația și circulația, continuă fără modificări. Hibernația lor
Urs () [Corola-website/Science/299725_a_301054]