26,133 matches
-
titanilor sau (titlu original: "Clash of the Titans") este un film american și britanic din 1981 regizat de Desmond Davis. Rolurile principale au fost interpretate de actorii Harry Hamlin, Laurence Olivier, Judi Bowker, Maggie Smith și Burgess Meredith. Filmul prezintă întâmplări din viața eroului grec Perseu. Este ultimul film care a beneficiat de efecte vizuale realizate de artistul Ray Harryhausen. A avut premiera la 12 iunie 1981 și a avut încasări de 41 milioane de $ în America de Nord, ceea ce l-a făcut
Ciocnirea titanilor () [Corola-website/Science/332801_a_334130]
-
Sunt în formație (I'm the Band) - (2009-2011) 9. Bafta Charlie (Good Luck Charlie) - (2010-2014) 10. Perechea de regi (Pair of Kings) - (2010-2013) 11. Totul pentru dans (Shake It Up) - (2010-2013) 12. Bobocii isteți (A.N.T. Fărm) - (2011-2014) 13. La Întâmplare! (Șo Random!) - (2011-2012) 14. Bătăușii Wasabi (Kickin'It) - (2011-2015) 15. Jessie (Jessie) - (2011-2015) 16. Austin & Ally (Austin & Ally) - (2011-2016) 17. Copiii Bionici (Lab Rats) - (2012-2016) 18. Crash & Bernstein (Crash & Bernstein) - (2012-2014) 19. Cățelul blogger (Dog with a Blog) - (2012-2015) 20
It's a Laugh Productions () [Corola-website/Science/333577_a_334906]
-
bazat pe românul "Metro 2033" al scriitorului rus Dmitri Gluhovski."Metro 2033" a fost dezvoltat de 4A Games în Ucraina și lansat pentru platformele Microsoft Windows și Xbox 360 în martie 2010. În 2013,lumea a fost invadată de o întâmplare apocaliptica,care a anihilat aproape toată umanitatea și care a dus de la Pământ la o lume otravita.Puternicii supravetuitori poartă lupte la suprafață Moscovei,si umaniteata este condusă de o nouă forță a intunericului.Anul este 2033.O întreagă generație
Metro 2033 (joc video) () [Corola-website/Science/333554_a_334883]
-
de vară” de William Shakespeare , regia Felix Alexa, 2003 Perry Lascoe - „Așteptând la Arlechin” de Noel Coward, regia Ion Cojar, 2002 „Celălalt Cioran” de George Banu după Caietele lui Emil Cioran, regia Radu Penciulescu, 2002 Mario - „Jocul dragostei și al întâmplării” de Pierre de Marivaux, regia Felix Alexa, 2001 Richard Roe - „Machinal” de Sophie Treadwell, regia Alexander Hausvater, 2000 Baronul - „Țăranul baron” de Ludvig Holberg, regia Lucian Giurchescu, 2000 Trissotin - „Femeile savante” de J.B.P. Moliere, regia Lucian Giurchescu, 1998 - 1999 „Satana
Liviu Lucaci () [Corola-website/Science/333677_a_335006]
-
mai subtile probleme religioase. Cu acest prilej a exclamat: , M-am culcat kurd și m-am trezit arab ”, adică dintr-un simplu țăran kurd a devenit un cunoscător al învățăturilor religioase, predate pe atunci în arabă. Poate că de pe urma acestei întâmplări i se trage și porecla despuiatul Până acum vreo 70 de ani se credea că Baba Taher a scris doar vreo 80 de catrene în dialectul kurd lur, vorbit în provincia Luristan. Apoi i s-au atribuit încă vreo 200
Poezia persană () [Corola-website/Science/333718_a_335047]
-
Avertisment": "Paginile ce urmează/ Nu se vor de poezie / Sunt așa un fel de joacă / Ca să-mi placă numai mie", relevă modestia pe care o are în arta cuvântului, afirmă că cele 99 de poezii sunt , doar un exercițiu, " o întâmplare" în scrisul său. Dacă cititorul urmărește problematica acestor creații, cu destulă ușurință, descoperă că ele alcătuiesc un adevărat florilegiu de teme, idei, trăiri, cuvinte, cuvinte... prin care relevă forța imaginii creatoare izvorâtă dintr-un gând șoptit referitor la profunzimile trăirilor
Ion Irimie () [Corola-website/Science/333751_a_335080]
-
lui pe plan profesional se năruie când fața lui de zece ani dispare și se bănuie că a fost răpită, apoi ucisă de un sindicat organizat al crimei, ca răzbunare pentru acțiunile lui Vos. În următorii doi ani de la această întâmplare, el locuiește într-o ambarcațiune locuibila, dar dărăpănata, pe Prinsengracht, unul dintre multele canale ale capitalei suedeze, în apropiere de Jordaan. Și cea mai mare parte a zilei și-o petrece în Rijksmuseum, holbându-se la o casă a păpușilor
David Hewson () [Corola-website/Science/333758_a_335087]
-
și bătut de vânturi. Poposirea dulăului (numit Molda după cățeaua lui Dragoș Vodă din legenda descălecatului Moldovei) în curtea lui Onache determină tratarea cu respect a stăpânului de către săteni și contribuie la creșterea bunăstării gospodăriei. După vreun an de la acea întâmplare, Molda începe brusc să urle și fuge în pădure, fără a se mai întoarce. A doua zi, ciuturenii află că începuse Primul Război Mondial. După ce a luptat timp de patru ani în Armata Rusă, Onache Cărăbuș ajunge într-o primăvară
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
vădite aspecte polemice în spiritul prozei lirice ce se impunea tot mai mult în literaturile rusă, ucraineană sau kirghiză. Literatura sa se înscrie pe linia tradiției prozei moldovenești cultivate de Ion Creangă și Mihail Sadoveanu, cu o curgere domoală a întâmplărilor și cu o oralitate evidentă. Autorul este un susținător al valorilor morale existente în mediul rural, această abordare fiind un refuz al tendințelor înnoitoare manifestate în proza secolului al XX-lea. Satul Ciutura (ca și satele Horodiștea și Ocolina din
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
la baze datorită terminării combustibilului și a muniției), a fost escadrila 54, al cărei comandant, Colin Falkland Gray, a reușit să mai doboare un Bf 110. În vreme ce KG 53 se retrăgea spre mare, bombardierele germane și-au lansat încărcătura la întâmplare. Aproximativ 32 de bombe au căzut asupra orașului Shoeburyness. Au fost distruse două case, iar alte 20 au fost avariate. O bombă a căzut asupra unui adăpost antiaerian, ucigând doi soți. O bombă a lovit asupra unei barăci pentru acari
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
succed monoton, fiind lipsite de profunzime și chiar de o legătură organică între ele, ceea ce face ca textul literar să aibă un aspect fragmentar. Criticul Șerban Cioculescu scria că "Șoimii" este „o operă de încercare, strălucită dar nehotărâtoare” în care întâmplările narate au loc oarecum liniar și sunt lipsite de un caracter dinamic, George Călinescu îl considera „un roman încă stângaci chiar din punct de vedere formal”, în timp ce Nicolae Manolescu scria că "Șoimii" este un roman „schematic și superficial epic, pripit
Șoimii (roman) () [Corola-website/Science/333819_a_335148]
-
Maginot, luptele cavaleriștilor francezi pot fi considerate primele acte ale Rezistenței de pe teritoriul francez. Pe 19 mai 1940, germanii ajunseseră la Gien, Beaugency și Sully-sur-Loire. În același timp localitățile Blois și Nantes, declarate „orașe deschise”, au fost ocupate de germani. Întâmplarea a făcut ca în zonă să se afle Divizia I de cavalerie germană. Bătălia de la Saumur a opus astfel absolvenții școlii germane de cavalerie cadeților școlii franceze. Germanii aveau 10.000 de soldați, tancuri, mașini blindate, artilerie și echipamentul divizional
Bătălia de la Saumur (1940) () [Corola-website/Science/333858_a_335187]
-
Konstantin Fedin afirma într-o postfață scrisă în anii 1947-1951 că romanul „se bizuie, în parte, pe observațiile făcute de mine în Germania în preajma primului război mondial, ca și în timpul lui”, dar „oglindește numai în parte drumul străbătut de mine”. Întâmplările trăite de personajul Andrei Starțov nu coincid întru totul cu cele ale autorului, fiind un amestec de ficțiune și experiență personală. În primăvara anului 1914, când era încă student la Institutul de Comerț din Moscova, Fedin a plecat în Germania
Orașe și ani (roman) () [Corola-website/Science/333192_a_334521]
-
ce a avut loc în 1920 la Petrograd, dar, spre deosebire de Andrei care se îndreaptă spre moarte, Marie este un personaj plin de energie care iubește viața. Prezența unor elemente autobiografice în roman contribuie la conturarea unei atmosfere veridice. Autorul descrie întâmplări violente și sângeroase, cu detalii înspăimântătoare, care dezvăluie duritatea încleștărilor din timpul Războiului Civil. Cei patru ani petrecuți de Fedin ca prizonier în Germania prilejuiesc descrieri pline de culoare ale vieții provinciale germane, în timp ce activitatea sa de jurnalist și angajat
Orașe și ani (roman) () [Corola-website/Science/333192_a_334521]
-
Meleșteu cu o uriașă pictură naivă, neînrămată și neînrămabilă, în care culoarea - cuvânt se comportă cameleonic și polifonic”. Adrian Sămărescu, (prof. univ. dr.- Univ. Pitești, director editura Tiparg) „Argeș” - decembrie 2003 · Tânărul prozator are darul de a scoate în evidență întâmplări senzaționale în absurdul lor, niște adevărate parabole ale timpului nostru scrise cu o candoare a la Salinger, o candoare bine jucată, de altfel. Cristian Meleșteu este un prozator interesant și savuros, el scrie vădit cu plăcere, dând frâu liber imaginației
Cristian Meleșteu () [Corola-website/Science/333304_a_334633]
-
cărții, se pot citi comentarii precum acestea: Aici autorul vădește un simț al umorului excepțional; dincolo lucrurile sunt fără urmă de umor, la modul sacerdotal; aici stilul e abrupt, nervos; dincolo frază e amplă, poematica etc. Dacă deschizi cartea la întâmplare, hotărât să citești o pagină, dar numai una, rămâi cu impresia că ai dat peste un scriitor excelent» (Lucian Raicu)". (Irina Petraș, "Cazul unui scriitor de excepție", în Contemporanul, Ideea Europeană nr. 5/2003);" ""... «Portret de Femeie» este o poveste
Emilian Bălănoiu () [Corola-website/Science/333333_a_334662]
-
cu impresia că ai dat peste un scriitor excelent» (Lucian Raicu)". (Irina Petraș, "Cazul unui scriitor de excepție", în Contemporanul, Ideea Europeană nr. 5/2003);" ""... «Portret de Femeie» este o poveste de dragoste aproape dramatizabilă [...] Personajele, discuțiile dintre ele și întâmplările prin care trec, nu sunt veridice și nici nu pare a fi fost în intenția creatorului lor să le înzestreze cu această calitate. E o lume plăsmuita, în care se amestecă diafanul și grotescul, fantezia și realitatea ce cheamă la
Emilian Bălănoiu () [Corola-website/Science/333333_a_334662]
-
inventează povești incredibile, se lasă purtată de visări diafane, se alinta, e naivă cu sinceritate și crede în fantasmele ei. Cand imaginile pe care și le face despre lume sunt azvârlite în țină, suferă profund. Savanta țesătura de persoane și întâmplări, de vorbe ocolitoare ori pe de-a dreptul, de oglinzi venețiene și oglinzi de bâlci, toată această acumulare, care este românul «Portret de Femeie», ascunde, precum un fruct amar, un sâmbure încă și mai neplăcut la gust: marea resemnare...". (Bogdan
Emilian Bălănoiu () [Corola-website/Science/333333_a_334662]
-
apoi grațiat, pedeapsa fiindu-i comutată ulterior într-o perioadă lungă de închisoare. Asemănarea personajelor literare cu persoanele reale nu este fidelă. Astfel, fuga lui Ödön Baradlay după Pacea de la Șiria (13 august 1849) se aseamănă mai mult cu o întâmplare extrasă din viața lui Lajos Tisza, în timp ce întoarcerea cu husarii a lui Richárd Baradlay este similară, prin peripețiile petrecute, cu refugierea honvezilor lui János Lenkey din Galiția spre Ungaria. Ádám Mindenváró și Zebulon Tallérossy sunt personaje fictive create anterior de
Fiii omului cu inima de piatră () [Corola-website/Science/334550_a_335879]
-
multe asemănări cu misiunea lui Jókai. Bombardarea Pestei și asaltul asupra cetății Buda sunt descrise potrivit amintirilor autorului, participant la acele evenimente istorice. Un alt episod (participarea la lupta de eliberare a „ștrengarului” Gergő Boksa) pare a proveni dintr-o întâmplare la care a participat tâlharul Sándor Rózsa, pe care Jókai l-a cunoscut atunci când i-a transmis un mesaj din partea lui Kossuth. Participant activ la Revoluția Maghiară din 1848-1849, scriitorul Mór Jókai a intenționat să eternizeze amintirea acelei perioade de
Fiii omului cu inima de piatră () [Corola-website/Science/334550_a_335879]
-
și faptele personajelor sale cu mult entuziasm, realizând în același timp și descrieri reușite ale spațiului străbătut de personaje sau ale vestimentației și gesturilor oamenilor. Autorul folosește în numeroase cazuri surpriza ca modalitate epică de desfășurare a acțiunii, înfățișând uneori întâmplările cu totul altfel decât s-ar aștepta cititorii. Prozatorul Dénes Jónás considera că romanul "Fiii omului cu inima de piatră" este o „operă eminamente lirică în care scenele de măcel, de un realism vădit față de celelalte romane ale prozatorului, reprezintă
Fiii omului cu inima de piatră () [Corola-website/Science/334550_a_335879]
-
opt titluri mondiali, inclusiv unul la individual. S-a născut la Sovețkaia Găvan, în Rusia de Est, dar a crescut în Minsk, orașul în care părinții ei s-au mutat în mijlocul anilor 1950. S-a apucat de scrima după ce, din întâmplare, a văzut un antrenament de scrima la clubul „Dinamo”. Chiar dacă părinții ei nu au fost de acord la început, fiind că ea practică deja dânsul, muzica, cantoul și baschetul, s-a antrenat în secret sub îndrumarea lui Larisa și Gherman
Elena Belova () [Corola-website/Science/334666_a_335995]
-
adormit în pădure și s-a rătăcit de grupul său, rugându-i pe excursioniști să-l ia cu ei la mănăstire. El este acceptat curând ca membru al grupului și devine un fel de ghid neoficial. Tânărul le povestește o întâmplare misterioasă petrecută pe lac cu vreo doi ani în urmă, în care un prieten s-a înecat după ce barca lor a fost trasă la fund de parcă ar fi fost fermecată. Mergând spre pădure, Andronic îi atrage într-un joc cu
Șarpele (nuvelă) () [Corola-website/Science/334686_a_336015]
-
întâlnesc acolo și asistă la răsăritul soarelui, adormind îmbrățișați ca doi iubiți. Nuvela este împărțită în 15 capitole numerotate cu cifre arabe și fără titluri. Potrivit criticii literare, Mircea Eliade s-ar fi inspirat în scrierea acestei nuvele de o întâmplare reală petrecută cu câțiva ani în urmă pe lacul Snagov, la care a asistat prozatorul Ioan Alexandru Brătescu-Voinești. Povestitorul ar fi mărturisit public că a asistat la fermecarea unui șarpe acvatic de către localnicul Nicolae Pescaru în timp ce se afla într-o
Șarpele (nuvelă) () [Corola-website/Science/334686_a_336015]
-
el de la alți unchieși din vechime. Brătescu-Voinești a scris o povestire intitulată „Minunea” pe care a publicat-o în „Adevărul literar și artistic” (anul IX, nr. 377, 26 februarie 1928), iar apoi în volumul "Firimituri" (Ed. Cartea Românească, București, 1929). Întâmplarea este relatată și de Mihail Sadoveanu în povestirea „Vrăjitorul de șerpi” din volumul "Împărăția apelor" (1928); celebrul romancier a afirmat că a auzit-o într-o ședință a Academiei Române de prin anul 1927, fiind povestită chiar de Ioan Alexandru Brătescu-Voinești
Șarpele (nuvelă) () [Corola-website/Science/334686_a_336015]