25,906 matches
-
accesoriu. Această schimbare în modalitatea de a percepe arta întreține o contradicție fertilă în opinia criticului ridicând utilul la demnitatea unei estetici particulare, unde valoarea estetică transcende valoarea de întrebuințare, dizlocând obiectul din sfera utilului 112: "(...) arta este deopotrivă prea democratică și prea aristocratică, urmând să înfățișăm umilința artei cu privire la țeluri atât de mici sau rafinamentul gustului care-i trebuie pentru a ridica obiectul cel mai uzual la rangul frumuseții"113. Leon Bachelin reconsideră "Artele minore" prin exemple prestigioase precum Burne-Jones
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
au trăsături comune, aceeași școală, ascultă de tradiția unei case, o comunitate industrială unde regula armonică a unității în diversitate și a diversității în unitate funcționează. În cazul întreprinderii lui Glatigny, Bachelin consideră că există o regulă mai modernă, mai democratică, chiar "socialistă", în sensul că munca este anonimă. Atelierul nu cuprinde oameni egal pregătiți, ci reprezintă o fuziune, fiecare participă în funcție de talentul său. Bachelin recomandă articolul lui Gustave Souliers din Art et decoration din august 1898, semn că revista era
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
adevăr, umanism, probitate, autenticitate, creativitate, idei, experiență, flexibilitate. Segmentul de populație care promovează acest tip de consum este reprezentat de tineri interesați În egală măsură de valorile trecutului, dar și de cele ale viitorului. Această categorie Încorporează chintesența unei concepții democratice asupra lumii și vieții. Tinerii manifestă concomitent interes pentru calculatoare și accesorii care economisesc timp, dar apreciază și activitățile casnice (grădinărit și gătit); valorizează comunitatea din care fac parte, dar pun preț și pe valorile individuale, se manifestă ca persoane
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
99) definește comportamentul asertiv ca fiind „comportament ce permite unei persoane atingerea intereselor personale, apărarea propriului punct de vedere fără anxietate exagerată, exprimarea sinceră a sentimentelor, apărarea propriilor drepturi fără a le Încălca pe ale altora”. Este deci, o „concepție democratică” asupra relațiilor interumane. Asertivitatea a fost introdusă de unii specialiști În terapia comportamentală, fiind preluată apoi și utilizată În relațiile de muncă, În tehnicile comerciale, În Învățământ și În pedagogie. Unele studii științifice au demonstrat marea eficiență a exersării asertivității
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
tehnologia informației, rafinarea consumatorului. Comportamentul consumatorului este generat la rândul său de transformarea unor situații de criză: dilema individualitate unică sau exemplar de serie, armonizarea identității naționale cu cea europeană, individul ca membru al familiei și ca cetățean cu personalitate democratică, multiplele roluri sociale pe care le Îndeplinește fiecare individ pentru a se adapta optim la condițiile succesului socio-profesional. Ca urmare, consumatorul de astăzi dezvoltă nevoi din ce În ce mai diversificate, produse și servicii cu grad Înalt calitativ și de originalitate, cu modalități inedite
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
În lumea gazetăriei, slujită cu devotament și cu rezultate imposibil de ignorat. Prin 1874 colabora la „Ghimpele” iar prin 1877, la „Claponul”, cunoscutele reviste umoristice ale vremii, dar și la gazete de alte orientări, cum ar fi: „Alegătorul liber”, „Uniunea democratică” și „Națiunea română” a lui Frederic Dame. Experiența de gazetar a fost la fel de importantă pentru destinul viitorului dramaturg. În toată această perioadă, scriitorul face acumulări, Își pregătește cariera, Își formează stilul, menit să-l impună conștiiței publice, Într-o manieră
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
abordarea administrării și managementului, apărând „administrarea și managementul dezvoltării” (DAM - development administration and management). Se produce o fuziune între cultura administrării și cea a managementului organizațiilor. Se promovează „un management public nou” (NPM - new public management). În contextul adâncirii principiilor democratice, se promovează în ultimii ani „dezvoltarea participativă”: cum să participe populația, care este subiectul dezvoltării sociale, la proiectarea și evaluarea programelor de dezvoltare socială. În centrul reformei statului stau două tendințe de schimbare: trecerea de la administrarea prin aplicarea legislației la
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
spectaculoase transformări mercantiliste generate de programul pașoptist sunt Unirea Principatelor, Reforma Rurală, Constituția liberală, Independența de Stat, Regatul, Statul național unitar. Mișcările pașoptiste, scria cu pătrundere Ilie Bădescu (1988, p. 249) vor impune două idei fundamentale: ideea liberală și ideea democratică. Mecanismele schimbărilor sunt strâns legate de nevoile de expansiune ale capitalismului apusean, care îl împing spre piețele țărilor agricole aflate, la începutul secolului al XIX-lea, în plin Ev Mediu. Burghezia apuseană uzează de două „arme” redutabile pentru disoluția vechiului
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
societății românești, Eugen Lovinescu (1881-1943) și Ștefan Zeletin observau, nu fără temei, caracterul său hibrid, dualismul său structural: o structură social-economică medievală pe care s-a altoit o formulă de democrație politică revoluționară (Lovinescu, 1924/1972, p. 314-315); „sus” instituțiile democratice ale burgheziei capitaliste, „jos” viața economică a vechiului regim (Zeletin, 1922, p. 19). O critică incisivă a perspectivei sociologice de factură romantic-agrariană poporanistă și țărănistă a venit și din orizontul gândirii marxiste. Constantin Dobrogeanu-Gherea, C. Racovscki, Lucrețiu Pătrășcau și L.
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și țărănimea. Pe la sfârșitul anilor ’70 și începutul anilor ’80 se declanșează însă o nouă ofensivă economică și politică a Occidentului dezvoltat, denumită în prezent „globalizare”, care conduce la o nouă creștere a bunăstării populației din societățile capitaliste, dezvoltate și democratice, la restructurarea profundă a societății de tip occidental și, în paralel, la o restructurare la fel de profundă a economiei mondiale. Societățile socialiste se dovedesc incapabile să „țină pasul” cu dinamica occidentală. Cauzele sunt multiple, dar cele mai importante sunt de natură
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Mihaela; Codiță, Cornel, 1996, România. Starea de fapt, Editura Nemira, București. Patriciu, Dinu; Rusu, Horia, 1998, Capitalismul românesc. Un proiect, Fundația Rene Radu Policrat, București. Pavel, Dan; Huiu, Iulia, 2003, „Nu putem reuși decât împreună”. O istorie analitică a Convenției Democratice, 1989-2000, Editura Polirom, Iași. Pleskovics, Boris; Stern, Nicholas, 2001, Annual World Bank Conference on Development Economy, World Bank, Washington, DC. Porter, Michael, 1990, The Competitive Advantage of Nations, The Free Press, New York. Rasmussen, Paul N., 2003, Europe and a New
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și tipuri sociale în România, Editura Staff, București. Sandu, Dumitru, 1999, Spațiul social al tranziției, Editura Polirom, Iași. Schumpeter, Joseph, 1968, The Theory of Economic Development, Harvard University Press, Cambridge. Socialist International, 2003, Governance in a Global Society: The Social Democratic Approach, XXII Congress of the Socialist International, Sao Paolo, 27-29 octombrie. Stiglitz, J.E., 1999, Wither Reform? Ten Years of Transition, World Bank, Washington. Stiglitz, J.E., 2001, „Keynote Adress: Development Thinking at the Millenium”, în Boris Pleskovics, Nicholas Stern, Annual World
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
un punct de reflecție asupra măsurii în care Uniunea Europeană reușește încă să reprezinte cu succes adevăratele interese ale cetățenilor săi. Totodată, votul negativ nu trebuie privit ca fiind îndreptat contra viitoarelor extinderi ale UE, ci mai degrabă ca un exercițiu democratic de dezbatere publică. Proiectul de constituție europeană nu își propune să dizolve constituțiile naționale dar urmează să devină unicul document care va încorpora, într-o formă modificată și agreată de comun acord de toate statele membre, principalele idei ale tuturor
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Strategy”, în Ringen Stein, Claire Wallace (coord.), Social Reform in East Central Europe: New Trends in Transition (pp. 1-38), Prague Papers in Social Responses to Transformation, vol. III, Central European University. Fuchs, Dieter; Guidorossi, Giovanna; Svensson, Palle, 1995, „Support for Democratic System”, în Hans-Dieter Klingerman, Dieter Fuchs (coord.), Citizens and the State (pp. 323-353), Oxford University Press, Oxford. Gevers, J.; Gelissen, J.; Arts, W.; Muffels, R., 2000, „Public Health Care in the Balance: Exploring Popular Support for Health Care Systems in
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
1999-2000 Values Survey, Siglo XXI Editores, Mexico City. Korpi, Walter, 1980, „Social Policy and Distributional Conflict in the Capitalist Democracies: A Preliminary Comparative Framework”, West European Politics, vol. 3 (1), pp. 296-316. Krisch, Henry, 1982, „Political Legitimation in the German Democratic Republic”, în T.H. Rigby, Ferenc Feher (coord.), Political Legitimation in Communist States (pp. 101-115), Macmillan Press in association with St. Anthony’s College, Oxford. Lewis, Alan, 1982, The Psychology of Taxation, Martin Robertson, Oxford. Lillbacka, Ralf, 1999, The Legitimacy of
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Julius, 2003, „Welfare policies in the two transition countries: Slovakia and Poland”, în Bogdan Voicu, Horațiu Rusu (coord.), Globalization, Integration, and Social Development in Central and Eastern Europe, Editura Psihomedia, Sibiu. Merkl, Peter, 1988, „Comparing Legitimacy and Values among Advanced Democratic Countries”, în Mattei Dogan (coord.), Comparing Pluralist Democracies: Strains on Legitimacy (pp. 21-40), Westview Press, Boulder, Londra. Meyer, Gerd, 1994, „Democratic Legitimacy in Post-communist Societies: Concepts and Problems”, în András Bozóki (coord), Democratic Legitimacy in Post-communist Societies (pp. 13-56), T-Twins
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Social Development in Central and Eastern Europe, Editura Psihomedia, Sibiu. Merkl, Peter, 1988, „Comparing Legitimacy and Values among Advanced Democratic Countries”, în Mattei Dogan (coord.), Comparing Pluralist Democracies: Strains on Legitimacy (pp. 21-40), Westview Press, Boulder, Londra. Meyer, Gerd, 1994, „Democratic Legitimacy in Post-communist Societies: Concepts and Problems”, în András Bozóki (coord), Democratic Legitimacy in Post-communist Societies (pp. 13-56), T-Twins Publishing House, Budapesta. Mihuț, Liliana, 1999, „Politica socială a țărilor Europei Centrale și de Est în anii ’90”, în Liliana Mihuț
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
1988, „Comparing Legitimacy and Values among Advanced Democratic Countries”, în Mattei Dogan (coord.), Comparing Pluralist Democracies: Strains on Legitimacy (pp. 21-40), Westview Press, Boulder, Londra. Meyer, Gerd, 1994, „Democratic Legitimacy in Post-communist Societies: Concepts and Problems”, în András Bozóki (coord), Democratic Legitimacy in Post-communist Societies (pp. 13-56), T-Twins Publishing House, Budapesta. Mihuț, Liliana, 1999, „Politica socială a țărilor Europei Centrale și de Est în anii ’90”, în Liliana Mihuț, Bruno Lauritzen, Modele de politici sociale (pp. 235-278), Editura Didiactică și Pedagogică
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
retragerii statului bunăstării și poate fi, astfel, suspectată ca purtătoare a unui program neoliberal ascuns, dezvoltarea participativă are, dincolo de soluționarea crizelor, efecte benefice care o fac extrem de interesantă pentru problematica dezvoltării sociale: capacitarea indivizilor și a familiilor beneficiare, sporirea caracterului democratic al guvernării prin participarea cetățenilor la aceasta și o evidentă economie de resurse publice. Literatura internațională dedicată participării în diversele ei fațete a stabilit ca un fapt evident handicapul fostelor țări comuniste în ceea ce privește resursele de activism. Din acest punct de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sau mai multe scări. Fiecare scară își poate constitui propria asociație de locatari separându-se de o asociație mai largă. Asociația este văzută ca o instituție autonomă a democrației locale în care conducerea și procesul decizional sunt stabilite prin proceduri democratice. Mai mult, problemele cărora trebuie să le facă față numeroasele scări de bloc din Oradea sunt similare, asigurând, din acest punct de vedere, un anumit grad de control al acestei variabile. Acestea se referă la zugrăvirea pereților scării, reparațiile la
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de formare trebuie să dezvolte competențele civice și identitățile persoanelor pornind de la aptitudinile lor și de la orientarea lor către angajament civic. Multe întrebări rămân încă fără răspuns. Participarea comunitară cade într-un localism simplu dacă este lipsită de instrumentele guvernării democratice, care implică participare a la procesul decizional la nivel local și chiar mai general. La acest nivel, organizarea instituțională din România este, în mod clar, defectuoasă și aș sugera să se caute cauzele și soluțiile acestei stări de fapt la
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
nivel local și chiar mai general. La acest nivel, organizarea instituțională din România este, în mod clar, defectuoasă și aș sugera să se caute cauzele și soluțiile acestei stări de fapt la nivelul ofertei, și nu într-un închipuit deficit democratic al cetățenilor țării. România are resurse de participare comunitară, cea mai dificilă chestiune fiind valorificarea acesteia, nu producerea ei. Bibliografie Alexander, J.C.; Smith, P., 1993, „The Discourse of American Civil Society: A New Proposal for Cultural Studies”, Theory and Society
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
nations, ediție nouă, Sage Publications, Newbury Park [ed. rom.: Cultura civică. Atitudini politice și democrație în cinci națiuni, traducere de Dan Pavel, Editura DU Style, București, 1996]. Baiochi, G., 2001, „Participation, Activism and Politics: The Porto Alegre Experiment and Deliberative Democratic Theory”, Politics and Society, 29 (1). Bandura, A. (coord.), 1995, Self-efficacy in Changing Societies, Cambridge University Press, Cambridge. Beck, P.A.; Jennings, M.K., 1982, „Pathways to Participation”, American Political Science Review, 76 (1), pp. 94-108. Becker, H., 1963, Outsiders, The Free
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
D.; Paulsen, R., 1993, „Specifying the Relationship Between Social Ties and Activism”, American Journal of Sociology, 99 (3), pp. 640-667. McClelland, D.C., 1976, The achievement motive, Irvington Publishers, Halsted Press, New York. Nie, N.H.; Junn, J.; Stehlik-Barry, K., 1996, Education and democratic citizenship in America, University of Chicago Press, Chicago. Oliver, P.; Marwell, G.; Teixeira, R., 1985, „A Theory of Critical Mass: I. Interdependence, Group Heterogeneity and the Production of Collective Goods”, American Journal of Sociology, vol. 91, 3, pp. 522-556. Olson
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
îl constituie încurajarea și sprijinirea populației sărace să se implice în activități de formare (educare) continuă, incluzând aici cursuri de recalificare și perfecționare profesională, dar și dobândirea cunoștințelor necesare manevrării tehnicii moderne sau utilizării eficiente a oportunităților și rigorilor sistemului democratic. Acest tip de măsuri răspunde nevoilor segmentului de populație săracă de 18 ani și peste, care, așa cum am specificat și în secțiunea destinată politicilor educaționale europene, constituie un grup defavorizat cu risc crescut de excluziune socială. Prin adoptarea acestui tip
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]