27,459 matches
-
de elocvență religioasă, fondată și condusă de preotul Justin Popfui, ce a apărut la Oradea. Gazeta Amicul familiei (1870-1890) a fost înființată și condusă de canonicul Nicolae Fekete Negruțiu și publicată la Cluj . La Blaj au apărut următoarele publicații periodice: Foaia administrativă arhidiecezană (1867) redactată de profesorul Academiei teologice din acest oraș, Ioan Bobu, Foaia bisericească (1883-1887) sub conducerea lui Alexandru Geană, profesor al aceleiași academii; Foaia bisericească și scolastică (1887-1890), revista a doi canonici (Ioan Raliu și Alexandru Vilacanu), Musa
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Oradea. Gazeta Amicul familiei (1870-1890) a fost înființată și condusă de canonicul Nicolae Fekete Negruțiu și publicată la Cluj . La Blaj au apărut următoarele publicații periodice: Foaia administrativă arhidiecezană (1867) redactată de profesorul Academiei teologice din acest oraș, Ioan Bobu, Foaia bisericească (1883-1887) sub conducerea lui Alexandru Geană, profesor al aceleiași academii; Foaia bisericească și scolastică (1887-1890), revista a doi canonici (Ioan Raliu și Alexandru Vilacanu), Musa Română (1888-1912) prima revistă de muzică românească redactată de Iacobu Mureșianu (profesor la un
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Nicolae Fekete Negruțiu și publicată la Cluj . La Blaj au apărut următoarele publicații periodice: Foaia administrativă arhidiecezană (1867) redactată de profesorul Academiei teologice din acest oraș, Ioan Bobu, Foaia bisericească (1883-1887) sub conducerea lui Alexandru Geană, profesor al aceleiași academii; Foaia bisericească și scolastică (1887-1890), revista a doi canonici (Ioan Raliu și Alexandru Vilacanu), Musa Română (1888-1912) prima revistă de muzică românească redactată de Iacobu Mureșianu (profesor la un liceu din orașul mai sus menționat), Cultura creștină (1912-1926) fondată de profesorii
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
România", se adresa deopotrivă clericilor și intelectualilor laici greco-catolici, apărea în 2000 de exemplare) fondat în 1892 de un grup de profesori de teologie și redactat în anii 30 de canonicul Alexandru Rusu și profesorul Augustin Popa; revista Unirea poporului (foaie pentru popor, era distribuită în 7000 de exemplare și se adresa de preferință celor de la sate și micilor burghezi), fondată în 1919, condusă de profesorii Alexandru Lupeanu-Melin și Iuliu Maior; ambele aveau redacția la Blaj. La Oradea era publicată revista
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
aveau redacția la Blaj. La Oradea era publicată revista Vestitorul, care a fost fondată în 1925 și a avut ca redactori, în timpul primilor patru ani, pe Alois Tăutu, iar ulterior pe Nicolae Fluerasui, ambii preoți ai diecezei. Revista Curierul creștin (foaie oficială a episcopiei unite din Gherla) a fost fondată în 1919, la Gherla, fiind redactată de profesorii seminarului catolic din oraș; apărea de două ori pe lună. Gazeta Sionul Românesc (conținea informații din viața episcopiei și alte știri de interes
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Teofil Frâncu, Frederic Dame, George Coșbuc, Simon Mihăilescu, I.C. Drăgescu, canonicul Ciparu, George Barițiu, Aron Densusianu, Ioan Micu Moldovan, Nicolae Fekete Negruțius, Alexandru Geană, Nicolae Brânzeu, Alois Tăutu, Alexandru Rusu etc. Au existat și cotidiene în limba maghiară: Erdelyi Lapok (Foi ardelene), din Oradea, cu un tiraj zilnic de 8.500 de exemplare (se adresa intelectualilor) și Erdelyi Neplap (Foi populare ardelene), cu un tiraj cuprins între 10.000 și 12.000 de exemplare (destinat populației de la sate)318. Ambele ziare
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Nicolae Fekete Negruțius, Alexandru Geană, Nicolae Brânzeu, Alois Tăutu, Alexandru Rusu etc. Au existat și cotidiene în limba maghiară: Erdelyi Lapok (Foi ardelene), din Oradea, cu un tiraj zilnic de 8.500 de exemplare (se adresa intelectualilor) și Erdelyi Neplap (Foi populare ardelene), cu un tiraj cuprins între 10.000 și 12.000 de exemplare (destinat populației de la sate)318. Ambele ziare erau minoritare, aparțineau și se adresau comunității maghiare din Ardeal. Publicații săptămânale maghiare au fost și: Vasárnap (Dumineca foaie
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Foi populare ardelene), cu un tiraj cuprins între 10.000 și 12.000 de exemplare (destinat populației de la sate)318. Ambele ziare erau minoritare, aparțineau și se adresau comunității maghiare din Ardeal. Publicații săptămânale maghiare au fost și: Vasárnap (Dumineca foaie de literatură din Arad), Erdely Tudósitó (Curierul Transilvănean foaie bisericească politică, din Brașov), Katholikus Elet (foaie bisericească politică, apărea la Sătmar), Örszem (Sentinela apărea în Oradea)319. De două ori pe lună, erau publicate: Hirnök (Curierul în al douăzecilea an
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
000 și 12.000 de exemplare (destinat populației de la sate)318. Ambele ziare erau minoritare, aparțineau și se adresau comunității maghiare din Ardeal. Publicații săptămânale maghiare au fost și: Vasárnap (Dumineca foaie de literatură din Arad), Erdely Tudósitó (Curierul Transilvănean foaie bisericească politică, din Brașov), Katholikus Elet (foaie bisericească politică, apărea la Sătmar), Örszem (Sentinela apărea în Oradea)319. De două ori pe lună, erau publicate: Hirnök (Curierul în al douăzecilea an al existenței, apărea la Cluj și trata teme beletristice
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
populației de la sate)318. Ambele ziare erau minoritare, aparțineau și se adresau comunității maghiare din Ardeal. Publicații săptămânale maghiare au fost și: Vasárnap (Dumineca foaie de literatură din Arad), Erdely Tudósitó (Curierul Transilvănean foaie bisericească politică, din Brașov), Katholikus Elet (foaie bisericească politică, apărea la Sătmar), Örszem (Sentinela apărea în Oradea)319. De două ori pe lună, erau publicate: Hirnök (Curierul în al douăzecilea an al existenței, apărea la Cluj și trata teme beletristice), Egyházi Szemle (Foaie bisericească pentru preoți, publicată
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
din Brașov), Katholikus Elet (foaie bisericească politică, apărea la Sătmar), Örszem (Sentinela apărea în Oradea)319. De două ori pe lună, erau publicate: Hirnök (Curierul în al douăzecilea an al existenței, apărea la Cluj și trata teme beletristice), Egyházi Szemle (Foaie bisericească pentru preoți, publicată în Timișoara), Ifjuság (Tinerimea revistă pentru tineri ce apare tot în Timișoara) și Erdély Magyar Lányok (Fetele maghiare din Ardeal cu profil literar și religios, cu un supliment geografic al Ardealului, se tipărea la Cluj). Lunar
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
-se distribuia în Timișoara, pentru membrii Societății de misiuni sociale; avea o tematică preponderent socială). La Cernăuți se edita și o revistă săptămânală în limba polonă: Gazeta Polska 320. Publicațiile care au apărut săptămânal în limba germană au fost: Heimat (foaia organizației catolice germane din Bucovina, publicată la Cernăuți) și Sonntagsblatt (revistă religioasă ce apărea în Timișoara). Cu o apariție lunară existau: Jugendfreund (gazetă dedicată tinerilor, publicată la București) și Die Sonne (ediția în limba germană a revistei A Nap). Numărul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
360. În Calendarul catolic pe anul 1914 se făcea următoarea referire la Revista Catolică: "În Arhicheceza de București, viața catolică a luat un avânt îmbucurător. Pe lângă publicația Revista Catolică, ce apare o dată la trei luni, apare în limba germană o foaie săptămânală Bukarester Katolisches Sonntagsblatt, cu un cuprins interesant și potrivit priceperii poporului"361. Revista Catolică era o publicație care se adresa tuturor catolicilor, dar și oamenilor de cultură de alte confesiuni (literați, teologi, istorici, arheologi), fiind recomandată "cu deosebire domnilor
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
din același oraș565. II.3.2. Presa catolică din dieceza de Iași II.3.2.1. Revistele diecezane În anul 1908, preotul Iosif Malinovschi a lansat un apel pentru înființarea și publicarea unei reviste catolice. Aceasta urma să poarte numele Foaia catolică, însă ea nu s-a materializat niciodată, deoarece foarte puțini s-au implicat în proiectul propus. Prima etapă în apariția presei catolice în Moldova fusese însă încheiată: lansarea provocării și enunțarea dorinței și a ideii de a înființa și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
un tiraj 140.000 de exemplare; cifra aceasta ne arată până unde s-a ridicat gustul cititorului în Alsacia. Deci la cele 180.000 de familii catolice alsaciene, mai bine de trei sferturi citesc cel puțin o dată pe săptămână o foaie catolică"642. Într-un alt articol din aceeași publicație s-a tratat tema "Învățământul superior catolic", afirmându-se că "Universitatea însăși, în forma ei de astăzi, este o creație a Bisericii Catolice din timpul Evului Mediu"643, menționându-se apoi
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
fost hirotonit în 1881744. Deschizându-se seminarul din Iași, a fost numit aici profesor de limbă română și religie (această ultimă disciplină o mai predase și la Institutul "Notre Dame" din Iași745). În 1908 a vrut să înființeze o publicație: Foaia catolică, dar nu a reușit. A fost însă un devotat colaborator al celor două reviste locale care au apărut la Iași746. A conceput mai multe cărți religioase foarte importante: Catehismul mic (Iași, 1885); Catehism (Iași, 1885); Călăuza creștinului (Iași, 1885
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
catolice românești. Prima inițiativă de apariție a unei publicații catolice în Moldova fusese considerată ca fiind cea din anul 1908, când preotul Iosif Malinovschi a lansat un apel pentru înființarea și publicarea unei reviste catolice care urma să poarte numele Foaia catolică;aceasta însă nu a apărut niciodată, deoarece foarte puțini s-au implicat în proiectul propus. În perioada 1903-1911această inițiativă s-a materializat prin tipărirea, de către preotul Paul Mosel la Bacău, a anuarului intitulat Calendarul pentru romano-catolicii de ritul latin
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
mai bine zis alături de alte țări? Să spunem drept: ne-am dovedit foarte modești, dacă nu slabi! Lucru de altfel explicabil: ce suntem noi catolicii chiar de ambele rituri din România cu presa noastră, cu câteva reviste lunare, cu câteva foi săptămânale de ieri alaltăieri pe lângă presa cotidiană seculară din țări mari catolice? Numește Franța, Anglia, Spania, Italia, Austria, Ungaria, Polonia, Cehoslovacia, ș.a. Înțeleg de ce-i venea rău amicului delegat al AGR-lui, canonicul dr. I. Georgescu, la contemplarea covârșitoarei deosebiri a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
încercare de suplinire a lipsei la București a unui periodic catolic. El a mai evidențiat faptul că în acele timpuri de criză economică acută, creșterea prețului abonamentelor ar fi putut duce la situația în care "mulți ar fi respins și foaia și revista"895. La 10 august 1931 a avut loc la Iași o întâlnire între monseniorul Anton Durcovici, arhiepiscopul Cisar, episcopul Mihai Robu și monseniorul Anton Gabor, legată de posibilitatea transferării la București a Sentinelei catolice. În urma acestor discuții, șase
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
catolice în dieceza de Iași, care să acopere zona Moldovei, s-a pus la începutul secolului al XX-lea (mai exact în 1908), când preotul Iosif Malinowski a încercat să publice o revistă catolică pe care voia să o intituleze Foaia catolică. Deoarece doar câțiva preoți din dieceză au răspuns favorabil la propunerea sa și pentru că nu au existat nici resursele financiare necesare, a renunțat la idee. Acest fapt a demonstrat că inițial nu s-a conceput un plan bine definit
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
décroître quantitative et qualitative pendant la première moitié du XXe siècle. Autres deux objectifs de notre recherche visent : 1. la mise en évidence, par l'intermédiaire de la presse, du rôle protecteur de l' Église Catholique vis-à-vis des valeurs pérennes de la foi chrétienne et vis-à-vis des moyens de communication qui n'accomplissent pas les normes adoptées par la presse catholique; 2. l'identification des attitudes combatives de la presse catholique vis-à-vis des éléments considérés déstabilisateurs et destructifs pour le christianisme et l' Église
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
r., se specifică într-un „anunț de prenumerație”, va tipări, alături de contribuții închinate vieții sociale, istoriei naționale și limbii, literatură originală, traduceri, corespondențe din toate părțile locuite de români, „într-un stil cât se poate de poporal”. Angajamentele redacției acestei „foi beletristice”, reluate în editorialul din primul număr și în anunțurile următoare, vor fi în bună măsură respectate. După ce, în urma unui conflict cu Ioanichie Miculescu, Vulcan se retrage din redacție, partea literară a revistei pierde din vioiciune și diversitate, iar stilul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285493_a_286822]
-
orbitor, știa că își are un rol al ei, special, și poza teatral. Dar era un sentiment minunat. Autorul se preface că e foarte prezent în text, când de fapt își retrage emoțiile și ne lasă în compania unei simple foi de hârtie și a unor eroi deliberat goliți de orice reacție în afara neliniștii stârnite de senzația de gol. Romancier alb, care scrie despre pericolul roșu cu aparentă seninătate, Alan Brownjohn reușește și aici, ca și în poeme, să ne convingă
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
a fost numită Hegira care înseamnă emigrare, ducerea cuvântului Allah pe tot pământul așa cum în următoarele 7 secole părea să se întâmple. Cu Hegira începe calendarul islamic. Cuvântul lui Allah-Dumnezeu a fost relevat lui Mahomed și scris în Coran pe foi de palmier și pe vase de către cei 10 scribi ai Profetului muritor dar care prin meditație și acțiune a restabilit contactul cu Allah. După Coran, viața terestră este preludiul celei de dincolo; legea morală e centrată pe responsabilitate și organizare
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
a elementelor sub forma unui tabel. După cele trei zile, extreme de obosit, Mendeleev s-a culcat și a adormit imediat. Deodată (spune el) în somn, văd aievea tabelul cum trebuie să fie. Mă trezesc și notez imediat pe o foaie de hârtie. Numai într-un singur loc a mai fost necesară o modificare. Inspirat, pentru a-și asigura întâietatea descoperirii, Mendeleev a tipărit imediat tabelul său pe foi volante pe care le-a trimis fizicienilor și chimiștilor cunoscuți. Pe 18
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]