28,647 matches
-
până la adâncimea de 200 de metri, pentru că la adâncimi mai mari crește presiunea apei și în același timp solubilitatea dioxidului de carbon care contribuie la solubilitatea crescută a carbonaților în apă.Similar, cristalele de calcit se pot forma și pe malurile izvoarelor bogate în carbonați, unde inițial se formează prin precipitare un mâl bogat mineralizat care ulterior se va transforma în calcar sub formă de travertin. Aceste calcare sunt formate prin procesele de eroziune și transport și depozitare a calcarului, sedimentele
Calcar () [Corola-website/Science/305029_a_306358]
-
Berat a fost întemeiat pe locul unde râul Osum pătrunde printr-un pas din vale în câmpia centrală a Albaniei. Deasupra acestui loc strategic veghează cetatea, care este compusă dintr-un întreg cartier cu numeroase biserici și moschei. Pe celălalt mal se află cartierul istoric "Gorica". La poalele cetății se întinde cartierul "Mangalem" precum și centrul actual al orașului. "Kalaja" este un cartier cetate cu multe case mici, care sunt locuite. În acest cartier se găsesc ruinele a două moschei și a
Berat () [Corola-website/Science/305037_a_306366]
-
ani după potop. Nu există dovezi că ar fi existat cu adevărat. Potopul nu a fost la nivel mondial, ci este o exagerare a literaturii biblice. Adevăratul potop ar fi avut loc cam prin anii 3000 î.Hr.-3300 î.Hr., pe malurile fluviilor Tigru și Eufrat, cauzând o mare inundație în Mesopotamia. Cândva, la începuturile creștinismului, se știa că lumea avea o vechime de mii de ani (nu milioane de ani), iar potopul ar fi avut loc până în anul 2200 î.Hr. Însă
Noe () [Corola-website/Science/305045_a_306374]
-
a aromânilor din Grecia și din alte țări balcanice. Dacă în România exista o importantă minoritate bulgară, concentrată în special în Dobrogea, exista și o minoritate română în Bulgaria. O parte din aceasta o reprezentau românii concentrați de-a lungul malului bulgar al Dunării. Pe lângă aceasta, mai erau și aromânii care erau localizați în partea bulgară a Macedoniei. Problemele minorităților au jucat un rol deosebit în relațiile bilaterale româno-bulgare și era inevitabil ca, în noul său post, Eugen Filotti să fie
Eugen Filotti () [Corola-website/Science/305015_a_306344]
-
ministerului. Din cauza bombardamentelor, o parte din Ministerul Afacerilor Străine fusese evacuată la Băile Herculane, iar în condițiile din septembrie 1944 operația de readucere a personalului ministerului prezenta greutăți, deoarece drumul în lungul Dunării era sub focul artileriei germane situate pe malul iugoslav, iar spre nord, trupele germane și cele maghiare ocupaseră Aradul și înaintau pe valea Mureșului. În sfârșit, conform convențiilor internaționale, trebuia organizat schimbul de diplomați între țările beligerante. Acest schimb de diplomați urma să afecteze legațiile de la Berlin, Budapesta
Eugen Filotti () [Corola-website/Science/305015_a_306344]
-
în coadă de rândunică. Mănăstirea Bârsana - este marcată prin faptul că aici este concentrată arta cioplitului în lemn din Țara Maramureșului, lemnul cioplit de mâinile trudite ale meșterilor artizani maramureșeni, spune povestea acestor meleaguri, parcă rupte din rai. Așezată pe malul răului Iza pe un deal ce îi oferă o impresionantă panoramă, mănăstirea Bârsana străjuiește întreaga Tară a Maramureșului. Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței este localizat în zona centrală a Municipiului Sighetu Marmației, fiind un simbol al represiunii puterii comuniste
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
românesc prin unirea restului teritoriilor românești, inclusiv Basarabia (Est-Moldova). Uniunea Sovietică însă, teritorial continuatoare a politicii Imperiului Țarist Rus, nu a recunoscut această unire și încă înainte de cel de-al Doilea Război Mondial, făurește Regiunea Autonomă Moldovenească din Ucraina, pe malul stâng al Nistrului, unde este promovată o identitate etnică (așa-zisă) moldovenească, ce ar fi diferită de cea română, aceasta din urmă fiind asociată cu „opresorii capitaliști” (români). După al Doilea Război Mondial, deși România devenise un stat comunist, Uniunea
Unirea Republicii Moldova cu România () [Corola-website/Science/305063_a_306392]
-
în cazul Republicii Moldova este vorba de numai 3 milioane. Sursa:. Mișcarea unionistă din cele două țări susține ideea reunificării Republicii Moldova cu România bazându-se pe identitatea cultural-lingvistică dintre băștinașii celor două state, și pe istoria comună a moldovenilor de pe ambele maluri ale Prutului, până în 1812, între 1918 și 1940 și între 1941 și 1944. Privind modalitățile unirii, se referă la modelul reunificării germane din 1990. Există însă, față de modelul german, diferențe. În ciuda faptului că până în 1871, Germania nu exista, în locul ei
Unirea Republicii Moldova cu România () [Corola-website/Science/305063_a_306392]
-
și Nigoreni s-au conturat hotarele noii localități ce va purta denumirea de Râșcani. Către anul 1856 localitatea prosperă și pentru a valorifica în continuare pământurile la periferia moșiei sunt împroprietăriți cu pământ coloniști germani. Tot în această perioadă pe malul stâng al râulețul Copăceanca este construită o biserică din lemn, apoi în 1858 din banii boierului Gheorghe (Egor) Râșcanu a fost construită din piatră biserica Adormirea Maicii Domnului. Către sfârșitul sec. 19, tot grație boierului Gheorghe (Egor) Râșcanu, după cum menționează
Rîșcani () [Corola-website/Science/305083_a_306412]
-
provine de la tătarii lipcani care au populat odinioară această localitate. Aceștia au fost strămutați în 1699 din Camenița. Orașul este cea mai nordică localitate urbană din Moldova, este situat la frontiera de nord-vest a Moldovei cu România și Ucraina, pe malul stâng al râului Prut, la o distanță de 252 km de capitala republicii - Chișinău și la 28 km de orașul Briceni. Fondul funciar al localității constituie 1187,53 ha. Cea mai mare parte ocupă terenul intravilan - 564,52 ha. sau
Lipcani () [Corola-website/Science/305085_a_306414]
-
fabrici de conserve, bere, unt, combinatul de panificație, de deservire socială și multe alte unități economice. În prezent este spre finalizare construcția podului peste râul Prut, fapt ce va da un imbold relațiilor de colaborare dintre agenții economici de pe ambele maluri și va permite înviorarea economică din oraș. În anul 1998 orașul Lipcani a încheiat un acord de colaborare cu orașul Siret din România. Structura etnică a orașului conform recensământului populației din 2004: Pe teritoriul orașului Lipcani activează 93 agenți economici
Lipcani () [Corola-website/Science/305085_a_306414]
-
este reședința raionului din partea centrală a Republicii Moldova. Orașul este situat în partea centrală a țării, pe malul drept al râului Ciulucul Mic, la 93 km de Chișinău, pe traseul Chișinău-Bălți și la 30 km de calea ferată Călărași. Există mai multe versiuni despre toponimia localității. În conformitate cu una dintre ele, la originea Teleneștilor se află satul Inești. Mai
Telenești () [Corola-website/Science/305084_a_306413]
-
este legat de un boier "Telea", care avea moșie pe acest loc la sfârșitul secolului al XV-lea, în vremea domniei lui Ștefan cel Mare. Cert este că primul act istoric în care se vorbește clar despre Telenesti, așezat pe malul râului Ciulucul Mic, datează cu anul 1611. Un alt factor care a determinat dezvoltarea localității ca târg a fost hrisovul din 1796 al lui Alexandru Callimachi, prin care aici se întemeiază un târg cu 6 iarmaroace pe an, cu înlesniri
Telenești () [Corola-website/Science/305084_a_306413]
-
fi Telenești. Un alt document din 1497 vorbește despre un oarecare "Telea", care de asemenea unii cercetători îl consideră drept proprietar al satului care exista. Cert este că primul act istoric în care se vorbește clar despre Telenești, așezat pe malul râului Ciulucul Mic, datează cu anul 1611. Datorită amplasării sale avantajoase, la hotarul dintre codri și câmpie, Teleneștiul a cunoscut o dezvoltare vădită. Un alt factor care a determinat dezvoltarea localității ca târg a fost hrisovul din 1796 al lui
Telenești () [Corola-website/Science/305084_a_306413]
-
(în limba idiș:מאַרקולעשט) este o localitate cu statut de oraș în Republica Moldova, în Raionul Florești. Populația lui număra 2.100 locuitori în anul 2014. Orașul este așezat pe malul sting al râului Răut, pe traseul Florești-Bălți, la o distanță de 7 km. de ora;ul Florești și 137 km. nord-est de capitala Moldovei - Chișinău. Localitatea a fost întemeiată sub regimul Rusiei țariste, la 25 mai 1837 pe pământul moșierului
Mărculești () [Corola-website/Science/305100_a_306429]
-
balene. Deși în ziua de astăzi aceste animale , cele mai mari din lume, pot fi rareori întâlnite, pescuitul continuă să reprezinte, alături de extracția de petrol, baza economiei acestei regiuni slab populate din America. Populația din cele mai mari așezări de pe malul mării, precum Barrow de pe promontoriul cu același nume (partea vestică a mării Beaufort sau Sachs Harbour (unica localitate de pe Insulele Banks), rar depășește o mie de locuitori. Nici măcar stimulentele economice puternice, precum scutirea de impozite pe venit și credite fără
Marea Beaufort () [Corola-website/Science/305098_a_306427]
-
este un oraș în sud-vestul Republicii Moldova, reședința raionului . Orașul Leova este situat sud-vest la 100 km sud de capitala Moldovei, pe malul stâng al râului Prut. Prin oraș trece traseul național Chișinău-Leova-Cahul. Fondul funciar al primăriei Leova este de 4.319 ha, inclusiv 2.322 ha sau 53% pământ cu destinație agricolă. Din totalul terenurilor cu destinație agricolă 1.571 ha constituie
Leova () [Corola-website/Science/305086_a_306415]
-
Cîșlița-Prut este o localitate-centru de comună în raionul Cahul, Republica Moldova. Este situată pe malul stâng al Prutului. Se învecinează la nord cu localitatea Slobozia Mare, iar la sud cu localitatea Giurgiulești. Până la ocupația sovietică a făcut parte din plasa Reni, județul Ismail. În perioada ocupației sovietice a făcut parte din raionul Vulcănești. La data
Cîșlița-Prut, Cahul () [Corola-website/Science/305111_a_306440]
-
este un oraș din raionul Ocnița, nordul Republicii Moldova, situat pe malul Nistrului, la graniță cu Ucraina. este una din cele mai vechi localități din republică. Putem cu certitudine afirma că încă în anul 1419 aici exista vama moldovenească Stânca Vămii. Vama a existat aici din toate timpurile și este și-n
Otaci () [Corola-website/Science/305096_a_306425]
-
Mari, cu o populație de 3.510 locuitori. Acesta avea statut de comună rurală, în cadrul plasei Otaci, județul Soroca. Între 1944-1991 a fost o comună în componența raionului Ocnița. În 1994 a primit statutul de oras. Orașul este situat pe malul drept al râului Nistru la hotar cu Ucraina (orașul Moghilău), la o distanță de 260 km de Chișinău. Cea mai apropiată stație de cale ferată este Vălcineț, aflată la 7 km depărtare. Structura etnică a orașului, conform recensământului populației din
Otaci () [Corola-website/Science/305096_a_306425]
-
(în rusă "Гиндешты") este un oraș din raionul Florești, Republica Moldova. Orașul este situat pe malul stâng al râului Răut, la 113 km de Chișinău și la 12 km de centrul raional Florești, lângă satul Ghindești și calea ferată Râbnița-Florești-Bălți. Ghindești este unul dintre cele mai tinere orașe din Republica Moldova. Istoria sa începe cu anul 1952
Ghindești () [Corola-website/Science/305112_a_306441]
-
tinere orașe din Republica Moldova. Istoria sa începe cu anul 1952, când la 28 iunie prin decizia Consiliului de miniștri al RSSM a fost aprobat proiectul de construcție a unei fabrici de zahăr în raionul Florești, în apropierea satului Ghindești, pe malul stâng al Răutului, alături de calea ferată Râbnița-Florești-Bălți și automagistrala Chișinău-Soroca. Lucrările de construcție a fabricii de zahăr cu capacitatea zilnică de prelucrare a 2.500 tone de sfeclă de zahăr au început în noiembrie 1952 și au durat până în octombrie
Ghindești () [Corola-website/Science/305112_a_306441]
-
Pohrebea este un sat din cadrul comunei Coșnița din raionul Dubăsari, Republica Moldova. Pohrebea este situat la sudul raionului, pe malul stâng al Nistrului, la o distanță de de centrul raional, la distanță de calea ferată din Tiraspol și la de capitala Chișinău. Pohrebea face parte din categorie localităților mici pe republică, având 730 de locuitori si o suprafață de 112
Pohrebea, Dubăsari () [Corola-website/Science/305115_a_306444]
-
apariției satului Pohrebea e strâns legată de istoria apariției și dezvoltării statului moldoveneasc, de formare a Ucrainei. În secolele al XVII-lea-al XVIII-lea au loc migrațiile în masă a populației din cnezatul Moldovei. Anume în această perioadă pe malul sting al Nistrului apar un șir de localități întemeiate de refugiații cnezatului. Tot atunci are ființă și satul Pohrebea. Localitatea era considerată moldovenească dar în ele locuiesc și reprezentanții altor naționalități, mai ales ruși și ucraineni. De aceea, printre populația
Pohrebea, Dubăsari () [Corola-website/Science/305115_a_306444]
-
Harmațca este o localitate-centru de comună din Unitățile Administrativ-Teritoriale din Stînga Nistrului (Transnistria), Republica Moldova.Satul Harmațca este situat pe malul stâng al Nistrului. Distanța până la centrul raional Dubăsari este de 20 km, până la Chișinău - 72 km. Moșia satului se întinde pe o suprafață de 66,1 km 2. Are o populație de 4.000 de locuitori. Apți de muncă sunt
Harmațca, Stînga Nistrului () [Corola-website/Science/305121_a_306450]