26,395 matches
-
fruntașul georgist cerea o modificare a legii care să pună România într-o situație mai avantajoasă 420. Cum efectele crizei economice erau tot mai vizibile, în ianuarie 1931, guvernul a adoptat unele măsuri pentru reducerea cheltuielilor. Între acestea s-au numărat prima curbă de sacrificiu, prin care salariile au fost diminuate cu 10-25 % și blocarea plății pensiilor. PNL-Gh. Brătianu a ridicat problema pensiilor neplătite, în ședința Senatului din 6 martie 1931, prin cuvântul lui Arthur Văitoianu, care a arătat că, deși
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
ea trebuia să fie aplicată tuturor categoriilor de datornici 440. De asemenea, parlamentarii georgiști au adus amendamente numeroase la proiectul de lege pentru conversiunea datoriilor agricole, prezentat de guvernul condus de Nicolae Iorga, în primăvara anului 1932. Între acestea se numărau: conversiunea generală, pentru toate categoriile de datorii agricole, efectuarea conversiunii de drept, fără discriminări, menținerea caracterului privat al raporturilor dintre creditori și debitori, precum și degrevarea statului de orice emitere de obligații, garanții, sau procente 441. Cum georgiștii susțineau necesitatea extinderii
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
trecut în plan secund negocierile privind reîntregirea liberală. Președintele georgiștilor arăta că această situație se datora eșecului înregistrat de tratativele purtate cu Gheorghe Tătărescu, pentru colaborarea georgiștilor la o nouă guvernare tătăresciană 621. Între motivele invocate de Gheorghe Brătianu se numărau refuzul lui Gh. Tătărescu de a da lămuriri asupra viitorului program de guvernare, lipsa unor garanții privind respectarea unui regim constituțional-parlamentar, precum și respingerea ideii de a se clarifica, din timp, rolul pe care georgiștii aveau să-l ocupe în organizațiile
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
permanentă", se pronunța împotriva colaborării cu alte partide politice, cerând ca șeful "să reclame succesiunea singur", sau să se retragă în opoziție, eliminând din partid pe cei ce nu-i dădeau concursul. Între fruntașii georgiști care adoptaseră această poziție se numărau C.C. Giurescu, Gh. Strat, Nicolae Zigre, Iuliu Coste, Constantin Hențescu, Mihail Sturdza și Atta Constantinescu. Ei cereau ca președintele partidului să pornească o acțiune "revoluționară", care să să se desfășoare simultan cu sărbătorirea majoratului Marelui Voevod Mihai. Pentru aceasta, susțineau
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
georgiști asupra problemei constituționale și, implicit a poziției lor față de regele Carol al II-lea, s-a menținut și pe parcursul anilor 1936 și 1937, așa încât în septembrie 1937, Gh. Strat, N. Zigre, Iuliu Coste, Constantin Hentzescu sau Mihail Sturdza se numărau încă printre georgiștii ostili ideii de împăcare cu cercurile palatului 664. 6.2. Concepția georgiștilor asupra problemei naționale și a minorităților Încă din perioada de formare, PNL-Gheorghe Brătianu a manifestat interes față de problema națională și a minorităților 665. Desprins din
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
naționalismului promovat de georgiști (dezvoltarea valorilor autohtone, aprofundarea conceptului de românism, delimitarea clară de xenofobie și șovinism), aceștia se apropie de naționalismul constructiv și cultural promovat de Nicolae Iorga 706, delimitându-se de "noul naționalism", printre ai cărui teoreticieni se numărau Nichifor Crainic și Nae Ionescu 707. Deși, aparent, se pot stabili asemănări între lozincile naționaliste susținute de georgiști în această perioadă și doctrina partidelor naționalist extremiste, delimitarea este realizată uneori, chiar de membrii partidelor respective. Spre exemplu, formula unui "naționalism
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de georgiști în această perioadă și doctrina partidelor naționalist extremiste, delimitarea este realizată uneori, chiar de membrii partidelor respective. Spre exemplu, formula unui "naționalism constructiv", promovată de georgiști, era vehiculată în epocă și de alte grupări politice, între care se numără și Partidul Național Creștin, condus de A.C.Cuza și Octavian Goga. Opunând comunismului o Românie monarhică, purificată prin ortodoxie și prin valorile tradiționale ale românilor, cuziștii urmăreau ca prin naționalismul lor constructiv să realizeze corectarea "democrației putrede"708. Încercând o
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
ai mișcării comuniste din România, PNL-Gheorghe Brătianu și-a exprimat, din nou, poziția față de pericolul comunist. Era perioada în care Cominternul încerca să reînsuflețească activitatea clandestină în România, trimițând în țară comuniști instruiți la Moscova. Între noii veniți s-a numărat și Ana Pauker, arestată, de altfel, în iulie 1935750. În articolul intitulat Permanentul pericol roșu, oficiosul georgist atrăgea atenția asupra creșterii îngrijorătoare a organizației comuniste din țară. El sesiza, de asemenea, componența etnică, preponderent evreiască a acestei organizații și insista
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
să veghem [...] ca nimeni să nu ne mai pună în discuție drepturile"751. În iunie 1936 s-a desfășurat procesul fruntașilor comuniști, arestați în anul precedent (Ana Pauker, Al. Moghioroș, Al. Drăghici și Liuba Chișinevski). Între avocații apărării s-a numărat și Ion Gheorghe Maurer, georgist care, curând, avea să părăsească partidul condus de istoricul român, optând pentru integrarea în mișcarea comunistă 752. Gheorghe Brătianu și-a nuanțat poziția față de comunism, operând distincția între muncitorii români și mișcarea comunistă. El afirma
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
august 1936. Plecând de la fondul de date cuprinse în informarea prezentată de Gheorghe Cantacuzino, președintele partidului, Gheorghe Brătianu, a avut, alături de rege cuvântul hotărâtor în luarea deciziei de demitere 814. Spre deosebire de unii dintre adversarii politicii titulesciene, Gheorghe Brătianu s-a numărat între aceia care "au acționat din convingere împotriva politicii externe promovată de ministrul Afacerilor Străine"815. Totuși, brutalitatea deciziei de demitere a diplomatului român a luat prin surprindere cercurile politice din România, provocând reflecții critice. Astfel, oficiosul partidului condus de
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
la reorganizare: Delegația Permanentă, Comitetul Central, organizații"864. Faptul că aceste instrucțiuni au fost puse în practică, cel puțin în vederea alegerilor așteptate, este dovedit de listele publicate în ziarul "Viitorul", cuprinzând numele membrilor Comitetului electoral al PNL, între care se număra și Gheorghe Brătianu. De asemenea, el a fost cooptat în Delegația permanentă a PNL, urmând ca într-o etapă ulterioară să fie desemnat ca vicepreședinte al partidului 865. Numele unora dintre foștii lideri georgiști au fost înscrise drept cap de
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
dificultate. Nemulțumirea foștilor georgiști era determinată atât de modul în care se realiza "împărțirea demnităților în fiecare organizație", cât și de refuzul conducerii partidului liberal de a face "purificările" pe care le promisese la revenirea grupului georgist. Între nemulțumiți se numărau C.C. Giurescu, Victor Papacostea, Constantin Hențescu, N. Constantinescu-Bordeni și Mihai Antonescu 869. Un alt nucleu al celor nemulțumiți de actul fuziunii s-a format în rândul tineretului național liberal, fost georgist. Pentru început, Mihail Sturdza, șeful acestei grupări, își declara
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
ține să lămurească totodată, că membrii săi care participă în guvernul prezidat de Î.P.S.S. Patriarhul, o fac în calitate de foști sfetnici ai tronului, iar nu ca reprezentanți ai PNL"879. Între fruntașii liberali care făceau parte din noul guvern se numără Constantin Angelescu, Gheorghe Tătărescu, dar și Arthur Văitoianu, provenit de la georgiști. La 30 martie, Miron Cristea a demisionat, considerând că prin adoptarea noii Constituții, guvernul său și-a îndeplinit menirea. S-a format un nou guvern, condus tot de patriarh
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
în care erau criticate guvernul, regimul politic și politica dusă de regele Carol al II-lea891. Spre deosebire de aceștia, C.C. Giurescu, exclus din partidul georgist încă din anul 1935, va migra spre cei care susțineau fățiș noul regim politic. El s-a numărat printre membrii fondatori ai Frontului Renașterii Naționale, partid unic, înființat în decembrie 1938, iar de la 1 februarie 1939 a fost numit rezident regal pentru ținutul Dunărea de Jos892, unul din cele 10 ținuturi create la 14 august 1938, prin noua
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
-și anuleze voturile, înlocuind buletinele-fotografii din plicuri cu notițe-protest contra alegerilor, sau abținându-se de la vot894. Singura organizație care a prezentat candidați pentru alegerile din iunie 1939 a fost Frontul Renașterii Naționale. Între cei care au fost aleși s-a numărat și C.C. Giurescu. În luna septembrie, acesta a devenit ministru pentru F.R.N895. Alte episoade în care Gheorghe Brătianua a reluat legătura cu foștii săi colegi de partid se desfășoară în anul următor, 1940, în contextul măsurilor de reconciliere națională
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
vizitat de foștii georgiști N. Constantinescu-Bordeni, G. Arțăreanu și Gh. Slama, cărora le-a explicat că o apropiere a liberalilor de regimul F.R.N. era exclusă, atâta timp cât Gheorghe Tătărescu făcea parte din conducerea acestui organism politic. Foștii săi amici politici se numărau printre adversarii F.R.N. și ai guvernului, dar Gheorghe Brătianu și-a rezervat dreptul de a se pronunța în legătură cu propunerile lor, după ce va cădea de acord cu șeful PNL, Dinu Brătianu 899, dovedind intenția de a se menține pe linia politicii
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
să ducă la crearea organizațiilor georgiste în toate județele țării și au elaborat, treptat, programul și statutele noului partid, făcând eforturi pentru a sublinia diferențele dintre acestea și documentele corespunzătoare ale PNL tradițional. Între prevederile statutare specifice PNL-Gheorghe Brătianu se numără faptul că organizația sătească și cea de sector reprezentau niveluri obligatorii de organizare. Preoții, învățătorii și profesorii făcau parte ce membri de drept din comitetele județene georgiste, iar șefii organizațiilor județene, parlamentarii, foștii miniștri, generalii și profesorii universitatri se numărau
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
numără faptul că organizația sătească și cea de sector reprezentau niveluri obligatorii de organizare. Preoții, învățătorii și profesorii făcau parte ce membri de drept din comitetele județene georgiste, iar șefii organizațiilor județene, parlamentarii, foștii miniștri, generalii și profesorii universitatri se numărau între membrii de drept ai Comitetului central al partidului. Structura socială a partidului condus de Gheorghe Brătianu era una eterogenă. Partea activă a membrilor de partid era alcătuită din intelectuali, ofițeri cu grad superior, comercianți sau proprietari. Numărul muncitorilor înscriși
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Alexandru Averescu, sau personalități care până în momentul înscrierii nu aparținuseră unui partid politic sunt analizate pe larg în această lucrare. Între numele răsunătoare care s-au înscris în partidul aflat sub conducerea lui Gheorghe Brătianu de-a lungul timpului se numără: Al. Vasilescu-Valjean, Istrate Micesu, G. Ispir, Atta Constantinescu, Arthur Văitoianu, Constantin Banu, Ion Sân-Giorgiu, foști membri de frunte ai PNL, dar și personalități culturale, precum C.C. Giurescu, P.P. Panaitescu, Mihail Sadoveanu, Simion Mehedinți sau Gh. Strat. În aceeași situație se
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
și să îndrăznim a fi oamenii timpului nostru. Nouă, celor în vârstă ne revine datoria de a vă sta în ajutor cu prudența inerentă anilor pe care îi purtăm. Această datorie mi-o îndeplinesc eu astăzi, rugându-te să mă numeri printre oamenii și colaboratorii d-tale. [...] Ești acuzat de intențiunea de a destrăma un mare partid și de a lipsi, astfel, statul de unul din cele mai încercate instrumente de conducere. Neîntemeiată acuzațiune. Fenomen general și istoric, partidele apar cu
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
1931; p. 1, 4. 139 Idem, nr. 103, 28 martie 1931, p. 2. 140 Idem, nr. 111, 7 aprilie 1931, p. 1. 141 În grupul care a aderat la Partidul Liberal condus de Gh. I. Brătianu, cu această ocazie, se numărau Mihai Postelnicu, Ion Țonea, Ștefan Argetoianu, P. Niță, Gh. I. Lapedatu, Gh. Dumitrescu, Ion V. Pană, V. Stănescu, V. Bădulescu, Săvescu Constantin. Idem, nr. 92, 93; 15, 17 martie 1931; pp. 4, 3; Nicolae Iorga, Corespondența, vol. II, Editura Minerva
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
985; 15 martie, 10 mai 1934; p. 1, 3. 230 Idem, nr. 1048, 1075, 1097, 1108; 2 august, 13 septembrie, 12, 26 octombrie, 1934; pp. 1, 1, 2, 1. 231 Între georgiștii înscriși în organizația orașului Focșani, în 1932, se numără: A. Zilbermann, I. Riesel, H. Kalman, H. Bacher, A. Lazarovici, Strul Ilovici, C. Grünberg, B. Spitzer, S. Kofler, M. Davidshon etc. În 1934 se înscriau în partidul georgist avocații Braunstein și Dathfeld, inginerul, Ribalschi, sau col. E. Kemniger. "Mișcarea", nr.
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
p. 6; Adevăratul nume al juranlistului care, în perioada interbelică, a semnat cu pseudonimul Scrutator, a fost Klement Blumenfeld. Constantin Argetoianu, Însemnări zilnice, vol. II, Editura Machiavelli, București, 1999, p. 215. 342 Între "bătrânii" liberali care susținuseră reîntregirea partidului se numără C. Angelescu, N. Săveanu, Victor Antonescu ș.a. Arhivele Naționale Istorice Centrale, București, fond Casa Regală, dosar 7/ 1933, f. 2; Biblioteca Națională, Așezămintele Ion C. Brătianu, Colecții Speciale, fond Saint Georges, dosar XLV/ 3, f. 52. 343 Ion Calafeteanu îi
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
309. 580 Arhivele Naționale Istorice Centrale, București, fond Direcția Generală a Poliției, vol. I, dosar 234/ 1935, f. 48. 581 Idem, f. 28, 29; "Mișcarea", nr. 1390, 20 noiembrie 1935, p. 1. 582 Între cei prezenți la această întâlnie se numărau C. Caragea, Sergiu Leca, Jean Corbea, gen. Rădescu. Arhivele Naționale Istorice Centrale, București, fond Direcția Generală a Poliției, vol. I, dosar, dosar 197/ 1935, f. 9. 583 A. Călinescu, Însemnări politice, Editura Humanitas, București, 1990, p. 90. 584 "Viitorul", nr.
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Întors la București, își reîncepe activitatea didactică, colaborează la „Arhiva pentru știința și reforma socială” a lui D. Gusti, în care formulează un întreg program de culturalizare, participă hotărâtor la organizarea Universității din Cluj, printre ai cărei profesori se va număra din 1919, precum și la constituirea, în același an, a Institutului de Antichități și Studii Clasice în capitala Transilvaniei. Solicitat în 1918 să ia președinția Partidului Țărănesc, preferă să adere la Partidul Muncii, întemeiat de Paul Bujor, C. I. Parhon ș.a.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288699_a_290028]