26,750 matches
-
în urma recensământului din 1890. La censul din 1905 s-a constatat o triplare a populației (3.738), pentru ca după numai șapte ani, prin apariția unor noi cartiere - Fetești-Gartă și Buliga -, să se atingă cifra record de 5.370 de locuitori. Ritmul anual mediu de creștere a populației s-a situat, la rândul lui, pe un palier ascendent, înregistrând într-un interval de 36 de ani o creștere semnificativă, de la 1,86 în 1930 la 5,5 în 1966. Această evoluție rapidă
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
în 1924, prin împroprietărirea unor țărani aduși mai ales din județul Buzău), dar și concentrării de locuitori în cartierele mai vechi (Fetești-Gară, de exemplu, unde de la o populație de 1.131 persoane se ajunge la 8.913). Începând cu 1966, ritmul mediu anual de creștere a populației a scăzut continuu, atingând în unsprezece ani (din 1966 în 1977) o valoare de 2,5%, între 1977 și 1992 de 1,9% și între 1992 și 2002 de 0,3%. Tendința se explică
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
aderării la UE. O clauză de salvgardare a întunecat totuși acest eveniment. Primul-ministru Adrian Năstase nu a profitat de acest eveniment, care pare abstract pentru aproximativ 40% dintre românii ce vin din mediul rural și suportă, de 15 ani, un ritm haotic al reformelor economice. Rezultate și perspective Cu rezultatele celui de-al doilea tur, se pare că ipoteza celor două Românii nu este hazardată. Imediat după anunțarea rezultatelor, Adrian Năstase a declarat: „Faptul că noi am câștigat legislativele și Băsescu
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
ale copiilor. „Alfabetul comunismului”, constată Ion Manolescu, „se învață de timpuriu” prin antrenarea copiilor în „acțiuni”, prin regizarea „ingredientelor didactice”, prin tapetarea contextului școlar cu însemne și simboluri specifice, prin antrenarea copiilor în coruri de adulatori ai „iubitului conducător”, prin ritmuri, cadențe, tropăituri, desfășurări de steaguri și inițierea timpurie în tainele „socialismului științific”. Școala, întregul sistem educativ, a fost supusă unui proces de prelucrare, elaborându-se „strategii majore de manipulare a personalității în direcția asimilării, acceptării și perpetuării comunismului ca normalitate
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
vizând formarea politico-ideologică) a viitoarelor cadre PCR”. Omul de la catedră devine, prin noile atribuții ce i se transferă și prin aplicarea unor metodologii infailibile, un propagandist, un executant fidel al directivelor transmise de „organele de partid”, un antrenor în însușirea ritmurilor și a limbajului poetic-cazon. Vocea din off a comentatorului: „Dascălul comunist se dovedește, în realitate, un salariat obtuz și ineficient al sistemului pe care îl reprezintă și îl perpetuează”, el devine - alături de metodistul de partid și de activist - un distribuitor
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
a cuprins un număr de 199 de pacienți la care s-au efectuat manevre de resurcitare cardiopulmonară( RCP) în U.P.U. a Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca în perioada ianuarie 2007iulie 2009. S-au urmărit: durata resuscitării(RCPĂ, ritmurile de stop cardiorespiratorSCRĂ, patologia asociată (cardiovasculară, neurologică, neoplazică, etcă, raspunsul la RCP în prespital corelat cu supraviețuirea pacienților postRCP. Comparația s-a făcut între trei grupe de pacieți care se vor numi: A (numărul total de pacienți la care s-
CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Catalin Ilea, Adrian Blaga, Bogdan Miclauş, Adela Golea () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1096]
-
și dezvoltare a intereselor de cunoaștere. Cadrele didactice sunt primele care trebuie să Înțeleagă că nu există copii irecuperabili sau needucabili. Deficiențele nu sunt defecte, ele sunt doar moduri de viață și Învățare diferite. Fiecare individ este caracterizat printr-un ritm și un stil de Învățare care Îi aparține. Nu numai copii trebuie să se adapteze ritmurilor și cerințelor școlii, ci și școala trebuie să se adapteze individualității copiilor. Sarcina școlii este aceea de a-l integra pe copil, de a
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ioana MIRCEA, Dica DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2149]
-
există copii irecuperabili sau needucabili. Deficiențele nu sunt defecte, ele sunt doar moduri de viață și Învățare diferite. Fiecare individ este caracterizat printr-un ritm și un stil de Învățare care Îi aparține. Nu numai copii trebuie să se adapteze ritmurilor și cerințelor școlii, ci și școala trebuie să se adapteze individualității copiilor. Sarcina școlii este aceea de a-l integra pe copil, de a-l accepta așa cum este, pentru că schimbând mediul, efectul deficienței să devină mai puțin evident. Multe din
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ioana MIRCEA, Dica DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2149]
-
sex, apartenență etnică și socială, religie, naționalitate, rasă, limbă, capacități intelectuale, zestre genetică, situația socio-economică a părinților sau tutorilor lor. Educația incluzivă presupune renunțarea la Împărțirea copiilor pe grupe. Fiecare copil trebuie considerat ca o persoană care Învață Într-un ritm și stil propriu, dar care are nevoie de un sprijin diferit din partea cadrului didactic. Crearea unui climat favorabil În colectivele de copii din care fac ei parte contribuie la dezvoltarea motivației pentru Învățare. Este bine să se Învețe Împreună cu ceilalți
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ioana MIRCEA, Dica DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2149]
-
și de condițiile pe care trebuie să le îndeplinească pentru a beneficia de avantajele ei. Din dorința de aliniere din punct de vedere legislativ la zona informațională comună, în România a fost elaborată Strategia națională de informatizare și implementare în ritm accelerat a societății informaționale, în care sunt prevăzute obiectivele pe termen scurt și pe termen mediu-lung. Politica Guvernului României față de problema societății informaționale este bine-venită, de o importanță deosebită fiind măsurile luate pentru pregătirea specialiștilor și utilizatorilor potențiali, dezvoltarea sectorului
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
deplin de facilitățile oferite de noile tehnologii. De asemenea, trebuie avut în vedere că nu este suficientă simpla introducere a unor noi tehnologii, ci și formarea unei noi atitudini față de utilizarea lor prin crearea unei arhitecturi informaționale adecvate. Progresul și ritmul de evoluție al tehnologiei sunt greu de anticipat astăzi. Mulți specialiști nu mai cred că tehnologia informațională poate oferi un avantaj de durată, ea transformându-se adesea într-o necesitate strategică. Experiența multor întreprinderi a demonstrat că ceea ce astăzi reprezintă
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
cel care trebuie să stabilească modalitatea optimă de organizare a datelor, în funcție de specificul organizației, mărimea sistemului și, în primul rând, de cerințele utilizatorilor. Informatica utilizatorului final Una din caracteristicile fundamentale ale epocii actuale o reprezintă explozia informațională determinată de creșterea ritmului de dezvoltare a societății și de avântul fără precedent al științei și tehnicii. Prelucrarea electronică a datelor a fost și devine tot mai mult o necesitate stringentă pentru toate domeniile activității umane. Astfel, informatica - știința culegerii, transmiterii, stocării și prelucrării
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
8.1. DEFINIȚII Pe măsură ce apar noi descoperiri medicale Într-un ritm din ce în ce mai rapid, suntem de multe ori confruntați cu o problemă semantică: adesea apare o nepotrivire între termenii pe care-i folosim pentru a denumi o anumită stare patologică și noua noastră concepție asupra acesteia. În cazul termenului „sepsis”, Hippocrate înțelegea
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Dan Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204]
-
etc.). Reechilibrarea volemică se poate face utilizând soluții cristaloide (ser fiziologic izoton, soluție Ringer, soluție Hartmann), soluții coloide (dextrani, hidroxietilamidon, albumină umană), plasmă sau sânge. Criteriile exacte de conducere a terapiei de reechilibrare volemică (care soluție, ce volum, în ce ritm, accidente, complicații etc.) depășesc interesul acestui capitol. Medicația tonicardiacă și vasoactivă (dopamină, dobutamină, adrenalină, noradrenalină, alături de inhibitori ai fosfodiesterazei (amrinona, milrinona) se administrează ca adjuvant al reechilibrării volemice. Mortalitatea prin sepsis este încă la un nivel inacceptabil de înalt, ceea ce
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Dan Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204]
-
Un derapaj puternic în ceea ce privește politica fiscală se poate observa în perioada 2006-2009, când deficitul bugetar structural a crescut de la 1,36% din PIB efectiv la 7,20% din PIB efectiv, chiar pe fondul unui exces de cerere agregată, exprimat prin ritmuri de creștere economică medii peste ritmul de creștere al PIB potențial. Analiza naturii politicii fiscale în funcție de decalajul de producție al PIB arată că în majoritatea perioadei luată în calcul politica fiscală a fost prociclică. În perioadele cu decalaj recesionist al
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
se poate observa în perioada 2006-2009, când deficitul bugetar structural a crescut de la 1,36% din PIB efectiv la 7,20% din PIB efectiv, chiar pe fondul unui exces de cerere agregată, exprimat prin ritmuri de creștere economică medii peste ritmul de creștere al PIB potențial. Analiza naturii politicii fiscale în funcție de decalajul de producție al PIB arată că în majoritatea perioadei luată în calcul politica fiscală a fost prociclică. În perioadele cu decalaj recesionist al PIB deficitul bugetar structural a scăzut
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
de vedere al asigurării stabilității macroeconomice, fiind dominați de menținerea/creșterea incertitudinii pe piețele financiare internaționale, volatilitate ridicată privind costurile de finanțare și rezolvarea trade off-ului dificil între consolidarea fiscală și stimularea economică, în vederea creșterii PIB potențial (al cărui ritm de creștere a scăzut la jumătate în România, ca efect negativ al crizei). Trebuie pornit de la faptul că, începând cu anul 2008, „România s-a confruntat cu o serie de crize suprapuse - criza externă peste criza economică internă, criza politică
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
creare de locuri de muncă, mai puține resurse pentru cofinanțarea fondurilor europene și deci o slabă absorbție a acestora și investiții mai mici în motoare de creștere endogenă - educație, sănătate, infrastructură, cercetare dezvoltare, clustere de competitivitate etc. și, ca urmare, ritmuri mai mici de creștere economică pe o perioadă lungă de timp. Al patrulea risc care s-ar concretiza în ipoteza nefinalizării ajustării fiscale ar fi reluarea creșterii datoriei publice, care s-ar situa la niveluri îngrijorătoare, trecând dincolo de nivelul de
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
la care peste regula de bază prezentată la punctual a) apare un termen care corectează deviațiile din anul trecut față de ținta de deficit bugetar pe termen mediu. *1* bbcaybb tGtt , cu a > 0 și 0 < c < 1, unde c reprezintă ritmul de corecție a deviației în soldul bugetar total în anul trecut față de ținta de sold bugetar stabilită pentru termenul mediu. Acest termen suplimentar reduce deviația față de țintă din trecut și în același timp mărește caracterul anticiclic al regulii. d) Regula
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
-based balance rule) - include un termen care „domesticește” ajustarea în cazul deviației soldului bugetar de la ținta stabilită pe termen mediu (regulă propusă de Fletcher și Benelli, 2010) *1** bbeggabb ttt , cu a > 0 și 0 < e < 1, unde e reprezintă ritmul de corecție a deviației în soldul bugetar total în anul trecut față de ținta de sold bugetar stabilită pentru termenul mediu. Acest termen suplimentar întârzie ajustarea de la deviația față de țintă din trecut, mărind caracterul anticiclic al regulii (a se observa că
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
lung (exprimat prin termenul (gt - g*), care de fapt ne indică și caracterul anticiclic al acestei reguli fiscale). Coeficientul a reprezintă eficiența stabilizatorilor automați (un coeficient a mai ridicat înseamnă o mai mare putere a stabilizatorilor automați) iar e reprezintă ritmul de ajustare necesar atunci când deficitul bugetar deviază de la țintă (se observă că un coeficient e mai mare înseamnă o ajustare mai lentă). FMI (2010) arată că putem calcula și ajustarea structurală a deficitului bugetar în anul curent, astfel ajustarea structurală
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
expertizei realizate de specialiștii Comisiei Naționale de Prognoză, au fost fundamentate simulări pentru România prin preluarea, drept parametrii în ecuațiile propuse de Fondul Monetar Internațional, a unor cerințe din reglementările UE. Astfel, s-au considerat trei scenarii în funcție de creșterea potențială: ritmul mediu de creștere a PIB prognozat pentru 2014-2016 egal cu creșterea potențială (3%); ritmul mediu de creștere a PIB prognozat pentru 2014-2016 cu un punct procentual sub creșterea potențială (2%); ritmul mediu de creștere a PIB prognozat pentru 2014-2016 cu
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
prin preluarea, drept parametrii în ecuațiile propuse de Fondul Monetar Internațional, a unor cerințe din reglementările UE. Astfel, s-au considerat trei scenarii în funcție de creșterea potențială: ritmul mediu de creștere a PIB prognozat pentru 2014-2016 egal cu creșterea potențială (3%); ritmul mediu de creștere a PIB prognozat pentru 2014-2016 cu un punct procentual sub creșterea potențială (2%); ritmul mediu de creștere a PIB prognozat pentru 2014-2016 cu un punct procentual peste creșterea potențială (4%). Pentru fiecare scenariu s-au făcut două
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
Astfel, s-au considerat trei scenarii în funcție de creșterea potențială: ritmul mediu de creștere a PIB prognozat pentru 2014-2016 egal cu creșterea potențială (3%); ritmul mediu de creștere a PIB prognozat pentru 2014-2016 cu un punct procentual sub creșterea potențială (2%); ritmul mediu de creștere a PIB prognozat pentru 2014-2016 cu un punct procentual peste creșterea potențială (4%). Pentru fiecare scenariu s-au făcut două simulări pentru a calcula balanța bugetară bazată pe creștere (growth-based balance) și balanța bugetară îmbunătățită bazată pe
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
În ultimele calcule ale CE, pentru România aceasta este de 0,32; g este creșterea reală a PIB prognozată pentru anul 2012, conform prognozei CNP; g* este creșterea medie pe termen lung, asimilată cu creșterea potențială. Conform prevederilor Compactului Fiscal, ritmul de ajustare a deficitului structural este de 0,5% din PIB în fiecare an până la atingerea MTO. Acesta se calculează ca diferență față de deficitul bugetar consolidat al anului anterior și nu se poate stabili o corespondență foarte clară cu parametrul
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]