26,133 matches
-
Sadoveanu în povestirea „Vrăjitorul de șerpi” din volumul "Împărăția apelor" (1928); celebrul romancier a afirmat că a auzit-o într-o ședință a Academiei Române de prin anul 1927, fiind povestită chiar de Ioan Alexandru Brătescu-Voinești. De asemenea, pornind de la această întâmplare, Ion Pillat a scris poezia „Vrăjitorul de șerpi” pe care a publicat-o pentru prima dată în volumul "Caetul verde" (Ed. Cartea Românească, București, 1932), ce cuprindea versuri scrise în perioada 1928-1932. „Șarpele” conține unele fapte și date biografice inspirate
Șarpele (nuvelă) () [Corola-website/Science/334686_a_336015]
-
rezonanță folclorică, inevitabilă ca o fatalitate în literatura fantastică românească. «Șarpele» era scris așa cum îi «văzusem» începutul: o povestire cu personaje banale, venite să «petreacă» la o mănăstire și antrenate fără voia, aproape fără știrea lor, într-o serie de întâmplări stranii, care până la urmă îi vrăjesc și îi transfigurează”". Volumul "Șarpele", ce conținea nuvelele „Șarpele” (177 p.), „Întâlnire” (32 p.) și „Aventură” (34 p.), a fost publicat de Editura Naționala S. Ciornei din București în anul 1937, fiind lansat de
Șarpele (nuvelă) () [Corola-website/Science/334686_a_336015]
-
preocupări prozaice, ancorați în prezentul banal) și două planuri sacre (al Dorinei, care trăia un posibil „L’éternel retour” al evenimentelor, și al lui Andronic, ce pare atemporal și veșnic). Dorina trăiește un timp ciclic, părându-i-se că repetă întâmplări petrecute mai demult și identificându-se în secvența visului cu Arghira, o fostă mireasă a lui Andronic. Ea se confesează astfel: "„Dar d-tale ți se întâmplă să ți se pară c-ai mai trăit odată aceleași lucruri? Că, de
Șarpele (nuvelă) () [Corola-website/Science/334686_a_336015]
-
și că ai spus aceleași cuvinte?!... Știi, uneori, când mi se-ntâmplă să cred că am mai trăit întocmai aceleași lucruri, mă cuprinde groaza”". Andronic pare să fie dimpotrivă o ființă atemporală, care trăiește într-un timp veșnic și cunoaște întâmplări petrecute în trecutul îndepărtat. Evoluția evenimentelor evidențiază coexistența simultană a sacrului și profanului și camuflarea „fantasticului” în „real”, aspecte tratate ulterior în scrierile de filozofie și de istorie a religiilor ale lui Mircea Eliade. Angelo Mitchievici considera că Andronic este
Șarpele (nuvelă) () [Corola-website/Science/334686_a_336015]
-
Angelo Mitchievici considera că Andronic este un „maestru de inițiere”, care ajunge să cunoască secretele sacrului și să trăiască detașat de lumea profană. Personajul se manifestă într-o lume reală și profană, dar aparține unei lumi atemporale și sacre. Multe întâmplări pe care le povestește provin din vremuri demult trecute și uitate. Începutul nuvelei cu petrecerea tipică unor familii burgheze indică un somn al conștiințelor, întrerupt din când în când de o vagă aspirație a Lizei sau a Dorinei. Apariția neașteptată
Șarpele (nuvelă) () [Corola-website/Science/334686_a_336015]
-
în care magicianul Andronic se identifică cu șarpele, tulburând conștiințele participanților și inducând femeilor din grup o fascinație erotică la nivel mental. Ieșirea din transă se produce treptat, având ca efect o stare aproape generală de somnolență. Sensul real al întâmplării (încheierea unui legământ tainic între Andronic și Dorina) apare într-un dialog ulterior prin care se relevă într-un mod subtil că întâlnirea celor doi era o fatalitate, un eveniment care trebuia să se petreacă prin voia destinului. Nuvela eliadescă
Șarpele (nuvelă) () [Corola-website/Science/334686_a_336015]
-
Dorina) apare într-un dialog ulterior prin care se relevă într-un mod subtil că întâlnirea celor doi era o fatalitate, un eveniment care trebuia să se petreacă prin voia destinului. Nuvela eliadescă are ca subiect principal practicile magice, toate întâmplările și personajele prezentate gravitând în jurul unui animal-totem: o reptilă de apă. În folclorul românesc, șarpele este un simbol erotic și funerar în același timp, aflându-se la baza mai multor legende și ritualuri străvechi. El are un simbolism bivalent atât
Șarpele (nuvelă) () [Corola-website/Science/334686_a_336015]
-
altele, să cuprindă o poveste a evreilor reîntorși sub steagul sionismului în Țara Israelului de la începutul secolului al XX-lea și până astăzi. Romanul are șapte părți: „Eroica”, „Hipnotica”, „Acustica”, „Mistica”, „Erotica”, „Narcotica” și „Optica”. Ideea cărții pornește de la o întâmplare relatată de Cicero despre poetul Simonide, care a trăit în secolul I î.e.n.. Autor al unei teorii a memoriei, Simonides, a fost odată invitat să declame o poezie la petrecerea organizată de unul din oamenii bogați din Tesalia. Poetul a
Yotam Reuveni () [Corola-website/Science/334742_a_336071]
-
vânător" (1852) de Ivan Turgheniev. Critica literară a elogiat descrierile poetice ale naturii de o deosebită sensibilitate și evocarea unei comuniuni indestructibile între om și natură. Colecția de povestiri "" a fost scrisă în scopul de a reaminti o serie de întâmplări adevărate trăite de Mihail Sadoveanu și de tovarășii săi în expedițiile lor de vânătoare; prozatorul constată cu regret că întâmplările petrecute în „Țara dincolo de negură” din bălțile Dunării și personajele cunoscute atunci au început să fie uitate de prietenul său
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
comuniuni indestructibile între om și natură. Colecția de povestiri "" a fost scrisă în scopul de a reaminti o serie de întâmplări adevărate trăite de Mihail Sadoveanu și de tovarășii săi în expedițiile lor de vânătoare; prozatorul constată cu regret că întâmplările petrecute în „Țara dincolo de negură” din bălțile Dunării și personajele cunoscute atunci au început să fie uitate de prietenul său George Topîrceanu și încearcă astfel să salveze acele amintiri chiar dacă trecerea timpului face ca poveștile să fie un pic înflorite
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
altele sunt duioase, în special cele referitoare la câinii de vânătoare (basset-ul Kiki al morarului Neculai Bițoban, bătrânul brac Tom al cuconului Nicu Fantazie sau tânărul și speriosul prepelicar Cezar al lui Sadoveanu). Scriitorul nu descrie însă doar propriile sale întâmplări, ci relatează și povestirile auzite de la alți vânători precum găsirea unor zimbri retrași în prăpastiile din munții Călimani și ezitarea unui vânător de a împușca un cocoș de munte în codrii pustii ai Rarăului. Alteori, el imaginează povești misterioase petrecute
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
deltă. Scriitorul are un sentiment al trecutului care coboară în timp până în vremurile primilor oameni când vânătoarea și pescuitul erau activități de bază ale existenței umane. Povestirile sale amestecă realitatea cu credința primitivă într-un mod sincer și melancolic, prezentând întâmplări ce par a proveni din alt veac. Vânătoarea și pescuitul reprezintă pentru autor ocazii de a călători în trecut și a se contopi în existența omului primordial. "Țara de dincolo de negură" și "Împărăția apelor" reprezintă, în opinia scriitorului și publicistului
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
cum merge: mi-o plăcut. Am văzut că mă pot sluji cu brațu stâng - macar că aveam numai un mont; ș-am râs în sinea mea de vorbele doftorului”", povestește el. Mihail Sadoveanu nu se mulțumește numai să descrie simple întâmplări petrecute la vânătoare, ci imaginează povești misterioase ce au loc în vremuri imemorabile precum apărarea unui țarc de oi de către niște vânători preistorici ce migraseră din depărtări necunoscute aflate la miazănoapte până în luncile Siretului (în „Vânători de lupi, în veacuri
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
cu creațiile lui Eminescu și Hogaș. Scriitorul spiritualizează materia, prezentând cu duioșie legătura dintre om și natură și condiționarea lor reciprocă care ajunge la o fuziune intimă. Natura dobândește astfel dimensiuni eroice și fantastice, fiind locul unde se petrec atâtea întâmplări ireale și misterioase, accesibile doar celor care nu și-au pierdut puritatea sufletească umană. Criticul George Călinescu constată că în scrierile lui Sadoveanu „căutarea singurătății nu mai e o asceză, ci un rafinament” ce produce o „stare de fericire statornică
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
cea de-a treia din cinci copii. În copilărie, a practicat mai multe sporturi: înot, tenis, softball, atletism și volei. Purta haine lungi la sport, în conformitate cu preceptele islamice. S-a apucat de scrima la vârstă de 13 ani, după ce, din întâmplare, mama sa a văzut niște scrimeri în ținută la antrenament.
Ibtihaj Muhammad () [Corola-website/Science/334760_a_336089]
-
sus pe un zid vertical și de pe o margine pe alta, dar și balansarea în trapez. Evenimentele quick time și eschivările se întorc și ele, pentru evitarea capcanelor mortale, dar și pentru executarea mișcărilor de finishing. La un an după întâmplările din "Tomb Raider", Lara Croft se chinuie să-și explice evenimentele supranaturale avute loc pe Yamatai. Căutând răspunsuri, ea pleacă spre orașul pierdut Kitezh (vestul Rusiei). Partenera tatălui ei, Ana, încearcă să o avertizeze că obsesia lui cu Kitezh l-
Rise of the Tomb Raider () [Corola-website/Science/334757_a_336086]
-
stranii ce aduceau o năsălie, iar drumeții se hotărăsc să plece. După ce se depărtează de casă, cei trei cad sfârșiți de oboseală și se trezesc la apariția zorilor, dându-și seama că sunt în apropierea bungaloului. Nimeni nu crede însă întâmplarea lor, șoferul indian susține că nu s-a deplasat cu mașina în timpul nopții, iar profesorul Suren Bose afirmă că nu a mai fost la Serampore din copilărie. Orientaliștii îi povestesc întâmplarea lui Budge, care afirmă că nu există în zonă
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]
-
că sunt în apropierea bungaloului. Nimeni nu crede însă întâmplarea lor, șoferul indian susține că nu s-a deplasat cu mașina în timpul nopții, iar profesorul Suren Bose afirmă că nu a mai fost la Serampore din copilărie. Orientaliștii îi povestesc întâmplarea lui Budge, care afirmă că nu există în zonă o pădure sălbatică și o clădire ascunsă în junglă. Urmele lor din pădure se pierd într-un câmp deschis, pe care nimeni nu-și amintește să-l fi străbătut. Budge îi
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]
-
bogat, a cărui tânără soție pe nume Lila fusese răpită și ucisă de un șef de bandă musulman cu 150 de ani în urmă, iar locuința de vară a familiei fusese nimicită prin 1810. Orientaliștii decid să nu povestească nimănui întâmplarea pe care o trăiseră și despre care credeau că se datora interferenței accidentale în practicile tantrice ale lui Suren Bose. După acea întâmplare, cele patru personaje au devenit mai puțin sociabile și nu s-au mai întors la Serampore. Naratorul
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]
-
urmă, iar locuința de vară a familiei fusese nimicită prin 1810. Orientaliștii decid să nu povestească nimănui întâmplarea pe care o trăiseră și despre care credeau că se datora interferenței accidentale în practicile tantrice ale lui Suren Bose. După acea întâmplare, cele patru personaje au devenit mai puțin sociabile și nu s-au mai întors la Serampore. Naratorul părăsește Calcutta la scurtă vreme pentru a-și căuta liniștea interioară la o mănăstire hindusă din Rishikesh (oraș aflat în munții Himalaya, pe
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]
-
Calcutta la scurtă vreme pentru a-și căuta liniștea interioară la o mănăstire hindusă din Rishikesh (oraș aflat în munții Himalaya, pe malurile Gangelui). După câteva luni de ședere acolo, în timpul unei plimbări în susul fluviului, el îi povestește acea stranie întâmplare guru-lui Swami Shivananda, dorind să afle dezlegarea misterului. Tânărul susținea că practicile oculte ale lui Suren Bose îi proiectaseră într-un alt spațiu și în alt timp, dar maestrul îl contrazice, afirmând că realitatea este iluzorie și că cel care
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]
-
contrazice, afirmând că realitatea este iluzorie și că cel care stăpânește anumite forțe oculte o poate transforma, creând o realitate aparentă. "„Tot raționamentul d-tale e foarte frumos, însă e cu desăvârșire greșit (...). Și e greșit (...) pentru că acordă oarecare realitate întâmplărilor, fie aceste întâmplări trecute, prezente sau viitoare. Dar nici o întâmplare din lumea noastră nu e reală, dragul meu. Tot ce se petrece în cosmosul acesta e iluzoriu. Și moartea Lilei, și jalea soțului ei, și întâlnirea dintre voi, oameni vii
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]
-
realitatea este iluzorie și că cel care stăpânește anumite forțe oculte o poate transforma, creând o realitate aparentă. "„Tot raționamentul d-tale e foarte frumos, însă e cu desăvârșire greșit (...). Și e greșit (...) pentru că acordă oarecare realitate întâmplărilor, fie aceste întâmplări trecute, prezente sau viitoare. Dar nici o întâmplare din lumea noastră nu e reală, dragul meu. Tot ce se petrece în cosmosul acesta e iluzoriu. Și moartea Lilei, și jalea soțului ei, și întâlnirea dintre voi, oameni vii, și umbrele lor
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]
-
stăpânește anumite forțe oculte o poate transforma, creând o realitate aparentă. "„Tot raționamentul d-tale e foarte frumos, însă e cu desăvârșire greșit (...). Și e greșit (...) pentru că acordă oarecare realitate întâmplărilor, fie aceste întâmplări trecute, prezente sau viitoare. Dar nici o întâmplare din lumea noastră nu e reală, dragul meu. Tot ce se petrece în cosmosul acesta e iluzoriu. Și moartea Lilei, și jalea soțului ei, și întâlnirea dintre voi, oameni vii, și umbrele lor, toate acestea sunt iluzorii. Iar într-o
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]
-
textele clasice referitoare la tantra, potrivit propriilor mărturisiri, dar, având o formare raționalistă de tip european, nu reușise să urce treptele inițierii, cunoscând evenimentele doar la nivel teoretic. Scriitorul nu oferă dezlegarea misterului, menținând o abordare ambiguă și enigmatică cu privire la întâmplările relatate. Personajele nuvelei reflectă o bipartiție ideatică, cei trei orientaliști (naratorul, Bogdanof și van Manen) aparținând culturii europene, iar autohtonii Suren Bose și Swami Shivananda - spiritualității indice. Nuvela „Nopți la Serampore” are ca temă călătoria în timp, punând în discuție
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]