25,906 matches
-
Bank), conceptul de dezvoltare sustenabilă. Dezvoltarea sustenabilă poate fi definită în sens larg ca fiind îmbunătățirea vieții fiecăruia „acum și pentru generațiile care vor veni”. Practic, în acest fel se face legătura între ceea ce înseamnă dezvoltare economică, justiție socială, valori democratice și protecția mediului. Elementul de noutate este omul integrat și în strânsă relație cu mediul înconjurător. Conceptul de dezvoltarea sustenabilă promovat de forurile Națiunilor Unite se referă, în principal, la: dezvoltare economică echitabilă și echilibrată, un nivel ridicat al angajării
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
prognozei dezvoltării sociale (s.n.); mijloc de urmărire (măsurare) a schimbărilor intervenite în evoluția fenomenelor respective, de evidențiere a tendinței și a consecințelor unei anumite acțiuni întreprinse. Ca urmare a diversificării și specializării, măsurarea își dezvoltă funcția stimulativă, devenind un instrument democratic de control în luarea deciziilor. Pe lângă faptul că „furnizează o măsură a progresului către obiectivele stabilite”, indicatorii sociali îndeplinesc o „misiune democratică”, reprezentând un mijloc de influențare a agendei politice: „Pe măsură ce indicatorii sociali sunt acceptați în discursul public, ei îi
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
unei anumite acțiuni întreprinse. Ca urmare a diversificării și specializării, măsurarea își dezvoltă funcția stimulativă, devenind un instrument democratic de control în luarea deciziilor. Pe lângă faptul că „furnizează o măsură a progresului către obiectivele stabilite”, indicatorii sociali îndeplinesc o „misiune democratică”, reprezentând un mijloc de influențare a agendei politice: „Pe măsură ce indicatorii sociali sunt acceptați în discursul public, ei îi dau glas votantului” (Vogel, 1997, p. 108). Este important de remarcat că, înainte de generalizarea folosirii indicatorilor în practica actuală a instituțiilor internaționale
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
o iobăgie nouă (Dobrogeanu-Gherea, 1910, p. 370). Teza ocultismului instituțiilor, ai cărei germeni îi întâlnim la Radu Rosetti, a primit o formă elaborată în scrierile lui Dobrogeanu-Gherea. Ea conceptualizează situația paradoxală, ilicită a statutului țărănimii învoite, ce determină funcțiile statului democratic, în contextul în care, „neputând fi împlinite pe cale directă și francă de către acesta, să fie împlinite pe cale indirectă, ocultă, de niște organe sociale a căror menire ar fi cu totul alta”. Băncile populare, Casa rurală, obștile sătești se „încarcă” cu
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
proprietate, studiul lui Katherine Verdery este relevant și la nivel teoretic. Datorită controverselor la nivel global legate de proprietatea intelectuală, biologică sau culturală, studiul proprietății a devenit o zonă centrală în teoria antropologică. Sunt luate în discuție regimurile de tip democratic, care se bazează pe suport din partea populației, și nu cele de tip totalitar. Clasificarea regimurilor de bunăstare folosită este cea făcută de către Esping - Anderson (1990), care împarte regimurile bunăstării în trei categorii: social - democrate, corporatist - conservatoare și liberale. Am folosit
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
este dată de mărimea descrescătoare a saturațiilor. Nu am introdus în setul de indicatori încrederea în biserică și cea în armată, cele două reprezentând cazuri speciale de instituții ierarhice (vezi Dogan, 1998, 2002; Inglehart, 1997; Sandu, 1999; etc.), nespecifice sistemelor democratice contemporane. De altfel, introducerea lor în analiză este însoțită de comunalităti scăzute, în jurul lui 0,1, sugerând faptul că cele două variabile aparțin unui alt spațiu valoric. Am exclus de asemenea, încrederea în guvern, extrem de sensibilă la variațiile date de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
infiltrațiune în toate ramurile de activitate ale țării românești. Această infiltrațiune persistentă și pătrunzând tot mai adânc în organismul Statului Român, a trezit o rezistență naționalistă românească din ce în ce mai accentuată. Reacțiunile însă erau stânjenite de starea legislativă în țară, de spiritul democratic din Europa și de oarecare carență a partidelor politice. Întronarea unui regim național-socialist în Germania, cu principiile lui net antisemite și cu crearea unui nou spirit și a unei noi doctrine europene, bazate pe principiul rasial al națiunilor, a avut
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
cei între 18-20 ani și de la 40-50 ani în detașamente locale. Ulterior au fost trimiși în detașamente exterioare și evreii de 20 ani și acei de la 41-45 ani. Nu au fost maltratați sau decese 1709. Cercul Teritorial Suceava împreună cu Comitetul Democratic Evreiesc raportează că nu a avut cazuri de maltratări sau decese, deoarece evreii din Bucovina au fost deportați în Transnistria în luna Octombrie 19411710. Cercul Teritorial Dorohoi. Nu a avut detașamente de muncă. Nu sunt cazuri de maltratări sau decese
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
acestei condiții, astfel c. poate fi aplicat și în cazul unor varianțe neegale; în această situație, va fi citită o valoare ajustată a testului t. Aplicație Verificăm dacă există diferențe semnificative între elevii provenind din familii cu un stil parental democratic și cei provenind din familii cu un stil autoritar în ceea ce privește motivația intrinsecă. VI este variabila stil parental (democratic-autoritar), iar VD este motivație intrinsecă. Deschidem fișierul Independent t test. Calea în SPSS este, Analyze® Compare Means ® Independent Samples T-Test. Trecem variabila VD
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
este, Analyze® Compare Means ® Independent Samples T-Test. Trecem variabila VD motivație intrinsecă în cîmpul Test Variable(s), iar VI stil parental în cîmpul Grouping variable, apoi clic pe butonul Define groups, definim grupurile trecînd 1 și 2 (1 = „stil democratic” și 2 = „stil autoritar”), clic Continue și OK. Rezultatele sînt prezentate mai jos. Tabelul Group Statistics prezintă pentru fiecare dintre cele două grupuri (stil parental democratic - stil parental autoritar) numărul de subiecți, media, deviația standard și eroarea standard a mediei
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
apoi clic pe butonul Define groups, definim grupurile trecînd 1 și 2 (1 = „stil democratic” și 2 = „stil autoritar”), clic Continue și OK. Rezultatele sînt prezentate mai jos. Tabelul Group Statistics prezintă pentru fiecare dintre cele două grupuri (stil parental democratic - stil parental autoritar) numărul de subiecți, media, deviația standard și eroarea standard a mediei. Observăm că media subiecților provenind din familii cu un stil parental democratic la variabila motivație intrinsecă este mai mare decît a celor provenind din familii cu
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
mai jos. Tabelul Group Statistics prezintă pentru fiecare dintre cele două grupuri (stil parental democratic - stil parental autoritar) numărul de subiecți, media, deviația standard și eroarea standard a mediei. Observăm că media subiecților provenind din familii cu un stil parental democratic la variabila motivație intrinsecă este mai mare decît a celor provenind din familii cu un stil autoritar (35.17, comparativ cu 33.44). 6.3.3. Testul t pentru două eșantioane perechi (Paired-Samples T-Test) Scop. Acest test urmărește compararea
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
Aceste condiții erau "încorporarea Bucovinei de Nord și a Basarabiei în Uniunea Sovietică" și o modificare a frontierei ungaro-române din Transilvania în funcție de granițele etnice. Mai mult decît atît, dacă poporul român accepta să opună rezistență germanilor și alcătuia un guvern democratic binevoitor față de SUA, "nu mai era necesară... ocupația militară". România urma să plătească despăgubiri în natură și să iasă din război ca stat independent, deschizîndu-și economia și comerțul exterior către toate națiunile 146. Nici una din ofertele de pace ale României
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
egalității, suveranității, independenței și neamestecului în treburile interne ale altor state 190. În ceea ce privește viitorul fiecărui stat balcanic în parte, acesta era de părere că dacă România nu s-ar simți amenințată de vecinii ei, "s-ar putea institui un regim democratic, care să aibă toate elementele de stabilitate și care să se sprijine pe țărănime"191. Într-un studiu ulterior, de pe 28 noiembrie, Departamentul de Stat anticipa posibilitatea ca Uniunea Sovietică să încerce să construiască un cordon sanitaire în Balcani, astfel
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cont de aceasta, Departamentul de Stat a întocmit o Declarație privind Europa eliberată și a înaintat-o celor Trei spre aprobare. Prin această declarație, cele trei puteri erau îndemnate să conlucreze pentru a ajuta popoarele eliberate să-și "creeze instituții democratice proprii", desemnînd, ad-interim, niște "autorități guvernamentale care să reprezinte toate elementele democratice din rîndul populației și să susțină, prin alegeri libere, instituirea cît mai grabnică a unor guverne care să răspundă dorințelor poporului". Pentru cazul în care ar fi apărut
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
eliberată și a înaintat-o celor Trei spre aprobare. Prin această declarație, cele trei puteri erau îndemnate să conlucreze pentru a ajuta popoarele eliberate să-și "creeze instituții democratice proprii", desemnînd, ad-interim, niște "autorități guvernamentale care să reprezinte toate elementele democratice din rîndul populației și să susțină, prin alegeri libere, instituirea cît mai grabnică a unor guverne care să răspundă dorințelor poporului". Pentru cazul în care ar fi apărut probleme, Declarația prevedea ca "cele trei guverne să se consulte imediat asupra
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a dus la București pentru a se întîlni cu regele. Cu obișnuitele lui "gesturi iuți, abrupte și cu vorbirea repezită"211, acesta îi spuse lui Mihai că Rădescu trebuie înlocuit cu un nou guvern "care să reprezinte cu adevărat forțele democratice ale țării"212. Vîșinski s-a întors în aceeași zi și, într-o celebră întrunire cu regele, îi dădu acestuia două ore și cinci minute pentru a anunța în mod public înlocuirea lui Rădescu. Regele încercă să formeze un guvern
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cu Bulgaria și Finlanda 241. Oferta de pe 27 mai a iscat discuții aprinse la Washington. La șase zile după aceea, Truman a acceptat să reia relațiile diplomatice cu Finlanda, întrucît aceasta nu luptase împotriva Statelor Unite și adoptase principii și metode democratice. Acest din urmă fapt nu era valabil și în cazul României și al Bulgariei. Truman i-a amintit lui Stalin că, în martie, Statele Unite propuseseră consultații tripartite pentru rezolvarea unor probleme politice din România, dar sovieticii refuzaseră să implementeze prevederile
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
urmare, Departamentul de Stat a recomandat a treia alternativă, care era în spiritul Chartei Atlantice și al Declarației de la Yalta privind Europa Eliberată. Nu se recunoștea nici un guvern pînă nu se desfășurau consultații tripartite, în vederea asigurării unor alegeri libere și democratice 245. Al doilea domeniu de interes era cel economic. Reprezentanții americani de la București doreau ca Aliații să stabilească, în dolari, valoarea totală a obligațiilor României față de Moscova, așa cum erau ele prevăzute în Articolul 10 din Armistițiu. România era obligată să
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de unitate. O dată aprobată această organizare structurală, delegația americană a pus problema recunoașterii guvernelor României și Bulgariei. În vederea implementării Declarației de la Yalta, Statele Unite au solicitat reorganizarea guvernelor existente, prin alegeri libere, în urma cărora să se includă reprezentanți din toate partidele democratice importante. Washingtonul avea să recunoască, apoi, noile regimuri politice și să încheie tratate de pace cu acestea. Sovieticii au respins propunerea americană. Statele Unite recunoscuseră deja guvernul italian 258; de ce să nu recunoască, atunci, și guvernele din România și Bulgaria? Fiecare
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
sînt basme!"262 Întrucît discuțiile ajunseseră într-un punct mort, secretarul de stat american James Byrnes a găsit un subiect de interes comun. Pe 24 iulie, acesta le-a sugerat omologilor săi ca, după încheierea tratatelor de pace cu "guvernele democratice recunoscute" din România, Bulgaria, Ungaria și Finlanda, Cei Trei să "sprijine cererea lor de aderare la Națiunile Unite"263. Discuțiile au continuat, mai ales în ceea ce privește definirea termenului "democratic", pe care Byrnes îl lăsase în mod deliberat ambiguu. În cele din
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a sugerat omologilor săi ca, după încheierea tratatelor de pace cu "guvernele democratice recunoscute" din România, Bulgaria, Ungaria și Finlanda, Cei Trei să "sprijine cererea lor de aderare la Națiunile Unite"263. Discuțiile au continuat, mai ales în ceea ce privește definirea termenului "democratic", pe care Byrnes îl lăsase în mod deliberat ambiguu. În cele din urmă, Molotov sugeră ca miniștrii să trimită propunerea lui Byrnes Celor Trei, de vreme ce aceștia sînt "niște oameni mai rezonabili decît noi" și pot găsi o soluție 264. La
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
noul prim-ministru al Marii Britanii după înfrîngerea în alegeri a lui Churchill, au emis un comunicat prin care anunțau intenția Consiliului Miniștrilor de Externe de a pregăti tratate pentru Bulgaria, Finlanda, Ungaria și România. "Încheierea tratatelor de pace cu guvernele democratice recunoscute din aceste state va permite, de asemenea, celor trei guverne să vină în sprijinul cererii acestora de aderare la Națiunile Unite"265. Cele trei puteri au adoptat rezoluția lui Byrnes, care era o "rezolvare rapidă" a unei probleme de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Statele Unite 266. Aliații occidentali au acceptat și, ca urmare, s-a prevăzut, prin Protocolul de la Potsdam, ca cele două comisii să-și înceapă activitatea în cel mult zece zile267. Întrucît reluarea relațiilor comerciale cu România depindea de recunoașterea unui "guvern democratic responsabil", americanii și-au amînat decizia privind interesele economice din România. Cei Trei au lăsat în seama Consiliului Miniștrilor de Externe problema graniței Transilvaniei, ca o prevedere a tratatului, precum și cea a ocupării României de către sovietici și a duratei Armistițiului
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
promis ca partidul său să organizeze în continuare în toată țara mișcări de opoziție împotriva regimului Groza 273. Prin comunicatul de la Potsdam s-a stabilit, în principiu, ca tratatele de pace să se încheie doar în condițiile existenței unor "guverne democratice recunoscute". Pentru a înlesni acest proces, sovieticii au recunoscut regimul Groza pe 6 august și au reluat integral relațiile diplomatice cu România. Statele Unite și Marea Britanie nu le-au urmat, însă, exemplul 274. Washingtonul le-a atras atenția reprezentanților politici de la
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]