28,647 matches
-
Sadaclia este o localitate din raionul Basarabeasca, Republica Moldova. Distanță directă pînă la Chișinău este de 55 km. Sadaclî, sat mare în județul Bender, sat așezat pe malul stâng al râului Cogâlnic din valea Cudacului, face parte din volostea Abaclâd - Jabă, s-a întemeiat în anii 1816 - 1821 pe locul unui sat tătăresc care purta acest nume. După plecarea tătarilor, s-au așezat aici 20 de familii de
Sadaclia, Basarabeasca () [Corola-website/Science/305133_a_306462]
-
Puhăceni este o localitate-centru de comună în raionul Anenii Noi, Republica Moldova. Este situat pe malul drept al Nistrului. Puhăceni este un sat și comună din raionul Anenii Noi. Satul este situat la 47.088485 - latitudine nordică și 29.347051 - longitudine estică, având o suprafață de aproximativ 2.37 kilometri pătrați, cu un perimetru de 5
Puhăceni, Anenii Noi () [Corola-website/Science/305132_a_306461]
-
de cale ferată Lipcani - 9 km, pînă la centrul raional Briceni - 33 km, până la Chișinău - 265 km. Drepcăuții de azi denotă o denumire comună pentru câteva sătișoare mici, care pe vremuri se dezvoltau pe una și aceeași moșie mare de pe malul Prutului. Stâpânii lor se schimbau la fel de des, ca și vestiții călători, care treceau pe aici spre Iași sau de la Iași. Despre cătunul Ceabrău aflăm dintr-un hrisov de la Alexandru cel Bun și de la Iliaș și Ștefan Voievozi pentru fiii boierului
Drepcăuți, Briceni () [Corola-website/Science/305137_a_306466]
-
Putinești este o localitate-centru de comună în raionul Florești Republica Moldova. Plasată pe malul stâng al Răutului la vărsarea râului Cubolta în Răut, la 17 km distanță de centrul raional și 7 km de stația de cale ferată Mărculești. Menționat documentar în anul 1588. Denumirea are legătură cu latinul: "Putina" cu semnificația: vas din
Putinești, Florești () [Corola-website/Science/305124_a_306453]
-
Iezărenii Vechi este o localitate-centru de comună din raionul Sîngerei, Republica Moldova. Satul este amplasat pe malul stâng al râului Ciulucul de Mijloc, la o distanță de 12 km de Sângerei, 36 km de Bălți și 105 km față de Chișinău. Primele așezări umane, descoperite pe teritoriul satului, datează din mileniile XL - XII î. Hr. Dovezile existenței oamenilor în
Iezărenii Vechi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305122_a_306451]
-
conform scării Mercalli este de 6 - 7 grade. În zonă predomină solurile de cernoziom tipice slab humifer. În lunca râului s-au format solurile aluviale tipice. Sunt frecvente procesele de eroziune și alunecările de teren. Iezărenii Vechi este situat pe malul stâng al râului Ciulucul de Mijloc. Pe cursul Ciulucului de Mijloc s-au construit baraje pentru a forma iazuri destinate pescuitului. La marginea de est a satului se află un afluent mai mic la Ciulucului, care se alimentează din mai
Iezărenii Vechi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305122_a_306451]
-
Spre sfârșitul sec. I e.n., ținutul devine zonă de graniță între posesiunile romane și stepele pontice bântuite de triburi nomade. În acest sens au fost construite fortificațiile romane cunoscute astăzi sub denumirea de „Valul lui Traian”, care se termină pe malul drept al Nistrului în apropierea localităților din actualul raion Slobozia. Odată cu începerea marii migrațiuni a popoarelor, teritoriul, aflat în drum spre coridorul carpato-dunărean, este traversat de numeroase triburi fără ca în zonă să se constituie vreo formațiune statală cu caracter permanent
Nezavertailovca, Stînga Nistrului () [Corola-website/Science/305123_a_306452]
-
ortodoxă din centrul satului este devastată și transformată în cinematograf, cârmuirea colhozului „Karl Marx” și bibliotecă sătească. Cimitirul de lângă biserică este ras de pe fața pământului, ulterior pe acest loc amenajându-se stadionul satului. În anul 1961 pe moșia satului adiacentă malului vestic al limanului Cuciurganului începe construcția Centralei Electrice de la Cuciurgan. În anul 1964 începe construcția orașului Dnestrovsc. Zona este supusă unor profunde transformări etno-sociale și economice. La 2 septembrie 1990 autoritățile de la Tiraspol proclamă Republica Moldovenească Nistreană care cuprinde raioanele
Nezavertailovca, Stînga Nistrului () [Corola-website/Science/305123_a_306452]
-
au contopit, formînd un sat mare. Pe aceste locuri, însă, au trăit băștinașii în timpuri foarte vechi, din care cauză satul prezintă un mare interes arheologic. Străvechea siliște Cotiujeni se afla spre vestul actualului sat, lîngă drumul spre Larga, pe malul drept al unui pîrîiaș, care se varsă în r. Vilia. Așezarea s-a aflat pe coasta unui deal, pe care se văd bine pete cenușii de cenușă. S-au depistat aici cioburi de vase de lut, case de animale, unelte
Cotiujeni, Briceni () [Corola-website/Science/305136_a_306465]
-
doilea nume se spune că poate să vină de la numele unuia din primii proprietari ai moșiei - Chirilă, denumire care mai târziu a evoluat în Chircă. Comuna Chirca, în componența căreia se regăsesc satele Chirca și Botnăreștii Noi, este situată pe malul stâng al râului Bîc, pe traseul feroviar Chișinău - Bender în centrul Republicii și în apropierea autostrăzii Chișinau-Bender. Se află la 25 km distanță de orașul Chișinău și la 12 km distanta de centrul raional Anenii Noi. Localitatea se învecinează cu
Chirca, Anenii Noi () [Corola-website/Science/305129_a_306458]
-
carbonați; cernoziom bazic. Sunt și soluri spălăcite de diferite grade: 75% cernoziom 10% lutos-nisipos, 15% aluviale. Băcioiul e întemeiat în 1484 - 1485. Avea suprafața de moșie de aproximativ 12 mii de desetine, spun bătrînii din sat. Este așezat pe ambele maluri ale Ișnovățului, în hotarele moșiilor răzeșilor, Sîleșteni și Malușteni, prin care trecea un important drum comercial de veacuri, ce lega nu numai sudul cu centrul țării, dar și nordul cu sudul continentului prin drumul de la Varegi la greci, care după
Băcioi, Chișinău () [Corola-website/Science/305126_a_306455]
-
nord-vest satul se mărginește cu rezervatia științifică “Plaiul Fagului”. Populată satului este formată din mici întreprinzători, fermieri, elevi și pensionari, în total fiind aproximativ 5.000 locuitori. Încă în cronică medievală (17 iulie 1436) se vorbește despre existența satului, pe malul stîng al Cotovețului (în prezent rîul Bic). Istoria satului este bogată în legende legate de anumite locuri și obiective, precum Fîntînă lui Vodă, Șipotul Ruginit, Beciul Turcului, etc. În data de 2 februarie 1819, în localitate a fost sfințită biserică
Vălcineț, Călărași () [Corola-website/Science/305150_a_306479]
-
râul Lopatnic a săpat un defileu printr-un fost recif - „Defileul Ciuntului” - o componentă a ariei protejate Complexul geologico-paleontologic din bazinul râului Lopatnic. În perimetrul Corjeuților acestă arie se întinde pe o suprafață de 46 ha. Defileul se caracterizează prin maluri abrupte - cu stânci tăiate aproape vertical și blocuri masive de calcar cu o configurație bizară. Fundamentul geologic al defileului este reprezentat de soluri nisipoase acoperite cu concrețiuni sferice de litotamniu peste care s-au depus resturi calcaroase de moluște, briozoare
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
litotamniu peste care s-au depus resturi calcaroase de moluște, briozoare, diatomee care au format recife - mărturii ale întinderii Măriii Sarmatice și Tortoniene peste acest ținut. Pe versanții acestor stânci apa și vântul au creat câteva peșteri. De asemena, pe malul drept al Lopatnicului, chiar la marginea nordică a satului, este amplasată "Stânca Țiglău", formațiune ocrotită a cărei existență este amenințată în prezent de faptul că de două decenii localnicii sapă la temelia acesteia pentru a extrage material de construcție. Nivelul
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
Crihana Veche este o localitate-centru de comună în Raionul Cahul, Republica Moldova. Comuna Crihana Veche cuprinde satul Crihana Veche și cartierul urban Crihănița, situat în imediată vecinătate a municipiului Cahul. Satul Crihana Veche este situat pe malul Prutului, în județul Cahul din sudul Basarabiei, la 175 km de Chișinău, la 7 km de centrul județean Cahul, la 55 km de Portul Internațional Liber Giurgiulești, la 63 km de municipiul Galați și la 9 km de stația de
Crihana Veche, Cahul () [Corola-website/Science/305143_a_306472]
-
crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Împărțirea scutului în două semnifică unirea vechii așezări Crihana și a noii vetre Vâlcova, prima remarcându-se din vechime prin stăpânirea de câmpuri și pășuni întinse, iar a doua fiind un cătun de pescari situat pe malul bălților. Cele două cârlibane încrucișate, ambele având mânerele tradiționale în chip de stindard dacic: capul de lup și coada de balaur, semnifică atât una dintre ocupațiile străvechi de bază ale locuitorilor satului, cât și legătura cu strămoșii daco-geți. Stindardul dacic
Crihana Veche, Cahul () [Corola-website/Science/305143_a_306472]
-
naștere cătunul (aulul) cu denumirea Tartauulî, care mai tîrziu modificându-se, a devenit toponimul Tartaul. Documentele de arhivă atestă începând cu anul 1723 și până în 1925 denumirea de ,Tartaul de Larga.Și e firesc, deoarece satul este așezat pe ambele maluri ale râului Larga, ce izvorăște din adâncul văii Larga și se varsă în râul Prut. Râul Larga a rămas cunoscut în istorie mai ales prin bătălia cu turcii de la 7 iulie 1770, în care au învins armatele rusești, conduse de
Tartaul, Cantemir () [Corola-website/Science/305148_a_306477]
-
prelucrarea pământului, pescuitul, oieritul, vânătoarea, creșterea vitelor. Despre acest fapt vorbesc multe nume de familie statornicite aici: Mocanu (cioban, crescător de oi), Pascaru (care se îndeletnicește cu pescuitul), Chirică (de la chirigiu), Petreanu (din neamul petrarilor). Primele case au apărut pe malul râului Larga. La început se presupune că a apărut mahalaua Răducenilor. Până mai nu demult s-au păstrat casele mici și numele vechilor locuitori: Vasile Răduc, Vasile Petreanu, Nicolae Poștaru, Nicolae Cozma, Toader Chirică, Mărioara Iordache, Donica Petreanu, Toader Livizoru
Tartaul, Cantemir () [Corola-website/Science/305148_a_306477]
-
cânepii(melițoiul, ragila și stativele pentru țesut). Acestea din urmă erau necesare deoarece îmbrăcămintea și așternutul se confecționau în condiții casnice. În anul 1770 a fost ridicată prima biserică. Primii gospodari din satul Tartaul și-au făcut primele case pe malul râului Larga, printre ei au fost familiile: Răduc, Petreanu, Poștaru, Cozma, Chirică, Iordachi, Rivizoru, Sărăteanu ș.a. Hotarele satului se mărginesc satele Lingura, Hârtoape, Ciobalaccia și Baimaclia. Biserica din satul Tartaul a început construcția în anul 1997, și poartă hramul Sf.
Tartaul, Cantemir () [Corola-website/Science/305148_a_306477]
-
struguri, fructe, legume. Însă relieful satului este neuniform,câmpiile alterînd cu dealuri înalte.Datorită valorificării intensive a terenurilor vegetația naturală a rămas limitată,ocupă în prezent suprafețe mici, deși se deosebește prin diversitatea speciilor,și se poate întîlni doar pe malurile râpelor,marginea drumului, prin perdelele de protecție.Pe teritoriul satului Tartaul circulația atmosferică a aerului se caracterizează prin pătrunderea maselor de aer cald dinspre vest, iar uneori vara - și a celor umede mediteraneene, ce aduc ploi abundente de scurtă durată
Tartaul, Cantemir () [Corola-website/Science/305148_a_306477]
-
artificial este și lacul situat la nord în sat, a cărui iezătură a fost ridicată la începutul anilor 70 ai secolului XX. După Zamfir Arbore - "Dicționarul geografic al Basarabiei" (București, 1904), satul Sadâc din fostul județ Ismail, „așezat pe ambele maluri ale rîului Ialpuh”, a fost ”întemeiat în 1806, pe seliștea unui sat tătăresc”. Un izvor de mai încoace-"Enciclopedia sovietică moldovenească, vol.VI" (Chișinău, 1976) conține aceeași datare, ca și, ca și în lucrarea lui Zamfir Arbore, subliniindu-se în
Sadîc, Cantemir () [Corola-website/Science/305147_a_306476]
-
de satul de astăzi, în partea lui de vest și care mai poartă toponimul de Bălăban. Fiind situat ceva mai în urma satului Mălăiești locuitorii din această localitate și cei din împrejurimile Bălăbăneștilor le mai spuneau până nu demult și coada Malului. În timpul atestării sale, la 1825 satul avea nu mai mult de 15 locuitori. Este greșit părerea că denumirea satului provine de la numele boierului. N-a existat nici un boier și nici un sătean cu acest nume. În Arhiva Națională din Chișinău sau
Bălăbănești, Criuleni () [Corola-website/Science/305153_a_306482]
-
Timciuc, Calancea, Ivanov. Rămâne de studiat documentul de la 10 octombrie prin care Mihai Racoviță domn al Moldovei întărește lui Iordache Roset satul Bălăbănești din vecinătate. Așa apare satul Malîi Tohatin căruia localnicii neputânduse obișnui cu denumirea rusă au zis simplu malu (astăzi Mălăiești). Pe aceași moșie Bălăbănești apare și cătunul Coada Malului, pe care îl aflăm în 1825 cu denumirea de Bălăbănești din același ținut al Lapușnei, astăzi din raionul Nisporeni. În cel deal doilea război mondial au participat 100 bărbați
Bălăbănești, Criuleni () [Corola-website/Science/305153_a_306482]
-
care Mihai Racoviță domn al Moldovei întărește lui Iordache Roset satul Bălăbănești din vecinătate. Așa apare satul Malîi Tohatin căruia localnicii neputânduse obișnui cu denumirea rusă au zis simplu malu (astăzi Mălăiești). Pe aceași moșie Bălăbănești apare și cătunul Coada Malului, pe care îl aflăm în 1825 cu denumirea de Bălăbănești din același ținut al Lapușnei, astăzi din raionul Nisporeni. În cel deal doilea război mondial au participat 100 bărbați tineri, dar la vatră s-au întors 45, iar în 1992
Bălăbănești, Criuleni () [Corola-website/Science/305153_a_306482]
-
treceau turcii, era periculoasă. Turcii deseori năvăleau și jefuiau satul. Oamenii au hotărât să-și mute așezarea satului într-un loc mai ferit de incursiuni. Și au ales acest loc al javrelor, numind satul - Jăvreni. Satul Jăvreni este așezat pe malul drept al râului Răut. Pe partea opusă a apei se zăresc satele Bălășești și Răculești. Răutul înconjoară satul Jăvreni din trei părți: nord, sud și est. În anii cu depuneri atmosferice Răutul se revarsă, acoperind șesul, semănăturile și livezile. Apa
Jevreni, Criuleni () [Corola-website/Science/305155_a_306484]