26,397 matches
-
accesibilă între țările asiatice și cele europene numită „drumul moldovenesc”. La răspântiile acestei căi comerciale a apărut localitatea Hîncești, așezată într-un imens amfiteatru natural, în valea încântătoare a râulețului Cogâlnic-Bucium. Denumirea orașului Hîncești este în legătură directă cu boierii moldoveni Hîncu, cel mai de seamă reprezentant al cărora a fost serdarul Mihalcea Hîncu . Documentele pomenesc despre această localitate pentru prima dată în anul 1522 la 17 august. Pe atunci târgușorul Hîncești constituia o importantă localitate comercială a Statului Moldovenesc, fiind
Hîncești () [Corola-website/Science/297503_a_298832]
-
Principalele ape curgătoare care străbat această regiune sunt Dunărea, precum și unii afluenți direcți ale acesteia: Olt, Vedea, Argeș, Călmățui (în județul Brăila și județul Teleorman), Ialomița și Siret. Muntenia era denumirea care apare pentru prima dată în cronicile primilor domni moldoveni. Prin Muntenia se înțelegea întregul teritoriu al Țării Românești, probabil pentru faptul că în regiunile învecinate cu Moldova densitatea populației era mult mai mare în zona de deal și de munte, zonele de câmpie din Muntenia fiind foarte puțin populate
Muntenia () [Corola-website/Science/296691_a_298020]
-
din stânga Nistrului autoritățile sovietice au înființat în 1924 RASS Moldovenească, ca o republică autonomă subordonată RSS Ucraineană. Aici își are obârșia teoria unei limbi moldovenești diferită de română, prin această teorie URSS încercând să-și justifice pretențiile asupra Basarabiei. Țăranii moldoveni din Transnistria erau în mare parte analfabeți și nu cunoșteau limba română literară. Autoritățile sovietice au încercat să creeze o nouă limbă literară, scrisă în alfabet chirilic și cât mai depărtată de limba română. Cu crearea noii limbi literare s-
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
limba moldovenească a fost declarată limbă oficială a Moldovei (pe atunci încă RSS Moldovenească), iar folosirea alfabetului latin a fost restaurată. După declararea independenței Moldovei în 1991, constituția a continuat promovarea existenței limbii moldovenești. O încercare din 1996 a președintelui moldovean Mircea Snegur de a schimba numele limbii în română a fost anulată de către parlamentul moldovean. În această configurație constituțională (articolele 12 și 13) și legală, creată sau admisă de autoritățile Republicii Moldova, cetățenii acesteia nu sunt toți oficial și depotrivă recunoscuți
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
folosirea alfabetului latin a fost restaurată. După declararea independenței Moldovei în 1991, constituția a continuat promovarea existenței limbii moldovenești. O încercare din 1996 a președintelui moldovean Mircea Snegur de a schimba numele limbii în română a fost anulată de către parlamentul moldovean. În această configurație constituțională (articolele 12 și 13) și legală, creată sau admisă de autoritățile Republicii Moldova, cetățenii acesteia nu sunt toți oficial și depotrivă recunoscuți ca « "Moldoveni" » (cum sunt în dreptul internațional) și nu au, pe planul lingvistic, cultural și identitar
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
recensământul din 2004 la capitolul apartenență etnică și limba vorbită, a fost criticat de către reprezentanții Consiliului Europei. Potrivit unui articol al portalului „Moldova Azi“ din 18 mai 2005 , grupul de experți internaționali în recensăminte a declarat că „în general, recensământul moldovean a fost organizat de o manieră profesionistă”, dar au remarcat că subiectele din chestionare ce țin de naționalitate și limbă au fost cele mai delicate, în special înregistrarea răspunsurilor de „moldovean” sau „român” și de aceea a conclus că o
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
internaționali în recensăminte a declarat că „în general, recensământul moldovean a fost organizat de o manieră profesionistă”, dar au remarcat că subiectele din chestionare ce țin de naționalitate și limbă au fost cele mai delicate, în special înregistrarea răspunsurilor de „moldovean” sau „român” și de aceea a conclus că o atenție deosebită va trebui să fie acordată la utilizarea acestor date. Șeful grupului de observatori ai Consiliului Europei care au monitorizat recensământul, John Kelly, a declarat atunci că șapte din cele
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
de cea română, în cartea sa „"Moldovenii în lume"”. Cartea sa conținea o mulțime de neadevăruri și falsuri, lucruri care i-au atras o mulțime de critici. Lui Stati i se părea totodată de neomis faptul că anterior, mulți autori moldoveni își numeau limba moldovenească, de la Grigore Ureche la Miron Costin sau Dimitrie Cantemir,deși Dimitrie Cantemir are destule lucrări care atestă denumirea limbii ”Moldovenești” in ”Limba Românească” precum ”Hronicul Vechimii Româno-Moldo-Vlahilor”. Lingvistul Eugen Coșeriu, implicat și el în dezbaterea referitoare
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
acestei limbi ca limbă de sine stătătoare și în favoarea punctului de vedere că cele două glotonime sunt pur și simplu sinonime. Mai mult, Coșeriu insistă că: Ion Stici afirma că nicio limbă nu poate avea două denumiri, în timp ce fostul președinte moldovean, Mircea Snegur găsea recunoașterea a două glotonime pentru o limbă incompatibilă cu adevărul științific. Snegur afirma în discursul său din 27 aprilie 1995: . Adepții moldovenismului sunt de cele mai multe ori moldoveni care au crescut în familii mixte, în care numai unul
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
nicio limbă nu poate avea două denumiri, în timp ce fostul președinte moldovean, Mircea Snegur găsea recunoașterea a două glotonime pentru o limbă incompatibilă cu adevărul științific. Snegur afirma în discursul său din 27 aprilie 1995: . Adepții moldovenismului sunt de cele mai multe ori moldoveni care au crescut în familii mixte, în care numai unul dintre părinți este moldovean(român). Astfel, mamele lui Vasile Stati și Valeriu Reniță sunt rusoaice, tatăl lui Constantin Starîș este ucrainean, mama lui Ion Berlinski este țigancă, iar tatăl vitreg
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
recunoașterea a două glotonime pentru o limbă incompatibilă cu adevărul științific. Snegur afirma în discursul său din 27 aprilie 1995: . Adepții moldovenismului sunt de cele mai multe ori moldoveni care au crescut în familii mixte, în care numai unul dintre părinți este moldovean(român). Astfel, mamele lui Vasile Stati și Valeriu Reniță sunt rusoaice, tatăl lui Constantin Starîș este ucrainean, mama lui Ion Berlinski este țigancă, iar tatăl vitreg a lui Vladimir Voronin este rus. Totodată, idiomul moldovenesc este de cele mai multe ori asociat
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
vedere internațional, termenul de „limbă română” este folosit pentru a denumi limba oficială în Republica Moldova de către diverse instituții și organizații, ca ONU, Uniunea Europeană, Banca Mondială, CIA, Ministerul German de Externe sau Departamentul de Stat al SUA. În anul 2002, ministrul moldovean de Justiție Ion Morei, a declarat că româna și moldoveneasca sunt una și aceeași limbă, și că Constituția Republicii Moldova ar trebui modificată, nu neapărat prin schimbarea cuvântului "moldovenească" în "română", ci prin adăugarea sintagmei „"Româna și moldoveneasca sunt aceeași limbă
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
Justiție Ion Morei, a declarat că româna și moldoveneasca sunt una și aceeași limbă, și că Constituția Republicii Moldova ar trebui modificată, nu neapărat prin schimbarea cuvântului "moldovenească" în "română", ci prin adăugarea sintagmei „"Româna și moldoveneasca sunt aceeași limbă"“. Ministrul moldovean al Învățământului, Valentin Beniuc, zicea: „"Am spus nu o dată că noțiunile de limbă moldovenească și limbă română reflectă unul și același fenomen lingvistic în esență"“. Academicianul Silviu Berejan, cercetător știintific principal în cadrul Institutului de Lingvistică de pe lângă Academia de Științe a
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
sa intitulată "Limba și Politica în Republica Moldova" scrie: Nikolai Durnovo,lingvist și ministrul invațămîntului în Imperiul Rus,scria în Peterburgskie vedomosti, 27 mai (9 iunie) 1912:. Ruben Budagov:Voprosi iazakoznania, 1957, Nr.2, p. 154 Conform relatărilor despre recentul recensământ moldovean, aproximativ 2/3 din cei care și-au declarat limba maternă ca fiind română sau moldovenească au folosit primul termen. Ulterior, datele oficiale finale ale recensământului au arătat că doar puțin peste o cincime din vorbitorii de limbă română/moldoveană
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
și ambasade străine, sedii ale partidelor. Ca atare, în Chișinău avură loc mitingurile și protestele cele mai importante, ale pensionarilor săraci, ale foștilor luptători din armată română sau din forțele moldovenești, ale diferiților meseriași sau funcționari puțin plătiți, ale profesorilor moldoveni cărora li s-a interzis să „se refere la limba și istoria poporului român, în timp ce rușii sau ucrainenii au voie să se refere nestingherit la limbile și istoria popoarelor rus său ucrainean”, ale studenților care nu găseau locuri în cămine
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
de rute. De asemenea, în 2014 în municipiul Chișinău circulă 96 de autobuze pe 28 de rute. Chișinăul găzduiește anual festivalul de operă și balet „Invită Maria Bieșu”. Prima ediție a fost organizată în 1990 sub auspiciile cântereței de opere moldovene Maria Bieșu. În fiecare an cei mai buni cântăreți de operă și soliști de balet din România, Rusia, Ucraina, Bulgaria, Italia, Franța, Austria, SUA și alte țari vin la Chișinău pentru a lua parte la acest festival. Din 2001 la
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
doi domnitori nu au avut sorți de izbândă. Tot cam în acea perioadă Benderul a fost atacat și de cazacii zaporojeni. În anii 1705-1707 lucrările de întărire a acestui edificiu de o deosebită importanță militară au fost continuate de către meșterii moldoveni sub conducerea și supravegherea nemijlocită a lui Dimitrie Cantemir. Neculce scrie că D. Cantemir, adus de turci spre a isprăvi mai repede lucrările de reconstruire, cuprins de entuziasm, coborâse în mijlocul meșterilor și, apucând bolovanii grei, îi rânduia el singur în
Cetatea Tighina () [Corola-website/Science/317016_a_318345]
-
Orhei a fost o veche cetate moldoveană, amplasată de-a lungul apelor Răutului, la 15 km est de actualul oraș Orhei, între prezentele sate Trebujeni și Butuceni. Cetatea se poziționa pe o peninsulă creată de cursul Răutului, și era traversată de un val de zidărie și două
Cetatea Orhei () [Corola-website/Science/317018_a_318347]
-
de apărare și de exercitare a puterii sale (judiciare, administrative și fiscale) în acest ținut. Drept dovadă în această privință poate servi faptul, că în această funcție până la sfârșitul domniei sale Ștefan cel Mare a numit reprezentanți ai marii boierimi dregătoare moldovene, persoane de încredere lui. Datele istorice arată că pe vremea celei de-a doua domnii a lui Petru Rareș, după anul 1541, pe locul vechii Cetăți a Orheiului a fost înălțată o nouă cetate de piatră. Construcția a fost folosită
Cetatea Orhei () [Corola-website/Science/317018_a_318347]
-
lui. Datele istorice arată că pe vremea celei de-a doua domnii a lui Petru Rareș, după anul 1541, pe locul vechii Cetăți a Orheiului a fost înălțată o nouă cetate de piatră. Construcția a fost folosită de unii domni moldoveni în vederea restabilirii capacității de apărare a Țării Moldovei. Se presupune că cetatea din piatră de la Orhei a fost distrusă din porunca lui Alexandru Lăpușneanu, care la cererea turcilor a dărâmat mai multe cetăți. În jurul anului 1600, domnitorul Ieremia Movilă a
Cetatea Orhei () [Corola-website/Science/317018_a_318347]
-
a) luminatului domn Ion Ioan Neculai voevod pren silința cinstitului părinte chir Ioasaf egumen(ul) Putnii le(a)t 7252”". Anul construcției este redat în era bizantină: 7252 - care se traduce prin anii 1743-1744 ai erei noastre, în vremea domnitorului moldovean Ioan Nicolae Mavrocordat (1743-1747). Biserica de lemn a fost inițial ridicată în satul Vicovu de Jos. Lăcașul de cult a fost adus în Bilca în anul 1818 și așezat în livada lui Ion Bălan, unde s-a constituit ulterior cimitirul
Biserica de lemn din Bilca () [Corola-website/Science/317134_a_318463]
-
Sfântului Sinod al Bisericii Autocefale Ortodoxe Române pentru fixarea parohiilor urbane și rurale, București 1888, la pag. 2- Plasa de Sus, este menționată la nr. 5 Parohia Amza, cu filiale: Bis. Sf. Vasile, Sf. Nicolae (Tabacu) și Capela Sf. Ion Moldoveni. Așadar, la acea dată, biserica nu mai ținea de M-rea Mărcuța, era biserică de enorie, acest lucru putând surveni fie chiar de la construirea ei din zid, de către Toma Baltă (1847), fie mai târziu, în urma secularizării averilor mănăstirești, din 1860
Biserica Sfântul Vasile cel Mare din Calea Victoriei () [Corola-website/Science/317281_a_318610]
-
împotriva drepturilor și intereselor poporului român." În numai câteva zile au fost semnate acorduri pentru stabilirea de legături diplomatice. În termen de câteva săptămâni, regimuri libere de vize pentru trecerea frontierei au fost stabilite, care să permită cetățenilor români și moldoveni să călătorească peste frontieră doar cu cărțile de identitate. Deja din 1991, România a început donarea de cărți pentru bibliotecile din Moldova și de manuale pentru școli și a început să ofere burse pentru studenții din Moldova pentru a studia
Relațiile dintre Republica Moldova și România () [Corola-website/Science/317556_a_318885]
-
școli și a început să ofere burse pentru studenții din Moldova pentru a studia în limba română la licee și universități din România. Pe 14 aprilie 1994, Camera Deputaților din România a adoptat o declarație de protest împotriva deciziei parlamentului moldovean de a intra în Comunitatea Statelor Independente. Protestul conținea acuzații grave la organul legislativ al țării nou înființate vecine: "Votul Parlamentului de la Chișinau reconfirmă, în mod regretabil, Pactul criminal și anulează iresponsabil un drept al națiunii române de a trăi
Relațiile dintre Republica Moldova și România () [Corola-website/Science/317556_a_318885]
-
moldovenii de peste Prut. În afara faptului că moldovenii sunt trecuți la redobândirea cetățeniei, adică o simplă formalitate, fără cei opt ani de așteptare și fără examen. În anul 2013, Fundația Soros a publicat un studiu conform căruia 450.000 de cetățeni moldoveni au depus, între 1991 și 2012, cereri pentru obținerea sau redobândirea cetățeniei române, peste 320.000 dintre acestea fiind soluționate pozitiv, iar alte aproximativ 125.000 de dosare urmând să fie rezolvate. Până în august 2011, numărul de moldoveni care dobândiseră
Relațiile dintre Republica Moldova și România () [Corola-website/Science/317556_a_318885]