26,768 matches
-
percuție, de exemplu bongo, castaniete, clave. În 1959, firma Wurlitzer a scos pe piață un instrument electromecanic de ritm numit "Sideman", care a fost prima mașină de ritm comercială. Era intenționată ca acompaniament de percuție pentru orga Wurlitzer. Avea 12 ritmuri generate electronic, cu tempouri diferite. Sursa de sunet erau o serie de tuburi de vid care produceau 10 sunete de tobe. În 1960, Raymond Scott a construit un sintetizator de ritm, și în 1963 o mașină de ritm numită "Bandito
Sintetizator de ritm () [Corola-website/Science/318572_a_319901]
-
ca acompaniament de percuție pentru orga Wurlitzer. Avea 12 ritmuri generate electronic, cu tempouri diferite. Sursa de sunet erau o serie de tuburi de vid care produceau 10 sunete de tobe. În 1960, Raymond Scott a construit un sintetizator de ritm, și în 1963 o mașină de ritm numită "Bandito the Bongo Artist". Le-a folosit la înregistrările seriei "Soothing Sounds for Baby" (1964). În Japonia, în 1964, firma Ace Tone (ulterior redenumită Roland) a construit mașina de ritm "Ace Electronics
Sintetizator de ritm () [Corola-website/Science/318572_a_319901]
-
Avea 12 ritmuri generate electronic, cu tempouri diferite. Sursa de sunet erau o serie de tuburi de vid care produceau 10 sunete de tobe. În 1960, Raymond Scott a construit un sintetizator de ritm, și în 1963 o mașină de ritm numită "Bandito the Bongo Artist". Le-a folosit la înregistrările seriei "Soothing Sounds for Baby" (1964). În Japonia, în 1964, firma Ace Tone (ulterior redenumită Roland) a construit mașina de ritm "Ace Electronics R1 Rhythm Ace". A fost probabil prima
Sintetizator de ritm () [Corola-website/Science/318572_a_319901]
-
sintetizator de ritm, și în 1963 o mașină de ritm numită "Bandito the Bongo Artist". Le-a folosit la înregistrările seriei "Soothing Sounds for Baby" (1964). În Japonia, în 1964, firma Ace Tone (ulterior redenumită Roland) a construit mașina de ritm "Ace Electronics R1 Rhythm Ace". A fost probabil prima mașină de ritm complet tranzistorizată, dar nu a avut prea mult succes pe piață. Mașina producea sunete prin apăsarea unor butoane, dar nu avea nici un ritm preprogramat. Primul instrument de acest
Sintetizator de ritm () [Corola-website/Science/318572_a_319901]
-
the Bongo Artist". Le-a folosit la înregistrările seriei "Soothing Sounds for Baby" (1964). În Japonia, în 1964, firma Ace Tone (ulterior redenumită Roland) a construit mașina de ritm "Ace Electronics R1 Rhythm Ace". A fost probabil prima mașină de ritm complet tranzistorizată, dar nu a avut prea mult succes pe piață. Mașina producea sunete prin apăsarea unor butoane, dar nu avea nici un ritm preprogramat. Primul instrument de acest fel al acestei firme, care a avut un oarecare succes a fost
Sintetizator de ritm () [Corola-website/Science/318572_a_319901]
-
Roland) a construit mașina de ritm "Ace Electronics R1 Rhythm Ace". A fost probabil prima mașină de ritm complet tranzistorizată, dar nu a avut prea mult succes pe piață. Mașina producea sunete prin apăsarea unor butoane, dar nu avea nici un ritm preprogramat. Primul instrument de acest fel al acestei firme, care a avut un oarecare succes a fost "FR1 Rhythm Ace", care a apărut pe piață în 1967. Spre deosebire de "Ace Electronics R1 Rhythm Ace", acest model avea doar ritmuri preprogramate. Firma
Sintetizator de ritm () [Corola-website/Science/318572_a_319901]
-
avea nici un ritm preprogramat. Primul instrument de acest fel al acestei firme, care a avut un oarecare succes a fost "FR1 Rhythm Ace", care a apărut pe piață în 1967. Spre deosebire de "Ace Electronics R1 Rhythm Ace", acest model avea doar ritmuri preprogramate. Firma producătoare de orgi Hammond a introdus imediat acest model în cele mai moderne serii de orgi pe care le vindea la acea dată. Această mașină de ritm a fost vândută în SUA și sub numele de "Multivox", iar
Sintetizator de ritm () [Corola-website/Science/318572_a_319901]
-
1967. Spre deosebire de "Ace Electronics R1 Rhythm Ace", acest model avea doar ritmuri preprogramate. Firma producătoare de orgi Hammond a introdus imediat acest model în cele mai moderne serii de orgi pe care le vindea la acea dată. Această mașină de ritm a fost vândută în SUA și sub numele de "Multivox", iar în Marea Britanie sub numele de "Bentley Rhythm Ace". Acest instrument a devenit mai târziu instrumentul cunoscut sub numele de "Roland TR77".. Prima melodie care a folosit mașină de ritm
Sintetizator de ritm () [Corola-website/Science/318572_a_319901]
-
ritm a fost vândută în SUA și sub numele de "Multivox", iar în Marea Britanie sub numele de "Bentley Rhythm Ace". Acest instrument a devenit mai târziu instrumentul cunoscut sub numele de "Roland TR77".. Prima melodie care a folosit mașină de ritm, care a avut succes comercial, a fost "Saved by the Bell" de Robin Gibb, care a ajuns pe locul 2 în clasamentul de specialitate din Marea Britanie în 1969. Diferența principală dintre mașinile de ritm mai vechi și cele mai noi
Sintetizator de ritm () [Corola-website/Science/318572_a_319901]
-
melodie care a folosit mașină de ritm, care a avut succes comercial, a fost "Saved by the Bell" de Robin Gibb, care a ajuns pe locul 2 în clasamentul de specialitate din Marea Britanie în 1969. Diferența principală dintre mașinile de ritm mai vechi și cele mai noi este faptul că cele mai vechi sintetizau sunete analoge și nu samplinguri digitale. Prima mașină de ritm de sine stătătoare, "PAiA Programmable Drum Set" a fost totodată și prima mașină de ritm programabilă. A
Sintetizator de ritm () [Corola-website/Science/318572_a_319901]
-
ajuns pe locul 2 în clasamentul de specialitate din Marea Britanie în 1969. Diferența principală dintre mașinile de ritm mai vechi și cele mai noi este faptul că cele mai vechi sintetizau sunete analoge și nu samplinguri digitale. Prima mașină de ritm de sine stătătoare, "PAiA Programmable Drum Set" a fost totodată și prima mașină de ritm programabilă. A fost pusă pe piață în 1975, și era un set de piese pe care utilizatorul le asambla singur. Computerul de ritm "Linn LM-1
Sintetizator de ritm () [Corola-website/Science/318572_a_319901]
-
mașinile de ritm mai vechi și cele mai noi este faptul că cele mai vechi sintetizau sunete analoge și nu samplinguri digitale. Prima mașină de ritm de sine stătătoare, "PAiA Programmable Drum Set" a fost totodată și prima mașină de ritm programabilă. A fost pusă pe piață în 1975, și era un set de piese pe care utilizatorul le asambla singur. Computerul de ritm "Linn LM-1" (pus în vânzare în 1980 la prețul de $4.999) a fost prima mașină de
Sintetizator de ritm () [Corola-website/Science/318572_a_319901]
-
mașină de ritm de sine stătătoare, "PAiA Programmable Drum Set" a fost totodată și prima mașină de ritm programabilă. A fost pusă pe piață în 1975, și era un set de piese pe care utilizatorul le asambla singur. Computerul de ritm "Linn LM-1" (pus în vânzare în 1980 la prețul de $4.999) a fost prima mașină de ritm care a folosit samplinguri digitale. N-au fost produse decât 500, dar printre posesori se numără mulți muzicieni pop de seamă a
Sintetizator de ritm () [Corola-website/Science/318572_a_319901]
-
programabilă. A fost pusă pe piață în 1975, și era un set de piese pe care utilizatorul le asambla singur. Computerul de ritm "Linn LM-1" (pus în vânzare în 1980 la prețul de $4.999) a fost prima mașină de ritm care a folosit samplinguri digitale. N-au fost produse decât 500, dar printre posesori se numără mulți muzicieni pop de seamă a anilor 1980: The Human League, Gary Numan, Devo, Prince etc. Printre firmele producătoare de mașini de ritm digitale
Sintetizator de ritm () [Corola-website/Science/318572_a_319901]
-
de ritm care a folosit samplinguri digitale. N-au fost produse decât 500, dar printre posesori se numără mulți muzicieni pop de seamă a anilor 1980: The Human League, Gary Numan, Devo, Prince etc. Printre firmele producătoare de mașini de ritm digitale pot fi numite: Oberheim, E-mu Systems, Yamaha. Mașinile de ritm care au existat înainte de introducerea tehnologiei MIDI în 1983 aveau altă metodă de a sincroniza ritmul cu celelalte instrumente electronice. Unele foloseau un sistem numit "DIN-sync" (numit și
Sintetizator de ritm () [Corola-website/Science/318572_a_319901]
-
500, dar printre posesori se numără mulți muzicieni pop de seamă a anilor 1980: The Human League, Gary Numan, Devo, Prince etc. Printre firmele producătoare de mașini de ritm digitale pot fi numite: Oberheim, E-mu Systems, Yamaha. Mașinile de ritm care au existat înainte de introducerea tehnologiei MIDI în 1983 aveau altă metodă de a sincroniza ritmul cu celelalte instrumente electronice. Unele foloseau un sistem numit "DIN-sync" (numit și "sync-24"). Începând cam din anul 2000, mașinile de ritm de sine stătătoare
Sintetizator de ritm () [Corola-website/Science/318572_a_319901]
-
League, Gary Numan, Devo, Prince etc. Printre firmele producătoare de mașini de ritm digitale pot fi numite: Oberheim, E-mu Systems, Yamaha. Mașinile de ritm care au existat înainte de introducerea tehnologiei MIDI în 1983 aveau altă metodă de a sincroniza ritmul cu celelalte instrumente electronice. Unele foloseau un sistem numit "DIN-sync" (numit și "sync-24"). Începând cam din anul 2000, mașinile de ritm de sine stătătoare au devenit mai puțin obișnuite, fiind înlocuite de samplere controlate de sequencere, software de sequencere și
Sintetizator de ritm () [Corola-website/Science/318572_a_319901]
-
Yamaha. Mașinile de ritm care au existat înainte de introducerea tehnologiei MIDI în 1983 aveau altă metodă de a sincroniza ritmul cu celelalte instrumente electronice. Unele foloseau un sistem numit "DIN-sync" (numit și "sync-24"). Începând cam din anul 2000, mașinile de ritm de sine stătătoare au devenit mai puțin obișnuite, fiind înlocuite de samplere controlate de sequencere, software de sequencere și sampling, și de așa-numite music workstations care au funcții de sequencing și sunete de tobe. Dar mai sunt încă produse
Sintetizator de ritm () [Corola-website/Science/318572_a_319901]
-
stătătoare au devenit mai puțin obișnuite, fiind înlocuite de samplere controlate de sequencere, software de sequencere și sampling, și de așa-numite music workstations care au funcții de sequencing și sunete de tobe. Dar mai sunt încă produse mașini de ritm de sine stătătoare, de exemplu de către firmele Roland (sub numele de Boss), Zoom, Korg și Alesis.
Sintetizator de ritm () [Corola-website/Science/318572_a_319901]
-
cum se spunea încă din vremea lui Alexandru cel Mare. Acest popor-credeau oamenii-reprezenta pericolul din Răsărit anunțat de Apocalipsă ca semn apropiat de sfârșitul lumii. Lui avea să i se opună împărăția, cea adevărată, venită din Apus. Asistăm la un ritm de profeții alternând între cele două stăpâniri din Orient și Occident, ambele reflectând, într-o formă naivă, redescoperirea omului de către om. Într-o viziune în care fantasticul cu miraculosul se împleteau, se și vedeau toate semințiile de pe tot pământul dându
Cruciada a șasea () [Corola-website/Science/318575_a_319904]
-
a trebuit refilmată o secvență în care legionarii îl bat pe Dumitru lui Nae. Muzica filmului a fost compusă de Cornelia Tăutu după ce au fost montate imaginea, dialogul și zgomotele. Ea a studiat atmosfera creată de operator, jocul actorilor și ritmul montajului. Cu toate acestea, compunerea muzicii acestui film a fost mai dificilă decât la alte filme, din cauza faptului că a trebuit să se apropie de realitatea țărănească descrisă. Muzica a fost interpretată de Orchestra simfonică a Radioteleviziunii Române dirijată de
Moromeții (film) () [Corola-website/Science/318586_a_319915]
-
reușitei filmului o constituie calitatea dialogurilor. Este subliniată latura meditativă a personajului principal, prin intermediul tăcerilor sale îndelungate. Regizorul pune accentul și pe timpul care parcă nu mai are răbdare cu oamenii și duce la dezintegrarea familiei țărănești tradiționale prin ruperi de ritm bine articulate. În finalul comentariului său, Ioan Lazăr concluzionează: "„Puține filme de la noi oferă, însă, un asemenea spectacol captivant al ascultării și al rostirii cuvintelor. Când nu se mai face tapaj sonor, când cuvintele tac, intrăm în fundătura silvană a
Moromeții (film) () [Corola-website/Science/318586_a_319915]
-
Salsa este un stil de muzică dansanta ce cuprinde ritmuri cubaneze, cum ar fi Son Montuno, Guaracha, Guaguanco și Son. Inițial, salsa nu a fost un ritm, ci un nume dat în anii '70 unui gen derivat din muzică populară cubaneza, cum ar fi chachachá, Mambo sau Son. Salsa înseamnă
Muzică salsa () [Corola-website/Science/318660_a_319989]
-
Salsa este un stil de muzică dansanta ce cuprinde ritmuri cubaneze, cum ar fi Son Montuno, Guaracha, Guaguanco și Son. Inițial, salsa nu a fost un ritm, ci un nume dat în anii '70 unui gen derivat din muzică populară cubaneza, cum ar fi chachachá, Mambo sau Son. Salsa înseamnă sos în limba spaniolă și poartă conotații legate de condimentele folosite frecvent în bucătăria latină și caraibeană
Muzică salsa () [Corola-website/Science/318660_a_319989]
-
a căpătat și o semnificație muzicală, atât în limba engleză cât și în limba spaniolă. În acest sens, cuvantul salsa a fost descris ca un cuvant "cu asocieri puternice, dar fără definiții absolute, o etichetă care cuprinde un curcubeu de ritmuri și stiluri latine, primind o altă culoare în fiecare loc din lumea vorbitoare de limbă spaniolă". Domeniul muzical acoperit de salsa este foarte discutabil. Imigranții cubanezi, dominicani și portoricani din New York utilizau acest termen într-un mod similar cu swing
Muzică salsa () [Corola-website/Science/318660_a_319989]