26,421 matches
-
frigului la temperaturi de până la minus 150 grade Celsius. Un material absolut fantastic, acesta este aerogelul, un strat de numai 8 mm poate asigura supraviețuirea în fața exploziei a unui kilogram de dinamită și a unui șoc termic ce degajează o căldură de peste 1000 grade Celsius. Procesat prin metode speciale, aerogelul poate fi utilizat și pentru desalinizarea apei de mare. Dacă mai adăugăm că este un bun conductor de electricitate și că este capabil să înmagazineze energie solară precum celulele fotovoltaice, înțelegem
Aerogel () [Corola-website/Science/318802_a_320131]
-
că NASA a creat cel mai ușor material solid, prin contribuția uriașă a doctorului Steven Jones de la Laboratorul "Jet Propulsion Laboratory" din cadrul agenției spațiale americane. Aerogelul constituie o izolație termică bună, deoarece aproape neutralizează cele trei metode de transfer de căldură: convecția, conducția și radiația. Rezistența la transferul prin conductivitate este dată de componenta majoritar gazoasă. În special aici se evidențiază aerogelul pe bază de siliciu (SilicaGel), deoarece siliciul are de asemenea conducția termică mică. Rezistența la transferul convectiv este dată
Aerogel () [Corola-website/Science/318802_a_320131]
-
Căldura latentă este o expresie care se referă la cantitatea de energie eliberată sau absorbită de către o substanță chimică în timpul unei transformări de fază fără schimbare de temperatură, cum ar fi topirea zăpezii sau fierberea apei. Termenul a fost introdus în jurul
Căldură latentă () [Corola-website/Science/318869_a_320198]
-
de către o substanță chimică în timpul unei transformări de fază fără schimbare de temperatură, cum ar fi topirea zăpezii sau fierberea apei. Termenul a fost introdus în jurul anului 1750 de Joseph Black, pe baza cuvântului din latină "latere". este cantitatea de căldură primită sau cedată de un corp sau de un sistem de corpuri într-o transformare termodinamică de fază izoterm-izobară. Corespunzător transformărilor de fază posibile, se definesc călduri latente, numite și capacități termice latente (vezi definițiile mai sus la „terminologie”):
Căldură latentă () [Corola-website/Science/318869_a_320198]
-
1750 de Joseph Black, pe baza cuvântului din latină "latere". este cantitatea de căldură primită sau cedată de un corp sau de un sistem de corpuri într-o transformare termodinamică de fază izoterm-izobară. Corespunzător transformărilor de fază posibile, se definesc călduri latente, numite și capacități termice latente (vezi definițiile mai sus la „terminologie”):
Căldură latentă () [Corola-website/Science/318869_a_320198]
-
Deoarece este rezervație închisă total vizitării, e suficient să amintim că se află în Munții Bihorului, în comuna Gardă de Sus, nu departe de peșteră Scărișoara. Pojar, care pe langă boală cunoscută din copilărie mai are și sensul de incendiu, căldura mare, aici are înțelesul de loc călduros, adică versantul sudic al unui deal sau munte expus soarelui unde temperatura este mai ridicată. Poliță este un raft, aici loc orizontal pe panta muntelui. Deci este peșteră situată pe locul drept de pe
Peștera Pojarul Poliței () [Corola-website/Science/316048_a_317377]
-
I, dar s-a întors câțiva ani mai târziu în Macedonia, unde a murit. Cea mai cunoscută lucrare a sa, poemul didactic "Phainomena", reprezintă un expozeu al cunoștințelor de astronomie și de meteorologie populară ale acelei epoci. Deși lipsit de căldură, versul este armonios și concis. Dintre operele lui Arătos, doar "Phainomena", un poem de 1154 de versuri în limba greacă, despre astronomie a ajuns până în zilele noastre. Prima parte expune că esența, ideile platonicianului Eudoxus despre pozițiile respective ale constelațiilor
Aratos () [Corola-website/Science/316136_a_317465]
-
companiei tatălui său și dezvolta noi rezistoare electrice de încălzire pentru fier de călcat, aparat de facut vafe și pentru primul toaster. Compania a fost considerată ca fiind una dintre cele mai importante companii în dezvoltarea și utilizarea rezistorilor de căldură ceramici. Astfel în 1978 compania își mută sediu în Herzebrock-Clarholz. Dezvoltarea testerul de tensiune cu doi poli s-a dovedit a fi un succes și un pas mare pentru compania Steinel deoarece vânzările ridicate ale acestor dispozitive reduc dependența de
Steinel () [Corola-website/Science/320010_a_321339]
-
temperatura de 0,5 K, chiar mai joasă decât cea de 0,65 K specificată de ITS-90. Pentru He și temperaturi sub 1,25 K există o relație mai simplă, suficient de exactă: unde formula 5 = 59,83 J/mol este căldura latentă de vaporizare la 0 K, formula 6 = 8,314510 J/mol K iar entalpia la temperatura de zero absolut este dată de relația: unde formula 8 = 6,646 g este masa He, formula 9 este constanta Boltzmann, iar formula 10 este constanta Planck
Termometrie () [Corola-website/Science/320066_a_321395]
-
setată de către scafandru la 1,3 bar. Aparatele Inspiration și Evolution au date tehnice comune cu excepția dimensiunilor și a greutății care este în funcție de mărimea canistrei cu absobant de CO. (consola de monitorizare Vision este prevăzută și cu un senzor de căldură pentru măsurarea consumului de absorbant)
Inspiration (recirculator) () [Corola-website/Science/320111_a_321440]
-
Puterea calorifică, ("căldura de ardere") reprezintă numărul de unități de căldură degajate prin arderea completă a unei unități de masă de combustibil în condițiile prevăzute de standarde. Unitatea de masă poate fi molul, kilogramul sau metrul cub normal. Reacția chimică de ardere este
Putere calorifică () [Corola-website/Science/320259_a_321588]
-
Puterea calorifică, ("căldura de ardere") reprezintă numărul de unități de căldură degajate prin arderea completă a unei unități de masă de combustibil în condițiile prevăzute de standarde. Unitatea de masă poate fi molul, kilogramul sau metrul cub normal. Reacția chimică de ardere este în mod obișnuit o oxidare a hidrocarburilor, rezultând
Putere calorifică () [Corola-website/Science/320259_a_321588]
-
unei unități de masă de combustibil în condițiile prevăzute de standarde. Unitatea de masă poate fi molul, kilogramul sau metrul cub normal. Reacția chimică de ardere este în mod obișnuit o oxidare a hidrocarburilor, rezultând dioxid de carbon, apă și căldură. Puterea calorifică a combustibililor solizi (și lichizi grei, care nu se evaporă) este măsurată cu bomba calorimetrică, iar cea a combustibililor gazoși (și lichizi volatili) cu calorimetrul cu circulație de apă. Ea poate fi calculată ca diferență dintre entalpiile produselor
Putere calorifică () [Corola-website/Science/320259_a_321588]
-
putere calorifică" nu este corect, deoarece unitatea de măsură nu se raportează la timp (nu este o „putere”). În limba română el provine din , la fel ca în toate limbile latine, și, deși s-a propus înlocuirea sa cu termenul "căldură de ardere", în lucrările de specialitate din termoenergetică și în toate standardele de profil se folosește expresia "putere calorifică". Termenul căldură de ardere cu varianta entalpie de combustie se folosește în lucrările de termochimie și este acceptat în standardul general
Putere calorifică () [Corola-website/Science/320259_a_321588]
-
el provine din , la fel ca în toate limbile latine, și, deși s-a propus înlocuirea sa cu termenul "căldură de ardere", în lucrările de specialitate din termoenergetică și în toate standardele de profil se folosește expresia "putere calorifică". Termenul căldură de ardere cu varianta entalpie de combustie se folosește în lucrările de termochimie și este acceptat în standardul general de terminologie privind căldura. Există două tipuri de putere calorifică: Se consideră că vaporii de apă rezultați din ardere provin din
Putere calorifică () [Corola-website/Science/320259_a_321588]
-
lucrările de specialitate din termoenergetică și în toate standardele de profil se folosește expresia "putere calorifică". Termenul căldură de ardere cu varianta entalpie de combustie se folosește în lucrările de termochimie și este acceptat în standardul general de terminologie privind căldura. Există două tipuri de putere calorifică: Se consideră că vaporii de apă rezultați din ardere provin din arderea hidrogenului, și din apa conținută inițial în combustibil. La combustibilii care nu conțin hidrogen sau apă, de exemplu carbonul, monoxidul de carbon
Putere calorifică () [Corola-website/Science/320259_a_321588]
-
diferite, pentru determinarea puterilor lor calorifice este nevoie de metode diferite și apar și diferențe de formulare ale definițiilor puterilor calorifice. "Puterea calorifică superioară la volum constant a probei de analiză" (formula 3) a unui combustibil reprezintă numărul de unități de căldură degajată prin arderea completă a unei unități de masă din combustibilul preparat pentru analiză, în atmosferă de oxigen, în bomba calorimetrică, în condiții standard. Produsele arderii sunt formate din dioxid de carbon, dioxid de sulf, azot și oxigen sub formă
Putere calorifică () [Corola-website/Science/320259_a_321588]
-
azot și oxigen sub formă gazoasă, apă în stare lichidă în echilibru cu vaporii săi și saturată cu dioxid de carbon și cenușă solidă. formula 3 se determină experimental prin arderea completă în bomba calorimetrică a unei cantități cunoscute de combustibil, căldura degajată prin ardere fiind cedată sistemului calorimetric ce cuprinde o cantitate cunoscută de apă, a cărei temperatură se înregistrează. "Puterea calorifică inferioară la presiune constantă a probei inițiale" (formula 5) a unui combustibil reprezintă numărul de unități de căldură care s-
Putere calorifică () [Corola-website/Science/320259_a_321588]
-
de combustibil, căldura degajată prin ardere fiind cedată sistemului calorimetric ce cuprinde o cantitate cunoscută de apă, a cărei temperatură se înregistrează. "Puterea calorifică inferioară la presiune constantă a probei inițiale" (formula 5) a unui combustibil reprezintă numărul de unități de căldură care s-ar degaja prin arderea completă a unei unități de masă din combustibilul în starea inițială, în atmosferă de oxigen, la presiune constantă. Produsele arderii sunt toate la temperatura de 25 și sunt formate din dioxid de carbon, dioxid
Putere calorifică () [Corola-website/Science/320259_a_321588]
-
calcul: unde formula 8 și formula 9 sunt procentele hidrogenului și oxigenului din masa pentru analiză, formula 10 și formula 11 sunt procentele de umiditate din masa inițială, respectiv din masa pentru analiză, iar coeficienții 212, 0,8 și 24,5 țin cont de căldurile masice ale apei și vaporilor de apă, respectiv de căldura masică latentă de vaporizare a apei, exprimate în unități din SI. Mărimea care interesează de obicei în energetică este formula 5, care în limbajul curent este denumită "putere calorifică inferioară" și
Putere calorifică () [Corola-website/Science/320259_a_321588]
-
din masa pentru analiză, formula 10 și formula 11 sunt procentele de umiditate din masa inițială, respectiv din masa pentru analiză, iar coeficienții 212, 0,8 și 24,5 țin cont de căldurile masice ale apei și vaporilor de apă, respectiv de căldura masică latentă de vaporizare a apei, exprimate în unități din SI. Mărimea care interesează de obicei în energetică este formula 5, care în limbajul curent este denumită "putere calorifică inferioară" și este notată formula 2. Pentru cazanele cu condensare interesează "puterea calorifică
Putere calorifică () [Corola-website/Science/320259_a_321588]
-
probei inițiale" formula 14, notată uzual formula 1. Puterea calorifică a combustibililor solizi se raportează la 1 kg de combustibil și se exprimă în MJ/kg cu două zecimale. "Puterea calorifică superioară" (formula 1) "a unui combustibil gazos" reprezintă numărul de unități de căldură dezvoltată prin arderea completă la presiune constantă a cantității de combustibil cuprinsă în unitatea de volum în condiții de presiune și temperatură date, produsele arderii fiind răcite până la temperatura de 20 șC, iar apa formată în cursul arderii fiind considerată
Putere calorifică () [Corola-website/Science/320259_a_321588]
-
calorifică, se pot determina prin calcul. În caz contrar este necesară determinarea experimentală a puterii calorifice superioare în calorimetrul cu circulație de apă. Metoda constă în arderea completă a unei cantități cunoscute de gaz și transmiterea practic fără pierderi a căldurii degajate în procesul de ardere unui debit de apă care circulă prin calorimetru. Puterea calorifică inferioară se determină prin calcul: unde formula 19 este masa apei condensate rezultate din arderea a 1 m (respectiv 1 m) de combustibil gazos, iar formula 20
Putere calorifică () [Corola-website/Science/320259_a_321588]
-
în procesul de ardere unui debit de apă care circulă prin calorimetru. Puterea calorifică inferioară se determină prin calcul: unde formula 19 este masa apei condensate rezultate din arderea a 1 m (respectiv 1 m) de combustibil gazos, iar formula 20 este căldura masică de vaporizare a apei la 20 șC, de 2454 kJ/kg. Puterea calorifică a substanțelor pure are o valoare bine determinată, însă cea a amestecurilor depinde de compoziție, astfel că pentru majoritatea combustibililor valorile din tabele sunt orientative. Puterile
Putere calorifică () [Corola-website/Science/320259_a_321588]
-
a combustibililor solizi se exprimă ca sumă a participărilor masice ale carbonului, hidrogenului, sulfului, oxigenului, azotului, apei ("W"asser) și cenușii ("A"sche), exprimată de obicei procentual: Din punct de vedere istoric, toate formulele au fost propuse în perioada când căldura se măsura în kcal, astfel că în cele ce urmează ele vor fi prezentate ca atare. Conversia în unități SI se poate face pe baza valorii caloriei folosită în chimie: 1 kcal = 4,184 kJ (exact), sau pe baza valorii
Putere calorifică () [Corola-website/Science/320259_a_321588]