25,906 matches
-
asupra utilajelor petroliere din România În urma Conferinței de la Potsdam, celor trei puteri li s-au atribuit cîteva sarcini în ceea ce privește România. Aliații trebuiau, mai întîi, să vadă cui aparțin utilajele petroliere din România; în al doilea rînd, trebuiau să recunoască guvernul democratic din București și în al treilea, să încheie un tratat de pace cu națiunea învinsă. Problema utilajelor petroliere era, fără îndoială, cea mai puțin importantă, dar negocierile ulterioare aveau să releve, în curînd, cît de mare ajunsese să fie neîncrederea
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
zi a Conferinței de la Potsdam aveau să fie soluționate, dar abia după 18 luni de negocieri istovitoare. Cei Trei au însărcinat Consiliul Miniștrilor de Externe să încheie un tratat de pace cu România, după ce aliații vor fi recunoscut un guvern democratic la București. Faptul că acest guvern trebuia să fie "democratic" aproape că făcea tratativele inutile. CME s-a întrunit pe 11 octombrie 1945, la Lancaster House, în parcul St. James, din Londra. Delegațiile Statelor Unite, Marii Britanii, Uniunii Sovietice, Franței și Chinei
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
abia după 18 luni de negocieri istovitoare. Cei Trei au însărcinat Consiliul Miniștrilor de Externe să încheie un tratat de pace cu România, după ce aliații vor fi recunoscut un guvern democratic la București. Faptul că acest guvern trebuia să fie "democratic" aproape că făcea tratativele inutile. CME s-a întrunit pe 11 octombrie 1945, la Lancaster House, în parcul St. James, din Londra. Delegațiile Statelor Unite, Marii Britanii, Uniunii Sovietice, Franței și Chinei 285 s-au hotărît imediat, de comun acord, asupra procedurii
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de hotărîre. La ședința de pe 18 septembrie, cînd s-a pus problema încheierii unui tratat de pace cu România, secretarul de stat american a arătat foarte clar care erau obiecțiile Washingtonului. Guvernul Groza nu reprezenta poporul român și nu era democratic. Byrnes și Molotov au luat imediat poziția de atac. Scăpînd de teama de a pune în pericol interesele pe care le avea Occidentul în Polonia și încurajat de monopolul american asupra bombei atomice, Byrnes adoptă o poziție foarte fermă împotriva
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și-a retras sprijinul acordat regimului Groza, care întreținea relații de prietenie cu Moscova. Byrnes îi răspunse că America nu are nimic împotriva unui guvern aflat în relații de prietenie cu sovieticii, atîta vreme cît este "reprezentativ pentru toate elementele democratice". El dădu ca exemplu Polonia. Statele Unite acceptaseră, la Potsdam, o reorganizare a guvernului polonez. Molotov respinse această analogie, însă Byrnes insistă. Problema era că America privea guvernul Groza cu suspiciune, din cauza rolului jucat de Vîșinski. Mai mult decît atît, Bucureștiul
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Emil Hațieganu, un național-țărănist și pe Mihail Romniceanu, național-liberal, în calitate de miniștri fără portofoliu 313. Pe 8 ianuarie, Groza a anunțat desfășurarea unor alegeri generale, în "cel mai scurt timp posibil", prin sufragiu universal și vot secret, cu participarea tuturor partidelor democratice și antifasciste. El le-a garantat lui Harriman, Kerr și Vîșinski că regimul său asigură poporului român libertatea presei, a religiei, cea de exprimare și de asociere 314. A doua zi, Kerr și Harriman i-au solicitat lui Groza explicații
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să prelungească termenul prin care România trebuia să achite despăgubirile, conform Articolului 11, de la șase la opt ani. Comuniștii români depuneau și ei eforturi pentru a-și asigura victoria. Deși guvernul se pretindea a fi o coaliție a tuturor partidelor "democratice", acesta se afla, de fapt, sub controlul comuniștilor. Aceștia dețineau toate posturile cheie din cabinet, inclusiv cele ale miniștrilor de Interne, de Justiție și Propagandă. Comuniștii dominau poliția și toți primarii și prefecții din țară erau desemnați de către comuniști. În
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
România să le poată eluda. CAPITOLUL II America în căutarea unei politici românești, 1947-1949 Primele reacții la Tratatul de Pace Guvernul român a întîmpinat cu entuziasm publicarea Tratatului de Pace. Bucureștiul anunța că tratatul "a șters trecutul rușinos", permițînd "forțelor democratice" să conducă o Românie nouă. Regimul comunist scotea în evidență eforturile pe care le făcuseră sovieticii pentru a limita, pe cît posibil, măsurile represive, cu observația că singurul domeniu în care Moscova nu reușise să facă acest lucru era cel
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
proclama Republica Populară Română. Noul guvern a organizat alte alegeri. Comuniștii s-au mișcat repede. Pe 23 februarie, aceștia au fuzionat cu socialiștii, formînd Partidul Muncitoresc Român 403. La patru zile după aceea, comuniștii au înființat o nouă organizație, Frontul Democratic Popular sau FDP, alcătuit din membri ai Partidului Muncitoresc Român, Frontului Plugarilor, Partidul Popular Național și Uniunea Populară Ungară 404. La alegerile de pe 28 martie 1948, comuniștii și aliații acestora au cîștigat 405 locuri din cele 414 existente. Celelalte nouă
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
din membri ai Partidului Muncitoresc Român, Frontului Plugarilor, Partidul Popular Național și Uniunea Populară Ungară 404. La alegerile de pe 28 martie 1948, comuniștii și aliații acestora au cîștigat 405 locuri din cele 414 existente. Celelalte nouă au revenit Partidului Țărănesc Democratic, condus de dr. Lupu și formației care mai rămăsese din Partidul Liberal, sub conducerea lui Dinu Brătianu. Pe 13 aprilie, guvernul a adoptat noua Constituție, prin care era creată Republica Populară Română și erau asigurate drepturile minorităților și ale naționalităților
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
deocamdată, țelul său suprem, și anume crearea unei Europe de Est fără regimuri totalitare este irealizabil. În spiritul criticilor lui Pigott la adresa politicii Departamentului de Stat, CSN arăta că "democrația în sens occidental le este străină" statelor-satelit și că guvernele democratice au "puține șanse de a veni la putere, exceptînd intervenția armată din Vest". Dacă Statele Unite aveau de gînd să instaureze guverne democratice în Europa de Est "o parte covîrșitoare din această sarcină" avea să cadă asupra Washingtonului. CSN 58/2 pleda pentru
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
politicii Departamentului de Stat, CSN arăta că "democrația în sens occidental le este străină" statelor-satelit și că guvernele democratice au "puține șanse de a veni la putere, exceptînd intervenția armată din Vest". Dacă Statele Unite aveau de gînd să instaureze guverne democratice în Europa de Est "o parte covîrșitoare din această sarcină" avea să cadă asupra Washingtonului. CSN 58/2 pleda pentru o metodă mai puțin agresivă și cerea instituirea unor "regimuri comuniste schismatice"499. "Oricît de improbabil ar putea părea, există șanse să
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pe drumul pe care îl urmase Iugoslavia". Cu toate acestea, Departamentul de Stat voia să încerce în continuare să pună în practică obiectivul pe termen lung al CSN 58/2. Acesta avea să le ofere în continuare sprijin moral majorităților democratice din statele-satelit, pentru a-și atinge obiectivul suprem: o Europă de Est liberă și independentă 662. Un an mai tîrziu, în mai 1951, Departamentul de Stat a prezentat un al treilea raport. Războiul din Coreea își pusese amprenta pe modul
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
publicație, Bucureștiul urmărea să contracareze proliferarea emisiunilor propagandistice de la Vocea Americii. Obiectivul pe termen lung al acestei propagande era acela "de a elibera România de sub dominația sovietică și de a o face să se întoarcă la familia națiunilor libere și democratice". Washingtonul spera ca, pînă atunci, propaganda să stimuleze rezistența pasivă față de ideologia comunistă și dominația Kremlinului". Pentru atingerea acestor obiective, propaganda era menită să convingă poporul român că America se preocupa, încă, de viitorul, libertatea și bunăstarea lui economică. În
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
articol dedicat aniversării a 8 ani de la eliberarea României de sub fascism, în care meritul răsturnării dictatorilor fasciști era atribuit Armatei Sovietice 719. Și în noua Constituție, adoptată pe 24 septembrie, se recunoștea rolul jucat de Moscova în instituirea noului stat democratic. Menirea acestui document era să călăuzească România, prin perioada de tranziție, către socialism, cînd avea să fie concepută o nouă constituție. Prin acest document, Marea Adunare Națională era desemnată ca fiind unicul organ legislativ, cu reprezentanți aleși din patru în
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să nu aibă, practic, nici o răspundere față de legislativ. Congresul a respins ambele puncte, motivul principal fiind dorința puterii legislative de a avea mai multă influență în politica externă. Între timp, "Washington Post" a relatat o violare a sediului Comitetului Național Democratic din complexul de apartamente Watergate, pe data de 17 iunie. S-a aflat ulterior că era mai mult decît una din obișnuitele șotii de campanie. "Washington Post" începu să-i acuze pe unii reprezentanți guvernamentali și, deși Biroul Oval era
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
acerbă la adresa încălcării drepturilor omului în România. Alți disidenți se considerau meniți să ducă mai departe platformele Partidului Liberal și Partidului Național-Țărănist, scoase de mult în ilegalitate. În noiembrie 1985, un mic grup de disidenți s-a constituit în Mișcarea Democratică Română. Obiectivele acesteia erau asemănătoare cu cele ale vechiului Partid Liberal și vizau democrația parlamentară și o economie mixtă. În 1986, cîteva persoane au înființat Grupul Tineretului Național-Țărănist, care dorea garantarea unor libertăți cetățenești 2365. Deși aceste grupuri nu aveau
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
secolului al XVIII-lea până spre revoluțiile pașoptiste. În cadrul acestei matrici a luat naștere ideologia națională a Școlii Ardelene "proto-naționalismul" românesc care, odată însămânțată de către dascălii transilvăneni dincolo de arcul carpatic s-a prins a forma ideologia propriu-zis naționalistă; b) naționalism democratic liberal, exprimat în toiul mișcărilor pașoptiste; c) naționalism etnic herderian, care a dominat ultima jumătate a secolului al XIX-lea, specifică romantismului; d) naționalism bifurcat în versiunile sale critică, respectiv fanatică, în perioada interbelică; e) antinaționalism în timpul primei faze a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
lucrare a lui Aaron care a cunoscut o singură ediție, a avut un efect stimulativ și o influență notabilă asupra configurării ideologiei în virtutea căreia s-a înfăptuit mișcarea revoluționară din 1848 (Marcu, 2011, p. 119). Datorită acestei încărcături ideologice progresiste, democratice și anti-status quo, cartea nu a circulat în sistemul de învățământ public organizat de autoritățile statale ca lucrare școlară. Cu totul altfel stau lucrurile în cazul Catihismul omului creștin, moral și soțial pentru credința tinerilor din școalele începătoare, cartea școlară
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
opus-ul nefinalizat al lui Bălcescu, Istoria Românilor sub Mihaiu Vodă Voievod, poate fi lecturat ca o evanghelie a naționalismului românesc, iar Bălcescu poate fi privit ca un apostol propovăduitor al radicalismelor politice și sociale (naționalismul politic combinat cu revendicările democratice și de egalizare socială au constituit mixul ideologic care a explodat în Revoluțiile române de la 1848). Nutrindu-se din seva ideativă secretată de scrierile lui Giuseppe Mazzini, pe care cărturarul român îl aprecia ca fiind cel mai mare revoluționar al
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mare mare și supus unei îmbogățiri romantice. Conjugarea celor două paradigme istoriografice (luminismul Școlii Ardelene și romantismul pașoptist) a dat prima formulă completă și clară a conștiinței naționale românești, de pe platforma căreia s-au ridicat revendicările politice (naționaliste) și sociale (democratice) pe durata întregului secol al XIX-lea. Tot din acest elaborat al avangardei istoriografice românești se vor decanta, filtrate prin sita cenzurii și a discursul didactic, elementele care vor compune prima formulă a memoriei istorice naționale românești. Ariergarda discursului didactic
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pentru toți egală, progresivă, integrală pe câtu va fi cu putință după facultățile fie-căruia și fără nici o plată" (Proclamațiunea Rescularei Naționale de la 1848 în capulŭ căreia s'a aflatŭ Ion Heliade Radulescu, 1881, p. 13). Manifeste sunt revendicările de natură democratică și egalitară solicitate prin ideile de gratuitate, universalitate în ceea ce privește accesul la educație, pentru ambele sexe și indiferent de originea socială. Înăbușirea revoluțiilor pașoptiste din principatele danubiene obstaculează materializarea acestor năzuințe educaționale. Cutremurul politic pașoptist are ca efect suspendarea întregului proces
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Primii colonni conservà âncŏ suvenirile republicei, și simțimêntele libertății și egalității îi făcurŏ a adoptà doctrinele salutarie a le Christianismului" (Heliade Rădulescu, 1861, p. 40). Revoluționarul romantic pașoptist modelează trecutul după profesiunea sa de credință politică bazată pe republicanism, liberalism democratic și creștinism. În timpul împăratului Constantin, Heliade specifică faptul că "Religia chrestină deveni religia Statelor României" (p. 42). Deși în stare de fragmentarium, statalitatea românească a continuat pe toată durata mileniului întunecat al năvălirilor barbare, până la descălecările lui Radu Negru în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
diatribelor antidemocratice izvorâte din redacțiile gazetărești își găseau ecouri în emisii discursive lansate de la înălțimile Academiei Române, de unde Simion Mehedinți (2002) [1939] declara război "falsei treimi" a revoluționarismului francez liberté, égalité, fraternité. Principiile Revoluției Franceze, inculpate a întemeia doctrina "umanitarismul antinațional" democratic, sunt ridiculizate drept "glume metafizice" care, luate în serios, pot spolia ființa națională, constituindu-se într-un adevărat atentat moral la adresa societății românești (Mehedinți, 2002, p. 24). Egalitatea, libertatea, fraternitatea sunt denunțate ca "o treime de mari neadevăruri poate cele
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
un amendament modelului care să țină cont de această natură duală a naționalismului. În forma sa originală, modelul "european" al societății naționale constituie, în fapt, modelul apusean de societate națională, cel care a avut întâietate istorică, izvorât din doctrina liberalismului democratic englez. Mizând pe individualism și pe drepturile civice aferente fiecărui cetățean în parte, acest naționalism liberal de sorginte britanică imagina națiunea ca fiind comunitatea politică alcătuită din indivizi autonomi și raționali, înzestrați cu o serie de drepturi social-politice și economice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]