27,010 matches
-
de consum și cei mai mulți dintre ei necesită acordarea ajutoarelor materiale. Efectiv această stare de lucruri nu diferă mult de la un an la altul. Ponderea gospodăriilor conduse de femei constituie 19,6%, din totalul de de gospodării existente față de 13,6% gospodării conduse de bărbați. Este mare numărul persoanelor cu invaliditate - 137 persoane în anul 2011. Situația social-economică și nivelul de trai scăzut au influențat negativ asupra nivelului de trai îndeosebi asupra categoriei date a populației. Componența etnică a localității este constituită
Carahasani, Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/305216_a_306545]
-
și nivelul de trai scăzut au influențat negativ asupra nivelului de trai al populației. În general populația satului se confruntă de următoarele problemele: La 01.01.2011 în localitate activau 15 agenți economici și de subiecți ai antreprenoriatului (înregistrați ca gospodării țărănești). Sunt acordate servicii de morărit și de fabricare a uleiului, oferite de două întreprinderi. Analiza ramurală a întreprinderilor existente, denotă că cea mai mare parte din întreprinderi activează în agricultură. În această ramură, specifică pentru majoritatea localităților rurale din
Carahasani, Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/305216_a_306545]
-
întreprinderilor existente, denotă că cea mai mare parte din întreprinderi activează în agricultură. În această ramură, specifică pentru majoritatea localităților rurale din republică, reprezentată de către un agent important în localitate: SRL „Carahasani-Agro”, activează 86,5% din agenții înregistrați. Nivelul mecanizării gospodăriilor agricole acoperă în mare parte necesarul de mașini agricole. Tehnica agricolă are un grad de uzură mediu și nu reprezintă o soluție pe termen lung pentru o agricultură performantă. Comerțul înregistrează tendințe de creștere în ce privește înregistrarea unităților de comerț, dar
Carahasani, Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/305216_a_306545]
-
care sunt folosite de către localnici la construcția caselor. În satul Carahasani volumul noxelor degajate în atmosferă este minim, principalele surse de poluare ale mediului constituie transportul auto, gunoiștile autorizate și neautorizate, arderea ilegală a miriștii și deșeurile de la animalele din gospodăriile personale. Pe teritoriul satului au fost atestate alunecări de teren, care au fost mai târziu acoperite cu arbori și arbuști plantați. Apele freatice și de suprafață ale satului sunt în general poluate de activitatea antropică, provenind din ape uzate și
Carahasani, Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/305216_a_306545]
-
aparțineau panului Mihail de la Dorohoi. Moșia Olișcani a aparținut și marelui cărturar Grigore Ureche, iar după moartea acestuia o jumătate din satul Olișcani era cumpărată de Vasile Mîrzacul, mare căpitan de Soroca. Recensămîntul din 1774 găsea la Olișcani 63 de gospodării. La mijlocul secolului al XIX-lea în localitate au fost atestate 290 de case și 1914 locuitori. În 1861 a fost deschisă școală parohiala, iar zece ani mai tîrziu - școală laică de alfabetizare. În 1901 își deschide ușile bibliotecă publică. În
Olișcani, Șoldănești () [Corola-website/Science/305214_a_306543]
-
au fost atestate 290 de case și 1914 locuitori. În 1861 a fost deschisă școală parohiala, iar zece ani mai tîrziu - școală laică de alfabetizare. În 1901 își deschide ușile bibliotecă publică. În 1923 la Olișcani sînt înregistrate 900 de gospodării și circa 6000 de locuitori, o gospodărie boiereasca, cooperativa agricolă, școala primară, două biserici, post de jandarmi, primărie, 5 cîrciumi. Olișcani este un sat și comuna din raionul Soldănești(1). Satul este situat la 47.800107 - latitudine nordică și 28
Olișcani, Șoldănești () [Corola-website/Science/305214_a_306543]
-
1914 locuitori. În 1861 a fost deschisă școală parohiala, iar zece ani mai tîrziu - școală laică de alfabetizare. În 1901 își deschide ușile bibliotecă publică. În 1923 la Olișcani sînt înregistrate 900 de gospodării și circa 6000 de locuitori, o gospodărie boiereasca, cooperativa agricolă, școala primară, două biserici, post de jandarmi, primărie, 5 cîrciumi. Olișcani este un sat și comuna din raionul Soldănești(1). Satul este situat la 47.800107 - latitudine nordică și 28.709804 - longitudine estică, avand o suprafață de
Olișcani, Șoldănești () [Corola-website/Science/305214_a_306543]
-
satului arată astfel: 99.40% - moldoveni/români, 0.23% - ucraineni, 0.30% - ruși, 0.00% - găgăuzi, 0.00% - bulgari, 0.00% - evrei, 0.00% - polonezi, 0.00% - țigani, 0.07% - alte etnii. În satul Olișcani au fost înregistrate 1066 de gospodării casnice la recensământul din anul 2004(4). Membrii acestor gospodării alcătuiau 3025 de persoane, iar mărimea medie a unei gospodării era de 2.8 persoane. Gospodăriile casnice erau distribuite, în dependența de numărul de persoane ce le alcătuiesc, în felul
Olișcani, Șoldănești () [Corola-website/Science/305214_a_306543]
-
0.30% - ruși, 0.00% - găgăuzi, 0.00% - bulgari, 0.00% - evrei, 0.00% - polonezi, 0.00% - țigani, 0.07% - alte etnii. În satul Olișcani au fost înregistrate 1066 de gospodării casnice la recensământul din anul 2004(4). Membrii acestor gospodării alcătuiau 3025 de persoane, iar mărimea medie a unei gospodării era de 2.8 persoane. Gospodăriile casnice erau distribuite, în dependența de numărul de persoane ce le alcătuiesc, în felul următor: 27.67% - 1 persoană, 18.29% - 2 persoane, 17
Olișcani, Șoldănești () [Corola-website/Science/305214_a_306543]
-
00% - evrei, 0.00% - polonezi, 0.00% - țigani, 0.07% - alte etnii. În satul Olișcani au fost înregistrate 1066 de gospodării casnice la recensământul din anul 2004(4). Membrii acestor gospodării alcătuiau 3025 de persoane, iar mărimea medie a unei gospodării era de 2.8 persoane. Gospodăriile casnice erau distribuite, în dependența de numărul de persoane ce le alcătuiesc, în felul următor: 27.67% - 1 persoană, 18.29% - 2 persoane, 17.35% - 3 persoane, 21.95% - 4 persoane, 10.60% - 5
Olișcani, Șoldănești () [Corola-website/Science/305214_a_306543]
-
00% - țigani, 0.07% - alte etnii. În satul Olișcani au fost înregistrate 1066 de gospodării casnice la recensământul din anul 2004(4). Membrii acestor gospodării alcătuiau 3025 de persoane, iar mărimea medie a unei gospodării era de 2.8 persoane. Gospodăriile casnice erau distribuite, în dependența de numărul de persoane ce le alcătuiesc, în felul următor: 27.67% - 1 persoană, 18.29% - 2 persoane, 17.35% - 3 persoane, 21.95% - 4 persoane, 10.60% - 5 persoane, 4.13% - 6 și mai
Olișcani, Șoldănești () [Corola-website/Science/305214_a_306543]
-
prima școală primară, care avea următoarele cărți: Zacon Bojii, Simvol Verî, Russcaia dușa, ș.a. Revenirea Basarabiei la România în 1918 a contribuit la dezvoltarea localității în alte condiții. Satul este inclus în plasa Rezina, județul Orhei. În sat activau: o gospodărie agricolă, o cooperativă de consum, patru mori de apă, o oloiniță, o scărmănătoare și cinci cîrciume. A fost deschisă școala primară. Reanexarea Basarabiei de către URSS la 28 iunie 1940 a oprit ritmul de dezvoltare a localității, unele din cauze fiind
Mateuți, Rezina () [Corola-website/Science/305198_a_306527]
-
de către URSS la 28 iunie 1940 a oprit ritmul de dezvoltare a localității, unele din cauze fiind retragerea gospodarilor în România, exilarea în Siberia și colectivizarea forțată. ActivitățiLe meșteșugărești au fost stopate, au dispărut morile, oloinița, scărmănătoarea. A fost formată gospodăria colectivă - colhozul, care a schimbat mai multe denumiri, ultima fiind „28 iunie”. În timpul celui de-al doilea război mondial trupele române, aflate în apropierea localității Mateuți, au fost atacate de circa 900 de civili, de naționalitate evrei. Iată ce ne
Mateuți, Rezina () [Corola-website/Science/305198_a_306527]
-
fiind angajată la întreprinderile industriale din or.Rîbnița, Rezina, calea ferată. În prezent în sat locuiesc aproximativ 2200 oameni, în școală sunt 240 elevi, la grădiniță - 80 copii. Satul e conectat la traseul de gaz, de care beneficiază numai școala, gospodăriile individuale nu sunt conectate. Este reparat apeductul, care unește stația de purificare a apei de la Boșernița (vos) cu satul Mateuți. Este lansat proiectul de aprovizionare a satului cu apă, implimentarea primei etape, construcția a 2 km de apeduct și instalarea
Mateuți, Rezina () [Corola-website/Science/305198_a_306527]
-
satul Mateuți. Este lansat proiectul de aprovizionare a satului cu apă, implimentarea primei etape, construcția a 2 km de apeduct și instalarea a două turnuri de apă cu capacitate de 50m3 fiecare. La rețeaua telefonică sunt conectate circa 80% din gospodăriile individuale, este acoperire telefonică pentru ORANGE și MOLDCELL. Oficiul poștal este amplasat în clădirea primăriei, sunt angajate două persoane. Este o filiala a Băncii de Economii. În sat activează AEI Prometeu-Credit, fondată în 1998, inițial număra 34 membri, la la
Mateuți, Rezina () [Corola-website/Science/305198_a_306527]
-
o localitate-centru de comună în raionul Telenești, Republica Moldova. În epoca feudalismului nici o localitate din ținutul Orhei-Lapușna n-a cunoscut o asemenea înflorire ca Sărătenii de pe Răut. Conform recensământului din anii 1772-1774 aici se aflau 157 de case, cu 45 de gospodării mai mult decât în Târgul Orheiului. În această perioadă, Sărătenii cedau Chișinăului numai cu cinci case. Nu-i greu de presupus unde ar fi fost cu timpul resedința de județ sau capitala guberniei dacă peste un veac calea ferată Odessa-Iași
Sărătenii Vechi, Telenești () [Corola-website/Science/305219_a_306548]
-
variantă. Din cele 171 așezări ale ținutului Orhei-Lăpușna numai cinci întruneau atunci peste o suta de case: Chișinău (162), Sărăteni (157), Zberoaia (144), Orhei (112), Gangura (112). Acum trei secole, 19 localități din acest ținut cuprindeau fiecare peste 50 de gospodării. Unde mai pui că actualele centre raionale Telenești, Rezina, Criuleni, Strășeni dispuneau respectiv doar de 12, 28, 28 și 41 lăcașe. În 1772 la Sărăteni făceau slujba patru preoți. Satul este așezat în centrul Basarabiei, la confluența a patru râuri
Sărătenii Vechi, Telenești () [Corola-website/Science/305219_a_306548]
-
doi copii. La 1 decembrie 1860 moșia Sărătenilor deveni proprietatea lui Alexandru Moruzi, prinț, porucic în armata rusă. El stăpânea 4.519 desetine de pământ la Sărăteni și o parte din moșia satului Coropceni. În anul 1859 Sărătenii adunau 132 gospodării (221 bărbați și 211 femei), în 1875 - 203 gospodării, care dispuneau de 115 cai, 367 vite mari cornute și 1.928 de oi. Țăranii abia își reveneau după cumplita foamete din 1873 că în vara anului 1876 grindina le distruse
Sărătenii Vechi, Telenești () [Corola-website/Science/305219_a_306548]
-
proprietatea lui Alexandru Moruzi, prinț, porucic în armata rusă. El stăpânea 4.519 desetine de pământ la Sărăteni și o parte din moșia satului Coropceni. În anul 1859 Sărătenii adunau 132 gospodării (221 bărbați și 211 femei), în 1875 - 203 gospodării, care dispuneau de 115 cai, 367 vite mari cornute și 1.928 de oi. Țăranii abia își reveneau după cumplita foamete din 1873 că în vara anului 1876 grindina le distruse toate semănăturile. Iar în decembrie veniră la cazare pe
Sărătenii Vechi, Telenești () [Corola-website/Science/305219_a_306548]
-
avea 36 de case eu 239 de suflete (123 de bărbați și 116 femei). Satul, însă, nu creștea, ba chiar din contra, în 1870 avea deja 35 de case cu 94 de bărbați și 80 de femei. Ei țineau în gospodăriile lor 45 de cai, 40 de vite cornute mari și 127 de oi, dar, totuna, o duceau greu. În 1884 același număr de gospodării stăpîneau 206 des. de nădeluri - sectoare de pămînt, care urma să fie răscumpărate. Abia în 1922
Halahora de Jos, Briceni () [Corola-website/Science/305225_a_306554]
-
avea deja 35 de case cu 94 de bărbați și 80 de femei. Ei țineau în gospodăriile lor 45 de cai, 40 de vite cornute mari și 127 de oi, dar, totuna, o duceau greu. În 1884 același număr de gospodării stăpîneau 206 des. de nădeluri - sectoare de pămînt, care urma să fie răscumpărate. Abia în 1922 Instituția română "Casa Noastră" mai împroprietărește 104 locuitori cu 190 ha de pămînt. Satul avea în anul următor 567 de oameni, școală primară și
Halahora de Jos, Briceni () [Corola-website/Science/305225_a_306554]
-
care 48.10% - bărbați și 51.90% - femei. Structura etnică a populației în cadrul satului este următoarea: 99.20% - români, 0.45% - ucraineni, 0.20% - ruși, 0.05% - găgăuzi, 0.10% - alte etnii. În satul Pohoarna au fost înregistrate 731 de gospodării casnice la recensământul din anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 2.7 persoane. Numele satului provine de la cuvântul „pohoarne”, adică râpi, formate atât prin alunecările de teren cât și provocate de scurgerea apelor rezultate din topirea
Pohoarna, Șoldănești () [Corola-website/Science/305215_a_306544]
-
în cadrul satului este următoarea: 99.20% - români, 0.45% - ucraineni, 0.20% - ruși, 0.05% - găgăuzi, 0.10% - alte etnii. În satul Pohoarna au fost înregistrate 731 de gospodării casnice la recensământul din anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 2.7 persoane. Numele satului provine de la cuvântul „pohoarne”, adică râpi, formate atât prin alunecările de teren cât și provocate de scurgerea apelor rezultate din topirea zăpezilor și a ploilor torențiale din timpul verii și toamnei. Satul are
Pohoarna, Șoldănești () [Corola-website/Science/305215_a_306544]
-
creștea stuf și sălcii, datorită cărui fapt în timpul revărsărilor mari de apă s-au format straturi groase de aluviuni nămolind astfel o mare parte din casele așezate mai aproape de pârău, ceea ce i-a determinat pe locuitorii satului să-și mute gospodăriile pe pantele dealurilor ce înconjoară satul. Actualmente satul este înconjurat din trei părți de șoseaua de însemnătate republicană pe o distanță de 8 km, construită în anul 1942-1943. În vecinătatea satului Pohoarna în partea de est numai la o distanță
Pohoarna, Șoldănești () [Corola-website/Science/305215_a_306544]
-
1588. In timpul războiului al II - lea mondial pe hartă era însemnat satul Bodești. În prezent, Bodeștiul este o mahala a satului Pohoarna. În anul 1735 s-a organizat o nouă așezare moldovenească tot cu vechea denumire, care constituia 27 gospodării, cu un număr de 197 persoane. În același timp moșia satului Bodești a intrat în posesia moșierului Ion Vartic. Acest moșier a contribuit mult la creșterea populației satului Bodești. Și-a completat moșia prin cumpărarea țăranilor șerbi pentru care a
Pohoarna, Șoldănești () [Corola-website/Science/305215_a_306544]