28,647 matches
-
cu toate că satul era populat cu mult mai devreme. Mulți cercetători leagă denumirea „Colibași” cu valorificarea stepelor sălbatice și a bogățiilor luncii inundabile a Prutului, cînd ciobanii, mereu în căutare de pășuni bogate, își mînau încoace turmele de oi. Astfel, pe malul stîng al Prutului apar colibe. Stăpînilor care le-au ridicat li se mai spuneau colibași. De aici și denumirea de azi a satului - Colibași. Prezintă interes și alte versiuni privind originea satului și a denumirii lui. Doctorul în științe istorice
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
mare, Colibașul dispune de o serie de obiecte culturale. Satul dispune de două grădinițe cu un număr total de 530 copii, dintre care 134 de copii sînt în grupa pregătitoare. În Colibaș activează una dintre cele mai mari școli de pe malul rîului Prut. Numărul total al elevilor este de 1099, unde se includ copiii școlii primară, generală și nu în ultimul rînd liceul, care și-a căpătat statutul în anul 1998. Liceul teoretic „Vasile Alecsandri” are un număr de 450 elevi
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
răsfrînge negativ asupra mediului înconjurător și asupra populației sînt deșeurile. Lipsa unei gropi special amenajată creează mari probleme satului. Deșeurile (deșeuri solide provenite din gospodării, gunoiul de grajd etc.) sînt amplasate în voia soartei în rîpi, pîraie și chiar pe malul rîului Prut. Această problemă ecologică este cea mai stringentă la ora actuală pentru satul Colibași, necesitînd luarea unor măsuri urgente.
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
apariției satului Pohrebea e strâns legată de istoria apariției și dezvoltării statului moldoveneasc, de formare a Ucrainei. În secolele al XVII-lea-al XVIII-lea au loc migrațiile în masă a populației din cnezatul Moldovei. Anume în această perioadă pe malul sting al Nistrului apar un șir de localități întemeiate de refugiații cnezatului. Tot atunci are ființă și satul Pohrebea. Localitatea era considerată moldovenească dar în ele locuiesc și reprezentanții altor naționalități, mai ales ruși și ucraineni. De aceea, printre populația
Coșnița, Dubăsari () [Corola-website/Science/305163_a_306492]
-
statistică (2006). Distanțe: 15 km pînă la Dubasari, 50 km pînă la Chișinău. Satul se află printre dealuri cu panțe domoale, cu podișuri și culmi întinse, cu vai și vâlcele coborând cătinel spre lunca Nistrului, cu rănii și ranisuri pe malul Rîului. Budăiul, Zăvoiul, Lanul, Colacul, Holmul, Stîncă, Costișa, Ibrineasa, Obrocul, Solonețul, Baltă, Ceairul, Rărișul, Chistelnița-sunt cuvinte vechi, denumiri semnificative ce evocă particularitățile fizico-geografice și naturale ale terenurilor din preajma satului. Odată cu construirea barajului de la Dubăsari în 1954 s-a format o
Holercani, Dubăsari () [Corola-website/Science/305164_a_306493]
-
avea: la 1870-192 de case, 951 de locuitori (481 de bărbate și 470 de femei), 75 de cai, 280 de vite cornute mari, 477 de oi și capre. Din anul 1904 : “Holercani sat în jud. Orhei, volostea Criuleni, așezat pe malul Nistrului”. Are 247 de case, cu o populație de 1860 de suflete; o biserică cu hramul Sf. Mihail; școala elementară rusească. Din acest sat la 18762, au plecat mulți emigranți spre a se stabili în Caucaz, ademeniți de o cîrmuire
Holercani, Dubăsari () [Corola-website/Science/305164_a_306493]
-
Molovata Nouă este un sat-reședință de comună în Raionul Dubăsari, Republica Moldova. Molovata Nouă se află pe malul stâng al fluviului Nistru. Alături de satul Roghi formează comuna Molovata Nouă. Satul Molovata Nouă a fost atestat în anul 1761. Legenda satului spune că o dată foarte demult pe cînd rîul Nistru era cît un pîrău, doi pescari pescuiau unul pe
Molovata Nouă, Dubăsari () [Corola-website/Science/305165_a_306494]
-
Nistrului în care au fost construite primile biserici din lemn, este interesant faptul că fostul episcop al Hotinului, Amfilohii (1774-1779), venind în provincia Dubăsari, Gavril Banulescu Bodoni face 2 slujbe în biserica din satul Molovata. Satul s-a construit pe malul Nistrului primind o așezare pitorească.A fost construită o biserică la "Hramul Sfîntei Maria", se spune că era una din cele mai frumoase biserici din împrejurime. Tot din spusele bătrînilor cunoaștem că slujbele în biserică le petrecea părintele Ilie Cleopa
Molovata Nouă, Dubăsari () [Corola-website/Science/305165_a_306494]
-
are niște locuri cu denumirile lor, "Cotul Nistrului", se numește astfel deoarece satul este așezat ca pe o peninsulă, "Rîpa lui moș Manole" aici erau hotarele cu satul vecin Cocieri, actualmente este construit sanatoriul "Struguraș". "Capul dealului", de acolo de pe malul rîului începea satul. "La Bairac", o casă din afara satului, cîndva locuise vre-un bai. În stinca din sat este un loc pe care-l numim "La uneri" acolo în toate timpurile istorice s-au dus lupte. La lunci" se numea
Molovata Nouă, Dubăsari () [Corola-website/Science/305165_a_306494]
-
Este foarte frumos aici toamna. În partea de nord a poienei cresc forme rare de stejar roșu american, stejar de Caucaz, stejar cu frunze în două culori, stejar castaneifoliu. În extremitatea de sud a parcului se află un iaz, pe malurile căruia cresc salcii, laricea,stejari, carpeni ș.a. Colegiul Agricol din Țaul se numără printre cele mai prestigioase instituții de învățămînt din domeniul agriculturii.Astăzi Colegiul este cartea de vizită a satului Țaul, care a pregătit de-a lungul existenței sale
Țaul, Dondușeni () [Corola-website/Science/305161_a_306490]
-
Balatina este o comună în raionul Glodeni din Republica Moldova, situată în nord-vestul țării, pe malul rîului Prut, la cca 65 km vest de orașul Bălți. Populația - satul Balatina - 3938 de locuitori (1914 de bărbați, 2024 de femei), inclusiv 3800 de moldoveni, 62 de ucraineni, 60 de ruși, 2 găgăuzi, 1 bulgar, 10 români și 3
Balatina, Glodeni () [Corola-website/Science/305173_a_306502]
-
avem chiar în denumirile altor localități din preajmă: Glodeni, Bălți care se află la cîteva zeci de kilometri unele de altele. Savanții arheologi atribuie localității o vîrstă de mare vechime, purtîndu-ne undeva prin sec.II-IV e.n. Anume de pe atunci pe malurile rîului Camenca, în partea de sud a satului, ar fi existat vatra unei așezări omenești timpurii. Cioburile de oale strînse aici ar pute fi chiar de proveniență locală, dat fiind faptul că tot din acea epocă s-au păstrat rămășițele
Balatina, Glodeni () [Corola-website/Science/305173_a_306502]
-
1917 mai mulți ani aici a lucrat preot Alexei Curmei, absolvent al Seminarului Teologic. În serviciu se află din 1906. Împreună cu el lucra cîntăreț Dionisie V. Galit. Satul pe atunci numără 230 de gospodării. în 1922, după înfrățirea celor două maluri ale Prutului, Instituția română , «Casa Noastră», abilitata cu dreptul de a face reforma agrara în Basarabia, i-a împroprietărit pe 241 de țărani din Limbenii Noi cu 1.072 ha de pămînt confiscat din moșia boierului Leonard. Peste un an
Limbenii Noi, Glodeni () [Corola-website/Science/305175_a_306504]
-
denumirea de astăzi Mărăndeni. Localitatea a fost menționată în scris la 8 august 1847. Primele familii care au trecut cu traiul aici au fost familiile: Banu veniți din Soloneț, Gorban - veniți din Ceabrii. Veniții au ales locul pentru sat pe malul râpii, deoarece apa e mai aproape de suprafața pământului, ca exemplu, cișmeaua de lângă familia Bercea, care se păstrează si până astăzi. Având pământuri mănoase, bogate în humus și izvoare, noua așezare de pe moșia boierească se extinse repede. Către sf. sec. XIX
Mărăndeni, Fălești () [Corola-website/Science/305168_a_306497]
-
localității de pe Prut provine de la îmbinarea de cuvinte "cu bani”. Cei care doreau să treacă râul spre Iași, Botoșani sau Suceava, ocolind vama, coborau la pescarii cu bărci priponite în crângurile de răchită, plăteau niscaiva bani și se porneau pe malul opus. "Lingă Cobani, pe malul sting al r. Camenca, în 1958 a fost descoperită o așezare tripolică târzie (sf. mii. II î.e.n.), relatează ESM. S-au păstrat rămășițele unor locuințe de suprafață și bordeie. Cercetările efectuate aici au scos la
Cobani, Glodeni () [Corola-website/Science/305174_a_306503]
-
îmbinarea de cuvinte "cu bani”. Cei care doreau să treacă râul spre Iași, Botoșani sau Suceava, ocolind vama, coborau la pescarii cu bărci priponite în crângurile de răchită, plăteau niscaiva bani și se porneau pe malul opus. "Lingă Cobani, pe malul sting al r. Camenca, în 1958 a fost descoperită o așezare tripolică târzie (sf. mii. II î.e.n.), relatează ESM. S-au păstrat rămășițele unor locuințe de suprafață și bordeie. Cercetările efectuate aici au scos la iveală cioburi de ceramică, bogat
Cobani, Glodeni () [Corola-website/Science/305174_a_306503]
-
de țesut, răzuitoare, cuțite și topoare de silex, unelte din corn și os. Au mai fost găsite oase de animale domestice (bou, oaie, porc) și sălbatice. Locuitorii așezării se îndeletniceau cu agricultura și creșterea animalelor, cunoșteau țesutul". Deși siliștea de pe malul stâng al Prutului avea altă denumire - Zubreuți transformată mai târziu în Vasileuții de Jos, ea a fost menționată în scris la 3 iunie 1374 (Documente privind istoria României, Veacul XIV-XV). Inundațiile devastatoare ale Prutului i-au silit pe pescari să
Cobani, Glodeni () [Corola-website/Science/305174_a_306503]
-
Jos. Se găsea aproape de Prut, pe drumul comercial spre Ștefănești din România. în urma unei mari inundații din 1702 locuitorii s. Vasileuți de Jos treptat au început să treacă cu traiul la 2 km mai spre răsărit și se stabiliseră pe malul drept al râului Camenca, la poalele unui lanț de recifuri calcaroase. Noul sat a fost numit Cubani, trăgându-se originea de la vechea așezare din preajma trecerii cu plată peste Prut, lângă Suta de Movile". Printr-un hrisov domnesc din 13 oct.
Cobani, Glodeni () [Corola-website/Science/305174_a_306503]
-
o distanță de 19 km față de centrul raional Fălești, 9 km de centrul municipiului Bălți și 134 de capitala țării Chișinău. Se învecinează cu comunele Pîrlița, Natalievca, Mărăndeni, Hiliuți (toate din raionul Fălești) și municipiul Bălți. Răuțel este amplasat pe malul stâng al râului omonim, de la care și provine denumirea satului. Moșia este situată în Câmpia Bălțului, teritoriul localității reprezintă un versant domol cu înclinația de 4-7 grade. Versanții drepți sunt abrupți cu înălțimea absolută până la 183,6 m deasupra nivelului
Răuțel, Fălești () [Corola-website/Science/305170_a_306499]
-
cele două stațiuni mezolitice (mileniile VII-VI) - Răuțel III și Răuțel IV. Acestea au fost descoperite și cercetate în anii 2007-2008, pe locul vetrelor s-au găsit diverse așchii, lamele și alte obiecte din silex. Ambele stațiuni sunt amplasate pe malul drept al râului Răuțel. Locuitorii se ocupau cu cultivarea pământului, creșterea animalelor, în special a vitelor, practicau diverse meșteșuguri: confecționarea uneltelor de muncă și vânătoare, a vaselor din argilă ș.a. În perioada romană, sec. II-IV, au existat alte două așezări
Răuțel, Fălești () [Corola-website/Science/305170_a_306499]
-
a vaselor din argilă ș.a. În perioada romană, sec. II-IV, au existat alte două așezări umane (denumite Răuțel I și Răuțel II), aparținând culturii Sântana de Mureș-Cerneahov. Așezarea Răuțel I se află în partea de sud al satului actual, pe malul drept al Răuțelului, la confluența unui pârâu cu acesta. Stațiunea Răuțel II este situată în partea de nord-est a localității, pe malul drept al unui pârâu. Principala îndeletnicire a populației constituia agricultura și meșteșugăritul. Una dintre movile este situat la
Răuțel, Fălești () [Corola-website/Science/305170_a_306499]
-
aparținând culturii Sântana de Mureș-Cerneahov. Așezarea Răuțel I se află în partea de sud al satului actual, pe malul drept al Răuțelului, la confluența unui pârâu cu acesta. Stațiunea Răuțel II este situată în partea de nord-est a localității, pe malul drept al unui pârâu. Principala îndeletnicire a populației constituia agricultura și meșteșugăritul. Una dintre movile este situat la 200 m de cimitir, are o înălțime de 4 m și un diametru de 30 m. Cea de a doua se afla
Răuțel, Fălești () [Corola-website/Science/305170_a_306499]
-
nume de familie menționate în recensământ ca: "Ghimp, Stăvilă, Meșină sau Cucu", numite ca cele mai vechi nume de familii din sat. Așezat pe panta de nord-vest a unui deal nu prea înalt și pe șesul ce se întinde până pe malul drept al râului Botna, prelungindu-se și pe panta de nord-vest a altui deal așezat la sud-est de primul și despărtit printr-o lăsătură, prezintă un peisaj pitoresc destul de frumos. Deci teritoriul satului reprezintă o regiune deluroasă. Este cunoscută toponimica
Ruseștii Noi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305185_a_306514]
-
Cazangic este o localitate-centru de comună din raionul Leova, Republica Moldova. Satul Cazangic e situat pe malul stâng al râului Sărata, afluent al Prutului pe drumul Chișinău - Hâncești - Leova - Cahul, la 38 km de Hâncești la 80 km de Chișinău și la 20 km nord-est de orașul Leova. Suprafața localității e de 20,7 km.p. La
Cazangic, Leova () [Corola-website/Science/305189_a_306518]
-
Căpriana, Scoreni și orașele Strășeni și Vatra.Conform istoriei s.Cojusna era populat de țărani răzeși (liberi). Un sat plin de tradiții. Hramul satului Cojușna este la data de 6 mai. Satul se extinde de la vest la est pe ambele maluri ale rîulețului Cojușna. Pe teritoriul satului sunt amplasate 2 447 de case particulare cu loturi lângă casă și 240 apartamente în blocuri colective. Satul are o populație de 7068 oameni (după datele recensământului din 1 ianuarie 2003).
Cojușna, Strășeni () [Corola-website/Science/305209_a_306538]