28,739 matches
-
de 9 ianuarie 1923. (În clădirea regimentului se află acum Muzeul Militar Național). Macheta soldatului ce înfățișează „Avântul” a fost refolosită pentru „Monumentul Infanteristului“, statuie realizată de sculptor în 1930 și amplasată în scuarul de lângă Podul Cotroceni. Statuia reprezintă un soldat în poziție de luptă, ținând cu ambele mâini pușca și pregătindu-se să lovească cu patul ei. Pe soclul din piatră este fixată o placă de bronz cu o sabie pe ea, iar pe sabie un vultur cu ciocul deschis
Spiridon Georgescu () [Corola-website/Science/321295_a_322624]
-
în comitatul Middlesex, Provincia Massachusetts Bay, în orașele Lexington, Concord, Lincoln, Menotomy (astăzi Arlington), și Cambridge, de lângă Boston. Bătăliile au marcat izbucnirea conflictului armat deschis între Regatul Marii Britanii și cele treisprezece colonii ale sale de pe continentul nord-american. Circa 700 de soldați din armata regulată britanică, sub comanda locotenent-colonelului Francis Smith, au primit ordine secrete să captureze și să distrugă proviziile militare despre care se știa că sunt stocate de milițiile din Massachusetts la Concord. Coloniștii au aflat, însă, cu mai multe
Bătăliile de la Lexington și Concord () [Corola-website/Science/321262_a_322591]
-
răsăritul Soarelui la Lexington. Milițiile erau depășite numeric și s-au retras, după care trupele regulate au avansat spre Concord, unde căutau proviziile. La North Bridge în Concord, circa 500 de voluntari au luptat și au învins trei companii de soldați ai regelui. Soldații s-au retras din fața "minuteman"ilor după o luptă dusă în câmp deschis. Alte miliții au sosit la scurt timp și au cauzat pierderi mari trupelor regulate aflate în marș către Boston. La revenirea la Lexington, expediția
Bătăliile de la Lexington și Concord () [Corola-website/Science/321262_a_322591]
-
Lexington. Milițiile erau depășite numeric și s-au retras, după care trupele regulate au avansat spre Concord, unde căutau proviziile. La North Bridge în Concord, circa 500 de voluntari au luptat și au învins trei companii de soldați ai regelui. Soldații s-au retras din fața "minuteman"ilor după o luptă dusă în câmp deschis. Alte miliții au sosit la scurt timp și au cauzat pierderi mari trupelor regulate aflate în marș către Boston. La revenirea la Lexington, expediția lui Smith a
Bătăliile de la Lexington și Concord () [Corola-website/Science/321262_a_322591]
-
Intolerabile, adoptate de Parlamentul Britanic cu scopul de a pedepsi Provincia Massachusetts Bay pentru Partida de Ceai de la Boston și pentru alte acțiuni de protest. Generalul Thomas Gage, guvernatorul militar al Massachusetts-ului și comandant al celor circa 3.000 de soldați britanici din Boston, nu avea control asupra zonelor din Massachusetts din afara Bostonului, unde implementarea Legilor dusese la escaladarea tensiunilor între majoritatea Whig insurgentă și minoritatea loialistă Tory. Planul lui Gage era de evitare a conflictului prin înlăturarea proviziilor militare ale
Bătăliile de la Lexington și Concord () [Corola-website/Science/321262_a_322591]
-
câteva ore înainte de a primi vești de la Boston. O poveste celebră susține că după căderea nopții, un țăran pe nume Josiah Nelson, a confundat patrula britanică cu niște coloniști și i-a întrebat: „Ați auzit cumva când or să iasă soldații?”, la care ar fi fost lovit în cap cu o sabie. Povestea datează, însă, de la o dată cu circa un secol mai recentă decât perioada, ceea ce sugerează că ar putea fi cel mult o legendă. Locotenent-colonelul Francis Smith a primit în după-amiaza
Bătăliile de la Lexington și Concord () [Corola-website/Science/321262_a_322591]
-
decât atunci când trupele sunt deja pe drum. El trebuia să plece din Boston „cu cea mai mare grabă și în cel mai mare secret către Concord, unde vei confisca și vei distruge... toate depozitele militare... Dar vei avea grijă ca soldații să nu-i jefuiască pe localnici sau să facă pagube în proprietatea privată.” Gage a acționat discret și nu a dat ordine scrise pentru arestarea liderilor rebeli, întrucât se temea că un astfel de gest ar putea declanșa o revoltă
Bătăliile de la Lexington și Concord () [Corola-website/Science/321262_a_322591]
-
pentru a-i avertiza pe localnici că britanicii par să plănuiască o expediție. Localnicii au hotărât să desființeze depozitele, distribuind conținutul în orașele din apropiere. Coloniștii știau și de misiunea din 19 aprilie, deși ea fusese ținută secretă de toți soldații britanici și chiar față de ofițerii misiunii. Există speculații nedemonstrate că sursa confidențială a acestor informații ar fi fost Margaret Gage, soția lui Gage, originară din New Jersey, care simpatiza cu coloniștii și avea relații amicale cu Warren. Între orele 9
Bătăliile de la Lexington și Concord () [Corola-website/Science/321262_a_322591]
-
la Cambridge și pe drumul spre Lexington și Concord. Informațiile lui Warren sugerau că cele mai probabile obiective ale mișcărilor trupelor regulate din acea seară erau capturarea lui Adams și a lui Hancock. Ei nu se temeau de posibilitatea ca soldații să ocupe Concordul, deoarece proviziile din Concord erau în siguranță, dar se gândeau că liderii lor din Lexington nu știu de potențialul pericol. Revere și Dawes au fost trimiși să-i avertizeze și să alerteze milițiile coloniale din orașele din
Bătăliile de la Lexington și Concord () [Corola-website/Science/321262_a_322591]
-
care Lord Percy s-a plimbat printre localnici în parcul Boston Common. Conform unei relatări, oamenii au început să discute despre neobișnuitele mișcări ale trupelor britanice din oraș. Când Percy l-a întrebat pe un om, acesta a răspuns: „păi, soldații n-o să-și atingă scopul”. „Ce scop?” ar fi întrebat Percy. „Tunul de la Concord”, i s-a răspuns. Auzind aceasta, Percy s-a întors repede la Province House și a transmis informația generalului Gage. Uimit, Gage a dat ordine de
Bătăliile de la Lexington și Concord () [Corola-website/Science/321262_a_322591]
-
ale lui Gage. Pentru expediție, maiorul John Pitcairn a comandat zece companii de infanterie ușoară de elită, iar locotenent-colonelul Benjamin Bernard a comandat 11 companii de grenadieri, sub comanda generală a locotenent-colonelului Smith. Din trupele trimise în expediție, 350 de soldați proveneau din companii de grenadieri din regimentele 4 (King's Own), 5, 10, 18 (Regal Irlandez) 23, 38, 43, 47, 52 și 59 de infanterie, și din Batalionul 1 al Forțelor Marine Regale. Companiile de grenadieri erau însoțite de circa
Bătăliile de la Lexington și Concord () [Corola-website/Science/321262_a_322591]
-
propriul său locotenent, dar majoritatea căpitanilor care îi comandau fuseseră atașați în ultimul moment, proveniți din toate regimentele staționate în Boston. Această lipsă de legătură între comandant și companie avea să se dovedească problematică. Britanicii au început să-și trezească soldații la 9 pm în noaptea de 18 aprilie și i-au adunat pe malul apei în capătul vestic al Boston Common la ora 10 pm. Marșul britanic înspre și dinspre Concord a fost dezorganizat de la început și până la sfârșit. Colonelul
Bătăliile de la Lexington și Concord () [Corola-website/Science/321262_a_322591]
-
barje navale atât de înghesuite încât nu se putea sta jos în ele. Când au debarcat la Phipps Farm în Cambridge, au făcut-o în apă adâncă până la brâu, în miez de noapte. După o oprire îndelungată pentru descărcarea echipamentului, soldații și-au început marșul de către Concord pe la orele 2 am. În timpul așteptării, li s-a dat muniție, carne de porc sărată și biscuiți tari. Nu aveau ranițe impermeabile de piele în spate, deoarece nu urma să campeze. Ei și-au
Bătăliile de la Lexington și Concord () [Corola-website/Science/321262_a_322591]
-
Nu aveau ranițe impermeabile de piele în spate, deoarece nu urma să campeze. Ei și-au cărat sacii cu hrană, muschetele și echipamentul, și au mărșăluit în încălțări ude și pline de noroi și în uniforme îmbibate în apă. În timp ce soldații treceau prin Menotomy, sunetul alarmelor coloniale în zona rurală i-au determinat pe puținii ofițeri care cunoșteau misiunea să realizeze că pierduseră elementul surpriză. Un soldat a scris în jurnalul său: Pe la ora 3 am, colonelul Smith l-a trimis
Bătăliile de la Lexington și Concord () [Corola-website/Science/321262_a_322591]
-
în încălțări ude și pline de noroi și în uniforme îmbibate în apă. În timp ce soldații treceau prin Menotomy, sunetul alarmelor coloniale în zona rurală i-au determinat pe puținii ofițeri care cunoșteau misiunea să realizeze că pierduseră elementul surpriză. Un soldat a scris în jurnalul său: Pe la ora 3 am, colonelul Smith l-a trimis pe maiorul Pitcairn în față cu șase companii de infanterie ușoară cu ordine să avanseze rapid spre Concord. Pe la ora 4 am a luat hotărârea înțeleaptă
Bătăliile de la Lexington și Concord () [Corola-website/Science/321262_a_322591]
-
situația, puțini voluntari au reușit să încarce armele și să răspundă la foc. Restul au fugit. Trupele regulate au șarjat apoi la baionetă. Jonas, vărul căpitanului Parker a fost depășit. Opt massachusettseni au fost uciși și zece răniți; un singur soldat britanic din Regimentul 10 Infanterie a fost rănit. Cei opt coloniști uciși au fost John Brown, Samuel Hadley, Caleb Harrington, Jonathon Harrington, Robert Munroe, Isaac Muzzey, Asahel Porter și Jonas Parker. Jonathon Harrington, rănit mortal de un proiectil de muschetă
Bătăliile de la Lexington și Concord () [Corola-website/Science/321262_a_322591]
-
orașul sau dacă să avanseze spre est și să întâmpine armata britanică pe un teren înalt. O coloană de voluntari a mărșăluit de-a lungul drumului spre Lexington în întâmpinarea britanicilor, avansând circa până au dat de prima coloană de soldați. Trupele regulate numărau circa 700 de oameni, iar milițiile în acest moment numărau doar 250 de oameni, coloana de voluntari a făcut cale întoarsă către Concord, la circa 500 m în fața trupelor regulate. Voluntarii s-au retras pe o culme
Bătăliile de la Lexington și Concord () [Corola-website/Science/321262_a_322591]
-
circa nord de oraș, de unde au continuat să privească mișcările de trupe ale britanicilor și activitățile din centrul orașului. Acest pas s-a dovedit fructuos, întrucât numărul voluntarilor a continuat să crească, companiile de "minutemen" alăturându-li-se acolo. Când soldații au ajuns în satul Concord, Smith i-a împărțit în grupe care să îndeplinească ordinele lui Gage. Compania de grenadieri a Regimentului 10 în frunte cu căpitanul Mundy Pole a asigurat South Bridge (Podul de Sud), în timp ce șapte companii de
Bătăliile de la Lexington și Concord () [Corola-website/Science/321262_a_322591]
-
pivotul acestor trei tunuri pentru a nu putea fi montate. Ei au ars și unele care pentru tunuri găsite în casa de întruniri a satului, și când casa s-a aprins ea însăși, localnica Martha Moulton i-a convins pe soldați să ajute la stingerea clădirii. Aproape o sută de butoaie de făină și de hrană sărată au fost aruncate în lacul morii, ca și 250 kg de gloanțe de muschetă. Dintre distrugerile provocate, doar cele asupra tunurilor au fost semnificative
Bătăliile de la Lexington și Concord () [Corola-website/Science/321262_a_322591]
-
sărată au fost aruncate în lacul morii, ca și 250 kg de gloanțe de muschetă. Dintre distrugerile provocate, doar cele asupra tunurilor au fost semnificative. Toate proiectilele și mare parte din hrană au fost recuperate după plecarea britanicilor. În timpul căutărilor, soldații din trupele regulate au fost grijulii în comportamentul lor cu localnicii, plătind pentru hrana și băutura consumate. De această politețe excesivă localnicii au profitat, reușind să-i îndepărteze cu informații false pe soldați de unele mici depozite de provizii ale
Bătăliile de la Lexington și Concord () [Corola-website/Science/321262_a_322591]
-
fost recuperate după plecarea britanicilor. În timpul căutărilor, soldații din trupele regulate au fost grijulii în comportamentul lor cu localnicii, plătind pentru hrana și băutura consumate. De această politețe excesivă localnicii au profitat, reușind să-i îndepărteze cu informații false pe soldați de unele mici depozite de provizii ale voluntarilor. Ferma lui Barrett fusese un arsenal cu câteva săptămâni înainte dar mai rămăseseră doar câteva arme, și acestea au fost, conform legendelor familiei, îngropate rapid pe ogoare, acestea arătând ca un teren
Bătăliile de la Lexington și Concord () [Corola-website/Science/321262_a_322591]
-
depozite de provizii ale voluntarilor. Ferma lui Barrett fusese un arsenal cu câteva săptămâni înainte dar mai rămăseseră doar câteva arme, și acestea au fost, conform legendelor familiei, îngropate rapid pe ogoare, acestea arătând ca un teren agricol recent cultivat. Soldații trimiși acolo nu au găsit provizii semnificative. Trupele colonelului Barrett, văzând fumul care se înălța din piața satului, și văzând doar câteva companii în vale, s-a hotărât să se plece către sat din punctul de observație de pe dealul Punkatasset
Bătăliile de la Lexington și Concord () [Corola-website/Science/321262_a_322591]
-
de "minutemen" și de încă cinci de voluntari din Acton, Concord, Bedford și Lincoln, în timp ce soseau din ce în ce mai multe grupuri de oameni, totalizând cel puțin 400 de oameni împotriva companiilor de infanterie ușoară ale căpitanului Laurie, o forță de 90-95 de soldați. Barrett a ordonat localnicilor din Massachusetts să formeze o linie lungă pe două rânduri pe drumul ce ducea la pod, după care a cerut o nouă consultare. Privind North Bridge din vârful dealului, Barrett, lt. Col. John Robinson din Westford și
Bătăliile de la Lexington și Concord () [Corola-website/Science/321262_a_322591]
-
două rânduri pe drumul ce ducea la pod, după care a cerut o nouă consultare. Privind North Bridge din vârful dealului, Barrett, lt. Col. John Robinson din Westford și ceilalți căpitani au discutat alternativele. Căpitanul Isaac Davis din Acton, ai cărui soldați sosieră mai târziu, și-a declarat disponibilitatea să apere un alt oraș decât al lui, declarând „nu mă tem să plec, și nu am niciun om căruia să-i fie teamă”. Barrett le-a spus voluntarilor să-și încarce armele
Bătăliile de la Lexington și Concord () [Corola-website/Science/321262_a_322591]
-
ordonat să înainteze. Laurie a ordonat companiilor britanice care păzeau podul să se retragă dincolo de el. Un ofițer a încercat apoi să scoată scândurile defecte de pe pod pentru a împiedica înaintarea coloniștilor, dar maiorul Buttrick a început să strige la soldați să nu mai distrugă podul. "Minutemanii" și milițiile au avansat în coloană către infanteria ușoară, rămânând pe drum, deoarece el era înconjurat de apele revărsate ale râului Concord. Căpitanul Laurie a luat atunci o hotărâre tactică nefericită. Întrucât cererile de
Bătăliile de la Lexington și Concord () [Corola-website/Science/321262_a_322591]