26,132 matches
-
ovăz, orz) și legume, care erau pentru consumul intern sau mergeau la export peste Dunăre, Țara Românească importa din Ardeal importante cantități din aceste produse. De cele mai multe ori erau încheiate înțelegeri ori tratate comerciale potrivit cărora se obțineau scutiri de vamă. Se obișnuia ca rezervele de cereale și legume boabe să fie depozitate în grânare subpământene, construite astfel încât apa de ploaie să nu pătrundă la ele. Morile, în majoritate de apă, erau răspândite în toată țara și reprezentau un privilegiu care
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
opta ca destinație finală pentru portul Orașului de Floci. Din Ardeal se importau produse industriale, în special arme, și erau aduși meșteri specializați (arhitecți, zidari, meșteri de sulinare și heleștee etc.). În schimb Țara Românească exporta mai mult produse agricole. Vămile erau plătite de către negustori numai în cazul mărfurilor exportate (adică cele cu care plecau în Ardeal). Acestea erau la Bran în cazul Brașovului și la vadul Oltului pentru Sibiu, ultima dăruită mănăstirii Cozia. În timp ce brașovenii aveau voie să-și desfacă
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
Brașovului și la vadul Oltului pentru Sibiu, ultima dăruită mănăstirii Cozia. În timp ce brașovenii aveau voie să-și desfacă produsele în partea răsăriteană a țării, sibienilor le revenea apusul. În contextul acestor schimburi se remarcă existența privilegiilor comerciale amănunțite. Acestea stabileau vămile și cuantumul lor pentru diverse categorii de produse, drepturile și îndatoririle negustorilor, precum și eventualele scutiri de plată. Cele mai importante privilegii comerciale privind Ardealul sunt: Mircea inițiază în vremea sa legăturile comerciale cu Polonia și Liovul. Pentru a-i atrage
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
negustorilor, precum și eventualele scutiri de plată. Cele mai importante privilegii comerciale privind Ardealul sunt: Mircea inițiază în vremea sa legăturile comerciale cu Polonia și Liovul. Pentru a-i atrage pe negustorii polonezi, domnitorul muntean le acordă la început scutire de vamă (cu excepția celei din Târgoviște), urmând ca sumele cuvenite să fie plătite din visteria sa. Totodată, negustorii lioveni sunt lăsați liberi să-și desfacă orice marfă oriunde în țară. Singura condiție impusă era ca domnul să aibă dreptul de a cumpăra
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
stabilite prin privilegiul comercial din 1403. În 1409 Mircea acordă un nou privilegiu prin care condițiile se schimbă întrucâtva. De această dată domnul are dreptul de a cumpăra primul chiar și de la negustorii care sunt doar în trecere prin Târgoviște, vama din acest oraș este precizată ("tricesima", adică una din treizeci), sunt menționate mărfurile aduse și se interzice exportul argintului. Țara Românească întreținea schimburi comerciale și cu țările de peste Dunăre, precum și cu statele italiene (mai ales Genova și Veneția), ale căror
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
de origine grecească ce desemna la origine un fel de guvernator de ținut, ales dintre marii latifundiari. În Dobrogea, titlul "chefalia" avea sensul de cârmuitor de oraș. Veniturile domniei veneau în principal din dările, birurile, prestațiile și dăjdiile cuvenite acesteia, vămile neconcesionate, morile, braniștile și bălțile domniei, amenzile și taxele de judecată percepute în țară etc. Toate acestea intrau în visteria instituției domniei, căci, în afară de orașe, domnul ca persoană de regulă nu mai dispunea de alte moșii. Acest lucru se va
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
persoană de regulă nu mai dispunea de alte moșii. Acest lucru se va schimba peste veacuri, când la cârma țării vor ajunge și boieri ori vlăstare înstărite. Astfel, pentru a împroprietări mănăstiri, Mircea e nevoit să cumpere terenuri de la boieri. "Vămile" erau percepute în târguri ("de târg" sau "de trecere"), la vadurile Dunării, la munte (numite și "de plai"), și la graniță. Domnul avea dreptul să acorde scutiri sau să le concesioneze. Vama era plătită în bani sau în natură, iar
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
Mircea e nevoit să cumpere terenuri de la boieri. "Vămile" erau percepute în târguri ("de târg" sau "de trecere"), la vadurile Dunării, la munte (numite și "de plai"), și la graniță. Domnul avea dreptul să acorde scutiri sau să le concesioneze. Vama era plătită în bani sau în natură, iar boierii garantau cu averea lor că acest lucru se întâmpla cu strictețe. "Birul" era principalul impozit perceput de domnie, chiar și în satele cu ohabă. Acesta era aplicat asupra satului, iar fruntașii
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
58 ruși și 17 polonezi. La începutul secolului XX în Ungheni erau 580 case, cu o populație de 2898 persoane: români, evrei și ruși. Țăranii posedau pământ de împroprietărire 409 desetine. Vechiul proprietar al satului, C. Buznea, avea 912 desetine. Vama de la Ungheni a Înregistrat în cursul anului 1901 un import de 341.852 puduri, mărfuri în valoare de 849.760 ruble și 12.274 vite mari și mici; iar exportul în același ani a fost de 47.217 puduri marfă
Ungheni () [Corola-website/Science/297405_a_298734]
-
spân><spân style="color: #000000;"><spân style="font-family: 'Times New Român', șerif;"><spân><i>, au dat în judecată Mall of Berlin pentru salariile restante, iar momentan așteaptă rezultatele procesului.</i></spân></spân></spân></p> 1 Prescurtare a Direcției Generale a Vămilor din Germania, www.zoll.de. 2FAU Berlin (Freie Arbeiterinnen- und Arbeiter-Union Berlin, Sindicatul Liber al Muncitoarelor și Muncitorilor Berlin) este un sindicat independent și construit de la bază. Face parte din Federația Sindicatului Liber al Muncitorilor din Germania, care la
Europa: zona sclaviei moderne () [Corola-website/Science/296079_a_297408]
-
impozit nu va mai fi impus fără consimțământul reprezentanților națiunii, "les lettres de cachet" vor fi abolite și va fi inițiată libertatea presei. Nu permitea că privilegiile nobilimii și clerului să fie discutate în comun și urmau să fie desființate vămile interne, la gabelle et la corvee. Dar Starea a Treia nu era satisfăcută, astfel, regele a ordonat deputaților să se disperseze și să se întrunească separat. 151 de clerici s-au alăturat stării a treia. După o zi, 47 de
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
a venit cu o întreagă recuzită din marile teatre spirituale ale lumii, invocând Himera și Fantazarea luptând și lucrând pentru ele ca simplu soldat sau imperator, spre o desăvârșire făcută în numele Artei. Știința acestei poezii este „Știința ciocârliei/ care trece vămile pustiei”. Cântecul lui este în apropierea aceluia bacovian. La autorul „Plumbului” este invocat „decemvre”, la Botta „bate novembre pădurile moarte”. El este altfel și eminescian. Codrii lui Botta nu au euritmiile valurilor marine, ci austeritatea statuară a singurătății: „Și singur
Emil Botta () [Corola-website/Science/297693_a_299022]
-
ambele trenuri circulă în regim și la tarif de tren rapid. Deasemenea, se află în circulație și o pereche de trenuri personale spre Debrețin. Datorită situării orașului langă granița de vest a României, și având legături rutiere cu Ungaria prin vama Borș, Oradea dispune de mai multe proiecte de infrastructură. În viitor este preconizat ca tronsonul Cluj-Napoca - Oradea al autostrăzii Transilvania să fie terminat. Astfel cu continuarea acesteia în Ungaria, respectiv autostrada M35, va exista o legătură rutieră directă cu Europa de Vest
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
1200 au putut fi colonizați sașii, secuii și teutonii. Multă vreme, românii s-au condus după "Jus valahicum antiqua lex", obiceiul pământului, iar Țara Făgărașului a fost o feudă a Țării Românești de-a lungul secolelor XIV-XV, cu drept de vamă încă din secolul al XIII-lea . Pe la 1290, o oaste românească pornită din Făgăraș și condusă de legendarul Negru Vodă "descalecă" în Țara Argeșului, la Câmpulung Muscel, și pun bazele Țării Românești de mai târziu. Economia județului Brașov este complexă
Județul Brașov () [Corola-website/Science/296651_a_297980]
-
a primarilor din în urma alegerilor locale din 2016: Județul Satu Mare este situat în nord-vestul României, în zona transfrontalieră cu Ungaria și Ucraina. Face parte din Regiunea de Nord Vest și de asemenea din Euroregiunea Carpatică. Puncte de trecere a frontierei (vamă): Distanțe rutiere : Situat în partea de nord-vest a României, județul Satu Mare (4.405 km pătrați) este una din porțile principale ale României, având granițe cu Ungaria și Ucraina. Având un climat temperat-continental, județul Satu Mare a fost populat cu mai mult
Județul Satu Mare () [Corola-website/Science/296666_a_297995]
-
provenit din latină al insulelor, "Alandia". Limba suedeză este unica limbă oficială. Finlandeza este vorbită doar de puținii finlandezi care locuiesc în insule și asta numai între ei. Insulele Åland sunt un centru regional de turism prin piața sa fără vamă. Capitala Insulelor Åland este Mariehamn (finlandeză "Maarianhamina"). Insulele au o suprafață totală de 6.784 km² și, sunt împreună cu Finlanda, parte a zonei Euro și a Uniunii Europene. Pe insule au fost numărați la recensământul din 2003 26.257 de
Insulele Åland () [Corola-website/Science/296870_a_298199]
-
Moldova sau un județ în Țară Românească, fiind ajutat de un sfat de 12 pârgări și de un sfat format din bătrâni. Supravegheau meșteșugarii și negustorii, judecau membrii comunității, administrau veniturile, repartizau dările. Veniturile erau realizate de pe domeniile domnitorului, din vămi, ocne, gloabe, dări și plocoane. Dările puteau fi în natură (produse alimentare), în bani sau în muncă la construirea cetăților, poduri, transporturi, cosire etc. ori în serviciu militar prin pază hotarelor și drumurilor. Organizarea fiscală centrală avea trei instituții importante
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
transilvănene erau vândute pe piețele locale din cele două țări românești. Din Țările Române se exportau vite, peste, grâu, ceară, miere. Din secolul XVI negoțul cu Imperiul Otoman a luat amploare, stăpânind Marea Neagră. Ulterior, au interzis exportul către alte țări. Vămile erau de asemenea importante surse de venit pentru stat. Domnitorii acordau privilegii negustorilor străini, reducând taxele și scutindu-i de plățile la vămi pentru a-i atrage să vină cât mai des. În perioadele de instabilitate sau de război, drumurile
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
XVI negoțul cu Imperiul Otoman a luat amploare, stăpânind Marea Neagră. Ulterior, au interzis exportul către alte țări. Vămile erau de asemenea importante surse de venit pentru stat. Domnitorii acordau privilegii negustorilor străini, reducând taxele și scutindu-i de plățile la vămi pentru a-i atrage să vină cât mai des. În perioadele de instabilitate sau de război, drumurile comerciale erau nesigure. În 1504, negustorii din Brașov s-au unit într-o asociație-Prima Societas Magna, unindu-și capitalurile pentru tranzacții. Din secolul
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
din Piața Palatului (1820-1827), având un Arc de trimf uriaș în centru. Clădirile Senatului și ale Sinodului se află în Piața Senatului (1827-1843), Cabinetul Imperial (1803-1805) este amplasat pe Nevski Prospekt. Alte locuri de interes sunt Banca de Asigurări (1783-1790), Vama (1829-1832) și splendida Amiralitate (1806-1823). Cele mai multe dintre aceste construcții au fost proiectate de Giacomo Quarenghi sau Carlo Rossi. Fosta capitală imperială are foarte multe și prestigioase instituții de învățământ și cultură: Universitatea de Stat din Sankt Petersburg ocupă câteva clădiri
Sankt Petersburg () [Corola-website/Science/296896_a_298225]
-
Iorga este de părere că denumirea orașului Bacău este de origine maghiară (ca Adjudul și Sascutul). "A-și găsi Bacăul," a da de bucluc, expresia se explică, după Hasdeu, prin aluzie la neplăcerile pe care odinioară le făcea călătorilor importanta vamă din Bacău, centru vamal pentru tot ce intra din Muntenia și Transilvania - După Cihac, II, 477 (cf. Weigand, "Jb.," XVI, 75), numele provine din limba maghiară "bakó" „călău”. Este vorba cu mai multă probabilitate de o contaminare a ambelor cuvinte
Bacău () [Corola-website/Science/296933_a_298262]
-
Orașul Bacău a fost ocupat o scurtă vreme și ars de oștile maghiare conduse de Matei Corvin în anul 1467. Localitatea este cunoscută și datorită importanței sale în relațiile comerciale dintre Moldova, Transilvania și Țara Românească, fiind un punct de vamă. În secolului al XV-lea în acest oraș s-a stabilit Alexăndrel, fiul lui Ștefan cel Mare, care a dat ordin pentru construirea Curții Domnești și Bisericii Precista, celebre monumente istorice. La sfârșitul secolului al XIV-lea, Bacăul era bine
Bacău () [Corola-website/Science/296933_a_298262]
-
în viața economică și administrativă a Dobrogei. În anul 1388, în timpul voievodului Mircea cel Bătrân (1386-1418), odată cu cucerirea Dobrogei de către Imperiul Otoman, Măcinul a avut un important rol comercial - ca sediu al unei garnizoane otomane, port la Dunăre, punct de vamă și stație pe drumul ce ducea către capitala Imperiului Otoman. În iarna anilor 1461-1462, Vlad Țepeș conduce o campanie militară împotriva armatei turce peste Dunăre, restabilind controlul românesc asupra Dobrogei. În toamna anului 1594 și primăvara anului 1595, are loc
Măcin () [Corola-website/Science/297065_a_298394]
-
(mai demult "Mihaifalău", în ) este un oraș în județul Bihor, Crișana, România. Primul atestat scris despre datează din 20 august 1270. În 1312 primește de la regele Karol Robert drept de a percepe vamă. Denumirea orașului este atestat în diferite documente ca Nogmyhal, Nagmihal, Nochmihal, Nogmichaly, Nogh Myhalfalva. În perioada 1332-1337 are aceeași mărime ca și orașul Gyula. În perioada corviniană este amintită printre cele 18 orașe ale județului Bihor, în 1459 primește dreptul
Valea lui Mihai () [Corola-website/Science/297074_a_298403]
-
optim de prezentare a celor mai semnificative aspecte din istoria și cultura orașului și a județului. Expoziția de etnografie cuprinde o gama variată de obiecte din ceramică de uz gospodăresc și ceramică decorativă, produse în centrele de olărit din Tășnad, Vama, Baita, Cehu Silvaniei, unelte agricole tradiționale, unelte folosite în atelierele meșteșugărești, specializate în prelucrarea lemnului, a fierului și a pieilor. Dispunând de mijloace tehnice rudimentare, cu materiile prime avute la îndemână, industria casnică textilă din zona Tășnadului a produs valori
Tășnad () [Corola-website/Science/297080_a_298409]