26,679 matches
-
partid a pierdut teren în fața adversarilor, el a fost înlocuit în deceniul al optulea de un partid cu o orientare plasat mai spre stânga eșicherului politic, , PASOK, al lui Andreas Papandreou. Ideile centriste și liberale au fost preluate de Noua Democrație.
Eleftherios Venizelos () [Corola-website/Science/321041_a_322370]
-
numere. Moroii sunt vampiri vii și au capacitatea de a se folosii de magia celor patru elemente principale: apă, aer, foc, pământ. Un al cincilea, de puțini cunoscut și utilizat, "spiritul", este redescoperit în urmă evenimentelor din seria principala. Datorită democrației din ultimii ani, magia nu poate fi folosită ca o armă pentru auto-apărare însă, mai tarziu, câteva persoane se opun acestei reguli care le fusese implantata în minte din generație în generație. Moroii au nevoie de sânge uman sau de
Academia Vampirilor () [Corola-website/Science/321108_a_322437]
-
a prevăzut această coincidență cu ziua de naștere a lui Ferdinand al II-lea al celor Două Sicilii, născut chiar la Palermo în 1810 (în perioada napoleoniană). Nobilii sicilieni au reușit să resusciteze rapid constituția din 1812, care includea principiile democrației reprezentative și al rolului central al Parlamentului în guvernare. S-a avansat ideea unei confederații a tuturor statelor italiene. Parlamentul sicilian nu a reușit să controleze orașul fortificat Messina, care avea să fie capul de pod folosit pentru înăbușirea revoluției
Revoluția siciliană din 1848 () [Corola-website/Science/320511_a_321840]
-
Three Worlds to Conquer", precum și "Shield" — sunt doar cu puțin mai dezolante decât cele care descriu o victorie a sovieticilor. La fel ca Heinlein în "Solution Unsatisfactory", Anderson consideră că impunerea conducerii militare americane asupra lumii va duce la distrugerea democrației și la o conducere tiranică asupra propriilor cetățeni. Atât în descrierea unei lumi conduse de sovietici, cât și în cea a unei lumi conduse de americani, Anderson menționează o rebeliune care pornește în Brazilia începutului de secol XXI, înnăbușită brutal
Poul Anderson () [Corola-website/Science/320598_a_321927]
-
de doctorat în 1975, sub îndrumarea profesorilor Ioan Ceterchi și Ion Vântu. În 1992 este confirmat în calitate de profesor universitar în specializarea Drept administrativ și Știința administrației, iar în 2001 conducător de doctorat în Drept și Științe Administrative. În prefața lucrării "Democrația Constituțională utopie și/sau realitate," Alexandru Surdu, vicepreședinte al Academiei Române, arată că aceasta este: - O carte unică în peisajul doctrinei filosofico-juridice din țara noastră și sunt convins că va lansa un subiect ce va constitui prilej de frecvente și aprinse
Ioan Alexandru (jurist) () [Corola-website/Science/320648_a_321977]
-
condițiile în care mulți teoreticieni s-au instalat "”într-un confort intelectual tipic faimosului postmodernism, care tinde să ne facă să credem că nu ni se mai poate întâmpla nimic foarte grav”," ar trebui, totuși, să înțelegem că "”în fond, democrația este doar o componentă în procesul de evoluție, de progres, ceva care devine o aspirație a oamenilor și care nu se realizează totuși de la sine. Democrația, ca și prosperitatea, nu apare de la sine la un anumit moment doar adoptând niște
Ioan Alexandru (jurist) () [Corola-website/Science/320648_a_321977]
-
mai poate întâmpla nimic foarte grav”," ar trebui, totuși, să înțelegem că "”în fond, democrația este doar o componentă în procesul de evoluție, de progres, ceva care devine o aspirație a oamenilor și care nu se realizează totuși de la sine. Democrația, ca și prosperitatea, nu apare de la sine la un anumit moment doar adoptând niște acte normative.”" După cum însuși autorul recunoaște, "”cartea nu se vrea o analiză la nivelul de realizare concretă a democrației constituționale în țara noastră, ci urmărește să
Ioan Alexandru (jurist) () [Corola-website/Science/320648_a_321977]
-
care nu se realizează totuși de la sine. Democrația, ca și prosperitatea, nu apare de la sine la un anumit moment doar adoptând niște acte normative.”" După cum însuși autorul recunoaște, "”cartea nu se vrea o analiză la nivelul de realizare concretă a democrației constituționale în țara noastră, ci urmărește să aducă în atenția cititorilor principalele teme abordate în doctrina politică și juridică în această materie, oferind cel puțin parțial informațiile necesare formulării unor răspunsuri”" la întrebarea subînțeleasă încă din titlu și anume: dacă
Ioan Alexandru (jurist) () [Corola-website/Science/320648_a_321977]
-
țara noastră, ci urmărește să aducă în atenția cititorilor principalele teme abordate în doctrina politică și juridică în această materie, oferind cel puțin parțial informațiile necesare formulării unor răspunsuri”" la întrebarea subînțeleasă încă din titlu și anume: dacă teoria asupra democrației constituționale este un mit sau poate deveni o realitate. Cu toate acestea, în ultimul capitol, " Perspectivele democrației constituționale", nu-și poate ascunde dezamăgirea atunci când face o scurtă retrospectivă a stării de fapt și câteva prudente observații cu privire la perspectivele democrației constituționale
Ioan Alexandru (jurist) () [Corola-website/Science/320648_a_321977]
-
în această materie, oferind cel puțin parțial informațiile necesare formulării unor răspunsuri”" la întrebarea subînțeleasă încă din titlu și anume: dacă teoria asupra democrației constituționale este un mit sau poate deveni o realitate. Cu toate acestea, în ultimul capitol, " Perspectivele democrației constituționale", nu-și poate ascunde dezamăgirea atunci când face o scurtă retrospectivă a stării de fapt și câteva prudente observații cu privire la perspectivele democrației constituționale în România. Pornind de la teza subsemnatului potrivit căreia "”contemporanii noștri sunt nevoiți să gândească astfel pentru motivul
Ioan Alexandru (jurist) () [Corola-website/Science/320648_a_321977]
-
asupra democrației constituționale este un mit sau poate deveni o realitate. Cu toate acestea, în ultimul capitol, " Perspectivele democrației constituționale", nu-și poate ascunde dezamăgirea atunci când face o scurtă retrospectivă a stării de fapt și câteva prudente observații cu privire la perspectivele democrației constituționale în România. Pornind de la teza subsemnatului potrivit căreia "”contemporanii noștri sunt nevoiți să gândească astfel pentru motivul evident că se gândesc la altceva decât erau obișnuiți s-o facă cu mai mult de un secol în urmă”," la care
Ioan Alexandru (jurist) () [Corola-website/Science/320648_a_321977]
-
nostru de a gândi trebuie să evolueze de la "”sau asta sau cealaltă”" spre "”și asta și cealaltă”" și să acceptăm că logica trinară ne dezvăluie că totul este o mișcare permanentă de evoluție și involuție, ceea ce se întâmplă și cu democrația constituțională. Nu ne rămâne, sugerează în final prof. Ioan Alexandru, decât să urcăm cu răbdare treptele cunoașterii democrației constituționale și să acceptăm totodată că "”există anumite limite ale cunoașterii, un fel de censură transcendentă, cum îi zicea Lucian Blaga, care
Ioan Alexandru (jurist) () [Corola-website/Science/320648_a_321977]
-
să acceptăm că logica trinară ne dezvăluie că totul este o mișcare permanentă de evoluție și involuție, ceea ce se întâmplă și cu democrația constituțională. Nu ne rămâne, sugerează în final prof. Ioan Alexandru, decât să urcăm cu răbdare treptele cunoașterii democrației constituționale și să acceptăm totodată că "”există anumite limite ale cunoașterii, un fel de censură transcendentă, cum îi zicea Lucian Blaga, care ne împiedică să cunoaștem ... ceea ce este de necunoscut.”" Cu alte cuvinte, nici "mit", nici "realitate", ci doar un
Ioan Alexandru (jurist) () [Corola-website/Science/320648_a_321977]
-
argumentate ale autorului în privința autorităților românești și, mai ales, cele privind „rolul statului” ori cele referitoare la „derapajele exercițiului democratic” abordate în Partea a opta Capitolul I, în care autorul lansează teoria „autocrației elective” și semnalează „deformările patologice ale structurilor democrației constituționale”, dar și necesara și excelenta analiză din Partea a zecea, Capitolul II și III, unde se demonstrează „rolul fundamental al statului națiune în procesul de integrare”, concomitent cu „necesitatea continuării reformării instituțiilor U.E.” Considerăm că în prefață ar fi prea
Ioan Alexandru (jurist) () [Corola-website/Science/320648_a_321977]
-
strategiilor și a propunerilor decurgând din acestea - fac din lucrarea de față un instrument care nu trebuie să lipsească de pe mesele parlamentarilor, miniștrilor și organelor decidente ale administrației de stat, centrale și locale. - în prefața la lucrarea "Autocrația electivă vs Democrația Parlamentară" arată: Invitația onorantă pe care mi‑a adresat‑o profesorul Ioan Alexandru de a scrie o prefață la noua sa carte "Autocrația electivă vs. democrația parlamentară" îmi prilejuiește șansa de a formula două obiective pe care voi încerca, foarte
Ioan Alexandru (jurist) () [Corola-website/Science/320648_a_321977]
-
ale administrației de stat, centrale și locale. - în prefața la lucrarea "Autocrația electivă vs Democrația Parlamentară" arată: Invitația onorantă pe care mi‑a adresat‑o profesorul Ioan Alexandru de a scrie o prefață la noua sa carte "Autocrația electivă vs. democrația parlamentară" îmi prilejuiește șansa de a formula două obiective pe care voi încerca, foarte pe scurt, să le ating. Primul e acela de a accentua asupra importanței și stringenței câtorva dintre temele analizate de dânsul; al doilea e de a
Ioan Alexandru (jurist) () [Corola-website/Science/320648_a_321977]
-
am ajuns la puncte de vedere care, cu o mai mare îndreptățire, pot fi considerate corecte. Aici este poate cheia întregii cărți a profesorului Alexandru: ea este o lucrare cu mesaj pe deplin optimist: oricât de mult a fost deteriorată, democrația e încă vie și putem spera în viitorul ei. Iar cunoașterea ei nu poate fi decât rezultatul cooperării între cercetători. În coperta lucrării "Administrația publică: Teorii, Realități, Perspective", „Părintele Constituției României” - așa cum a fost supranumit Antonie Iorgovan - nota: - Lucrarea este
Ioan Alexandru (jurist) () [Corola-website/Science/320648_a_321977]
-
mai masiv sector de stat de la vest de Cortina de Fier”. Succesiunea de Secretari de Stat pentru Țara Galilor de origine non-galeză, numiți de Partidul Conservator după 1987, a fost stigmatizată de către oponenții politici drept colonială și dovada unui „deficit de democrație”. La începutul anilor '90, Partidul Laburist s-a dedicat ideii transferului administrativ către Scoția și Țara Galilor, câștigând alegerile din 1997 pe baza promisiunii electorale de a organiza un referendum pentru înființarea unui Parlament Scoțian și a unei Adunări Naționale a
Independența Țării Galilor () [Corola-website/Science/320752_a_322081]
-
parc, un simbol național. Nu este la fel de frumos ca altele care erau în Sala Independenței în acele zile memorabile de acum două sute de ani, și este avariat ireparabil. Poate că aceasta face parte din farmecul său aproape mistic. Ca și democrația noastră, este fragil și imperfect, dar a fost supus la încercări grele și a rezistat. Pe lângă copiile aflate în Parcul Istoric Național al Independenței, printre primele copii ale Clopotului Libertății se numără așa-numitul "Clopot al Dreptății" sau "Clopotul Libertății
Clopotul Libertății () [Corola-website/Science/320721_a_322050]
-
devenind cu timpul caporal. A descris conceptul de război ca fiind „omor dirijat și organizat”. În 1918 a fost, ca și Adolf Hitler, un caporal de 29 de ani, deziluzionat. În timpul Republicii de la Weimar a fost cunoscut ca susținător al democrației și al pluralismului. A devenit secretar al asociației „Deutsche Friedensgesellschaft” și a publicat ziarul "Die Weltbühne". Ossietzky s-a căsătorit cu Maud Lichfield-Woods în 1913 în Anglia. Maud Lichfield-Woods era fiica unui ofițer britanic și a unei prințese din India
Carl von Ossietzky () [Corola-website/Science/321506_a_322835]
-
analizează aspectele morale și filozofice privind votul, virtutea civică, necesitățile de război și pedeapsa capitală, precum și natura delincvenței juvenile. "Infanteria stelară" este atât un roman, cât și un eseu politic. Tema predominantă este aceea că responsabilitatea socială cere sacrificii personale. Democrația prezentată de Heinlein prezintă aspectele unei meritocrații bazate pe renunțarea voluntară în beneficiul comun. Funcțiile publice pot fi ocupate doar de cei care și-au servit societatea prin participarea timp de cel puțin doi ani în servicii de voluntariat, Federația
Infanteria stelară () [Corola-website/Science/321549_a_322878]
-
renunțarea voluntară în beneficiul comun. Funcțiile publice pot fi ocupate doar de cei care și-au servit societatea prin participarea timp de cel puțin doi ani în servicii de voluntariat, Federația găsindu-ifiecăruia un loc indiferent de calități și aptitudini. Această democrație vine în contradiție cu democrațiile secolului al XX-lea, considerate de către personajele romanului ca nerealiste. Nimeni nu poate opri pe cineva să-și caute fericirea, dar viața și libertatea există doar în momentul în care se oferă ceva în schimbul lor
Infanteria stelară () [Corola-website/Science/321549_a_322878]
-
Funcțiile publice pot fi ocupate doar de cei care și-au servit societatea prin participarea timp de cel puțin doi ani în servicii de voluntariat, Federația găsindu-ifiecăruia un loc indiferent de calități și aptitudini. Această democrație vine în contradiție cu democrațiile secolului al XX-lea, considerate de către personajele romanului ca nerealiste. Nimeni nu poate opri pe cineva să-și caute fericirea, dar viața și libertatea există doar în momentul în care se oferă ceva în schimbul lor. Romanul este considerat și o
Infanteria stelară () [Corola-website/Science/321549_a_322878]
-
critici aspre la adresa reginei. Actul său i-a fost fatal, căci instanța de judecată l-a condamnat la închisoare pe viață pentru prejudicii de imagine aduse casei regale. Din perspectivă istorică însă, apariția jurnalismului de investigație coincide cu începutul consolidării democrației liberale. Pentru ca acest tip de jurnalism să se poată dezvolta era nevoie în primul rând de cetățeni și guvernanți cu tradiții democratice solide, de aceea jurnalismul de investigație s-a dezvoltat rapid în țări precum SUA sau Marea Britanie. Fondatorul jurnalismului
Jurnalism investigativ () [Corola-website/Science/321724_a_323053]
-
deceniu al secolului al XX-lea în paginile ziarelor din Marea Britanie și Suedia. Urmând exemplul Statelor Unite, în perioada interbelică și ziarele din Olanda, Elveția, Danemarca au aplicat investigația jurnalistică. Totuși, în prima jumătate a secolului al XX-lea, în urma prăbușirii democrațiilor liberale și instaurării unor regimuri totalitare sau autoritare în Germania, Italia, Spania, Portugalia, acest tip de presă nu a reușit să se impună în tot vestul Europei. Estul continentului nu l-a adoptat decât mult mai târziu, anchetele jurnalistice în
Jurnalism investigativ () [Corola-website/Science/321724_a_323053]