25,906 matches
-
etnocratic sunt așezate cuvintele lui N. Iorga, care aspirau la "România a românilor, a tuturor românilor și numai a românilor" (p. 241). Statul etnocratic, așa cum îl definește programatic Crainic, este secreția organică, pe plan organizațional, a neamului românesc. Spre deosebire de statul democratic, care "se întemeiază pe numărul populației, fără deosebire de rasă și de religie", fiind, mai grav, alcătuit dintr-o "plebe amorfă, anonimă și fără memorie, care-și schimbă părerea cu fiecare răsărit de soare" (așa cum reiese din definiția lui E.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
atins de un complex de superioritate a propriei națiuni față de toate celelalte și afectat de o aroganță naționalistă cu finalități opresiv-belice la adresa altor popoare. Patriotismul adevărat, de sorginte socialistă, în schimb, promovează respectul internațional, spiritul pacifist, fiind în același timp democratic și egalitar întrucât apără egalitatea de drepturi a tuturor națiunilor. Pe scurt, pseudopatriotismul naționalist și fascist trebuie înlăturat și înlocuit cu adevăratul patriotism proletar internaționalist și socialist. Mai mult, patriotismul este cu adevărat socialist doar în măsura în care este și sovietic. Solidaritatea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
nu doar cu elementele potențate ale regimului burghezo-moșieresc, cât și pentru protejarea intereselor capitalismului imperialist occidental. Lichidarea trecutului monarhic devine unul din principalele țeluri politice urmărite de noul regim de "democrație populară". Îmboldiți de simțul unei maxime urgențe, "noul stat democratic luă o serie de măsuri, pentru lichidarea trecutului. Moștenirea primită era dintre cele mai grele" (Roller, 1952, p. 716). În capul agendei se afla chestiunea monarhică, a cărei soluționare nu tolera nicio întârziere. Componenta monarhică a memoriei naționale românești a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
care au cuprins România în decembrie 1989, la care s-a adăugat concursul manevrelor de culise, nu a propulsat societatea românească afară din comunism. Tranziția de la o societate închisă, totalitară, de tip stalinist, către o societate deschisă, pluralistă, de tip democratic, avea să fie nu doar lungă și epuizantă, dar ea avea să se petreacă (în cea mai mare perioadă a ei) sub directul ghidaj politic al vechii garnituri comuniste. În locul unei "terapii de șoc" care să scuture elementele reziduale moștenite
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și Partidul Național Țărănesc) au fost, de asemenea, vandalizate ca parte a "restaurării ordinii". Mineriada din 28-29 ianuarie 1990 condusă de Miron Cozma a fost prima dintr-o secvență de șase acțiuni ale ortacilor care au zguduit serial fragila ordine democratică postdecembristă în curs de consolidare. Zvâcnirile socio-politice ieșite la suprafață cu ocazia primei mineriade din ianuarie 1990 au luat o coloratură etnică în martie același an la Târgu Mureș, unde românii și maghiarii s-au ciocnit violent în confruntări stradale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ca singura limbă oficială a țării. Alegerile din septembrie 1992 au consolidat hegemonia elementelor conservatoare, moștenitoare ale fostului PCR, în scena politică românească. Totuși, de la 66,1 la sută de voturi primite în 1990, în 1992 FDSN (rebotezat în Frontul Democratic al Salvării Naționale) a obținut doar 27,72 de procente, în timp ce opoziția, grupată în Convenția Democrată Română (CDR) a strâns 20,01 la sută. Scindată din vechiul Front al Salvării Naționale, partidul lui Petre Roman (purtând aceeași denumire, FSN) a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
bifată în mandatul prezidențial al lui Traian Băsescu și sub guvernarea lui Călin Popescu Tăriceanu, a căror Alianță Dreptate și Adevăr s-a impus la alegerile din 2004. Dubla alternanță la guvernare, o condiționalitate formală și mai solicitantă a sistemului democratic, a fost astfel realizată. Integrarea în structurile euroatlantice (NATO, 2004 și UE, 2007) au încheiat sinuosul drum al tranziției românești prin meandrele postcomunismului de la o societate închisă de tip totalitar la o societate modelată după valorile politice occidentale. Dubla integrare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
i) etnicizarea discursivă recursul la discursul și categoriile etnice de către mass-media și politicienii postdecembriști în căutarea de legitimitate politică; ii) etnicizarea societății civile în curs de emergență apariția organizațiilor civice și politice maghiare (Uniunea Democrată Maghiară din România UDMR, Uniunea Democratică a Tineretului Maghiar MADISZ); iii) etnicizarea posesiunii simbolice a orașului și a instituțiilor sale constitutive odată anatamate în mentalul colectiv cadrele identitare de factură etnică, problema ridicată a devenit "al cui este orașul?"; iv) inflamarea procesului etnicizării prin mass-media pe
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Pe acest fundal dominat de ideea de democrație liberală și a celei de societate deschisă, se precizează tot mai clar "cultul societății civile", însoțit de credința cvasi-mesianică în puterea izbăvitoare a societății civile de a împlini destinul liberal și vocația democratică a românilor îndelung reprimate de regimurile dictatoriale și totalitare care s-au succedat în decursul secolului al XX-lea. Europa. "Reforma comprehensivă" a învățământului și-a asumat ca obiectiv explicit europenizarea educației naționale și promovarea valorilor europene. Programele școlare de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
influența unor gânditori precum J.G. von Herder care a introdus potenta noțiune de Volkgeist ("spiritul poporului") și J.G. Fichte cu ale sale hotărâtoare Cuvântări către Națiunea Germană naționalismul a suferit metamorfoza doctrinară completă de la o ideologie individualist-liberală indisociabilă de aspirațiile democratice (i.e., naționalismul liberal britanic) înspre o ideologie colectivist-etnicistă pătrunsă de un spirit autoritar (i.e., naționalismul etnic german). Însă niciunul dintre acești profeți ai naționalismului nu au avut harul oracular de a putea prevede calamitatea ce avea să fie descătușată din
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
2008 Camera Reprezentanților a Statelor Unite ale Americii și-a cerut scuze, pentru prima oară, cetățenilor afro-americani pentru instituția sclaviei și a legilor Jim Crow (1876-1964) care au instituit segregarea rasială în societatea americană. Iar țările înscrise în cel de-al treilea val democratic au inițiat programe statale de confruntare a trecuturilor dictatoriale ca parte a procesului mai amplu de "justiție tranzițională" prin care s-au demarat eforturi de reparație a injustițiilor istorice (Olick și Coughlin, 2003, p. 37). Toate aceste măsuri emblematice pentru
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
prin introducerea în programele de învățământ a "educației civice" ca sedativ la adresa țâșnirilor etnicității. La fel cum construcția societății comuniste a fost acompaniată de eforturile noului regim politic de inculcare a unei "conștiințe socialiste" în locul conștiinței naționale, edificarea noii ordini democratice postdecembriste a inclus în proiectul său socio-politic amorsarea unei "conștiințe civice". Sub raport structural, aceleași procese sunt puse în mișcare, prin care constructorii politici ai noii ordini (fie că e vorba de societatea națională a sfârșitului de secol XIX, societatea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
instituit prin mijloace educaționale. Democrația de inspirație liberală care a fost luată ca model referențial de către reformatorii politici postcomuniști români presupunea reîntemeierea sistemului de valori și crezuri despre lume, viață și existență (i.e., mentalitatea colectivă) pe fundamentul unei culturi civice democratice. Cultura civică este înțeleasă aici ca fiind sistemul axiologico-atitudinal față de politică și viața socială care susține funcționarea unui regim de democrație participativă (Almond și Verba, 1996, pp. 43-44) [1963]. În miezul acestei conștiințe civice, care se sprijinea pe axiologia politică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mutații petrecute în conținutul semantic al noțiunii de "bun cetățean" se repercutează și asupra identității sociale a indivizilor, care este supusă unei masive revizuiri. Cetățenia activă, angajamentul civic, participarea politică, raționalismul critic anti-autoritarian și responsabilitatea socială promovate de noul ethos democratic au condus ineluctabil înspre o radicală reconstrucție identitară a cărei victimă colaterală este tocmai identificarea exclusivă a individului cu statul națiune. Idealul de democrație deliberativă cosmopolită încarnat în comunitatea politică transnațională a Uniunii Europene favorizează un simț identitar postnațional, dizolvând
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
deschide posibilitatea pentru explorarea mecanismelor operante în gestionarea politică a trecutului. 4.2. Memoria colectivă în contextul justiției tranziționale Cel de-al "treilea val de democratizare" (Huntington, 1993), prin care societăți anterior autoritare au schimbat macazul politic înspre un regim democratic, a lăsat în urma sa, pe lângă o sumedenie de alte dificultăți inerente procesului de tranziție, problema pusă de povara trecutului autocratic. Una dintre cele mai "fierbinți" întrebări ce se solicită a fi adresată în vremurile post-autoritare ridică problema modului cum ar
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
până la sfârșitul anului, și ulterior asumat de către președintele României, care a condamnat regimul comunist în numele statului român în ședința comună a camerelor reunite ale Parlamentului în data de 18 decembrie 2006. Prin promulgarea prezidențială a condamnării regimului comunist, statul român democratic postcomunist a dorit să marcheze simbolic ruperea de trecutul comunist ca punct de cotitură în devenirea democratică a societății românești. Raportul final redactat de echipa coordonată de V. Tismăneanu cuprinde o analiză ce se întinde pe lungimea a 666 de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în ședința comună a camerelor reunite ale Parlamentului în data de 18 decembrie 2006. Prin promulgarea prezidențială a condamnării regimului comunist, statul român democratic postcomunist a dorit să marcheze simbolic ruperea de trecutul comunist ca punct de cotitură în devenirea democratică a societății românești. Raportul final redactat de echipa coordonată de V. Tismăneanu cuprinde o analiză ce se întinde pe lungimea a 666 de pagini în versiunea originală din 2006, 879 în varianta tipărită în 2007. Prefațată de o "Introducere" în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fericite" a istoriei României, urmând ca, după ce a trecut prin suferințele războiului, actul de la 23 august 1944 să marcheze "începutul celei mai întunecate epoci din istoria modernă a țării" (Raport, 2006, p. 158). Impus prin forța tancurilor sovietice, și legitimat democratic prin falsificarea alegerilor electorale, regimul comunist a fost, pe toată durata existenței sale, un "regim de ocupație" (Raport, 2006, p. 168). "Vreme de patru decenii și jumătate, statul românesc (sic!) a fost confiscat de un grup politic străin de interesele
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de putere în sensul oficializării narativei liberale în concomitent cu discreditarea publică a narativei conservatoriste. În contextul politicilor asupra memoriei purtate în cultura română postcomunistă, Raportul Tismăneanu și condamnarea comunismului pe care acesta a legitimat-o istoric semnalează succesul forțelor democratice anticomuniste de a impune în conștiința istorică românească grila de interpretare a comunismului ca ilegitim și criminal. Coroborate cu celelalte acțiuni concertate (înființarea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc [IICCMER] ca o "procuratură istorică" de cercetare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de incriminat ca act apologetic și negaționist ce reclamă cu imperiozitate morală condamnarea sa juridică. 4.4. Rezistența nostalgică: memoria roșie a comunismului Procesul comunismului, sfârșit prin condamnarea fostului regim ca ilegitim și criminal, trebuia să marcheze ruperea societății românești democratice de trecutul comunist totalitar. Devenirea democratică necesita, în concepția Raportului, eliberarea de povara trecutului comunist. Ca atare, Raportul a fost conceput pe baza principiului biblic "adevărul (istoric) ne va elibera (politic)". Confruntând fățiș trecutul comunist, printr-o introspecție critică necruțătoare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
negaționist ce reclamă cu imperiozitate morală condamnarea sa juridică. 4.4. Rezistența nostalgică: memoria roșie a comunismului Procesul comunismului, sfârșit prin condamnarea fostului regim ca ilegitim și criminal, trebuia să marcheze ruperea societății românești democratice de trecutul comunist totalitar. Devenirea democratică necesita, în concepția Raportului, eliberarea de povara trecutului comunist. Ca atare, Raportul a fost conceput pe baza principiului biblic "adevărul (istoric) ne va elibera (politic)". Confruntând fățiș trecutul comunist, printr-o introspecție critică necruțătoare, Raportul își propunea să taie legăturile
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de povara trecutului comunist. Ca atare, Raportul a fost conceput pe baza principiului biblic "adevărul (istoric) ne va elibera (politic)". Confruntând fățiș trecutul comunist, printr-o introspecție critică necruțătoare, Raportul își propunea să taie legăturile cu trecutul în calea consacrării democratice. Doar că populația românească continuă să fie legată de trecutul comunist prin foarte puternice punți atitudinale, exprimate sub forma nostalgiei colective. În paralel cu lupta elitelor anticomuniste de a produce o schimbare de paradigmă în interpretarea oficială a trecutului, la
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ani de la evenimentele din 1989", BCS (Biroul de Cercetări Sociale) 2009 Una dintre întrebările ce rămân a fi lămurite este "cine sunt nostalgicii?". Prin ce se caracterizează categoria socială a nostalgicilor față de persoanele care sunt mai mulțumite cu ordinea politică democratică? Asumpția de simț comun care fundamentează analiza de față este aceea că nostalgia este o reacție de pozitivare și idealizare a trecutului comunist specifică "pierzătorilor tranziției". Astfel, este de așteptat ca modul de raportare nostalgic față de trecutul comunist să fie
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
perioadei comuniste. Spre deosebire de școală, familia, ca instituție socială primordială, nu derulează programe educaționale special dezvoltate pentru a transmite informații factuale despre trecut, pentru a instila valori pro-democratice și de dezavuare a trecutului comunist și pentru a crea atitudini favorabile ordinii democratice postcomuniste. Totuși, chiar dacă este privată de asemenea programe deliberate de educare cognitivi-morală, datele indică faptul că familia este principalul cadrul social din care adolescentul contemporan preia informații și asimilează atitudini cu privire la comunism. Forma de nostalgie pe care o exprimă un
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și alte forme ceremoniale de aducere a trecutului în prezent. După cum indică datele anchetelor sociologice care au cartogrfiat universul atitudinal al societății postcomuniste românești, comunismul mai are încă de pierdut bătălia cu memoriile private ale indivizilor care, deziluzionați de promisiunile democratice, nutresc sentimente nostalgice. Folosind o distincție terminologică introdusă de J. Bodnar (1992), comunismul a pierdut lupta cu memoria oficială sponsorizată statal și hegemonică în spațiul public (inclusiv în școli și literatura didactică), continuând să reziste în memoria vernaculară (i.e., reprezentările
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]