26,130 matches
-
alianța cu Biserica Catolică; în 1929, au fost semnate acordurile de la Lateran prin care papa a fost recunoscut șeful Vaticanului, iar catolicismul religie de stat în Italia. politica externă expansionistă, în concordanță cu pretențiile de mare putere ale Italiei; Unii istorici susțin că fascismul nu a fost un stat tipic totalitar. Regimuri totalitare cu nuanțe fasciste au existat și în alte state: dictatura lui Salazar în Portugalia (1926-1974); dictatura generalului Franco în Spania (19391975); dictatura coloneilor în Grecia (1967-1974); d) Nazismul
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
să favorizeze dezvoltarea unui efort de accelerare. De la alergarea cu start ,,de sus”, din picioare, startul utilizat în întrecerile grecești până în anul 1887 în toate alergările, s-a cristalizat tehnica startului de jos (în anul 1886 la New York, după unii istorici sau în anul 1884 în Scoția, după alții). Element tehnic al alergării de viteză, ,,startul de jos” permite obținerea în momentul plecării a unor unghiuri optime, favorabile, între segmentele picioarelor care participă la efort, în scopul ieșirii din poziția statică
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
al USR, am scris peste 20 de cărți publicate și alte vreo 20 nepublicate, multe dintre ele premiate la concursuri regionale și locale și dedicate, mai ales, valorilor și personalităților băcăuane, care s-au bucurat de o bună apreciere din partea istoricilor și criticilor literari. Regret însă că toată strădania mea de a aduce la lumină aceste valori spirituale n-a ajuns în atenția edililor și administrației locale, cu prilejul acordării unor distincții pentru merite și activități deosebite, de care s-au
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
în 1979, la „Tomis”, făcut de Nicolae Motoc, dar sub pseudonimul Mihai Poenaru. Și am mai avut încă un debut în „Cronica”, mai tîrziu, în 1981, sub prezentarea lui Mihai Ursachi. Trei debuturi în presa literară, iată o dezvăluire utilă istoricilor literari. Ce s-a întîmplat cu debutul în volum, care s-a soldat inițial cu un plagiat, comentat la vremea respectivă prin „Flacăra”, dacă îmi mai aduc bine aminte? S-a întîmplat odată cu apariția pe piață a cărții lui Horia
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
Am citit, recitit și încă mai citesc din „Getica“, „Dacia. Civilizațiile antice din regiunile carpatodanubiene“, „Începuturile vieții romane la gurile Dunarii“, „Memoriale“... În cunoașterea vieții și activității marelui savant, creatorul școlii de arheologie modernă în România, datorez mult lucrărilor distinsului istoric Al. Zub, cel mai profund cunoscător și mai bun exeget al operei pârvaniene. 124 În „anii de ucenicie“ în arheologie, participând la lucrările de pe șantierele arheologice de la Bâtca DoamneiPiatra Neamț și, respectiv, de la Lozna-Dorohoi, OituzBacău, Mănoaia-Costișa, județul Neamt etc., am
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
a fi cel mai vechi portret al lui HRISTOS din nordul Dunării. Rodul cercetărilor de la Davideni s-a materializat în lucrarea „Comunități sătești la est de Carpați în epoca migrațiilor. Așezarea de la Davideni din secolele V-VIII”, despre care reputatul istoric Ștefan Olteanu afirma că „marchează o piatră de hotar, fundamentată arheologic, în istoria comunităților rurale din zona dintre Siret și Carpați a Moldovei centrale”. Cu ce ochi au privit-o ceilalți specialiștii din țară și de peste hotare? Rezultatele cercetărilor de la
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
ce am mai realizat în ultimii ani și prin ce voi mai înfăptui să dovedesc că această recunoaștere științifică, acordarea premiului Academiei, nu a fost întâmplătoare. Ca unul din „cei mai autorizați specialiști ai evului mediu timpuriu”, cum vă consideră istoricul și universitarul ieșean Dan Gh. Teodor, v-ați lăsat amprenta nu doar pe șantierele arheologice amintite, ci și în organizarea a numeroase expoziții județene, interjudețene, naționale și internaționale, care au valorificat descoperirile făcute de-a lungul anilor. Corolarul acestora a
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
dacă avem în vedere „chestionarele” din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, lansate de cărturarii timpului către intelectualitatea satelor, cum și recomandările forurilor centrale făcute cu ocazia întocmirii recensămintelor populației, lucrări ce trebuia să înceapă cu un scurt istoric al localității recenzate. Spre exemplu, recensămintele din 1939 și din 1940 cuprind încercări de a se veni cu anumite date istorice privind înființarea și evoluția satelor de pe teritoriul comunei Umbrărești, dar ele, datele, sunt rudimentare și inexacte, cu aprecieri inadecvate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
boierului Paul Balș”, iar satele Slobozia, Tămășeni și Siliștea „au fost înființate pe moșia boierului Suțu în anul 1864” și alte asemenea inadmisibile erori și confuzii. A lipsit, probabil, mediul prielnic pentru o corectă informare și cunoaștere, astfel încât despre un istoric al satelor noastre întocmit anterior nu se poate vorbi. Pentru alcătuirea lucrării de față ne-am folosit de documentele scrise și editate, cât și de cele aflate în fondurile arhivistice centrale și locale, încă inedite, de izvoare narative, surse ce
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
comunei Umbrărești, cititorul își va putea face o idee clară și cât de cât completă, spre a înțelege și admite aprecierea noastră în legătură cu permanenta și intensa locuire a zonei în care se găsesc situate satele de pe teritoriul actual și cel istoric al comunei Umbrărești. Cu siguranță, cercetări arheologice noi și sistematice, cel puțin în punctele semnalate, ar putea aduce informații noi și mai ample cu privire la istoria locală, specialiștii în domeniu fiind singurii în măsură să confirme sau să infirme corectitudinea aprecierilor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
reflectă munca creatoare și prezența etnosului românesc în procesul devenirii și evoluției sale, își capătă partea lor de contribuție pentru o cât mai deplină informare și elucidare a respectivei problematici. Acest deziderat este cu atât mai necesar cu cât unii istorici au crezut și au scris că „Sudul stepic al Moldovei n-a fost intens populat până în secolul al XIX-lea”, afirmație în totală contradicție cu realitățile din zona în care ne includeam. Am putut constata, din datele înfățișate mai înainte
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a zonei, urmată de o riguroasă repertorizare și o cartare pe măsură ar schimba impresia negativă și defavorabilă din punctul de vedere al cunoașterii istorice. Opinii și îndemnuri de valorificare a vestigiilor vechilor sate întâlnim la numeroși cărturari, între care istorici, filologi, sociologi, geografi etc. Reputatul sociolog și istoric H. H. Stahl sublinia și insista asupra necesității unor cât mai temeinice și complete cercetări științifice, considerând „satul devălmaș cu forma sa de caracter comunist-primitivă drept obiect de studiu”. În cunoscuta monografie
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
o cartare pe măsură ar schimba impresia negativă și defavorabilă din punctul de vedere al cunoașterii istorice. Opinii și îndemnuri de valorificare a vestigiilor vechilor sate întâlnim la numeroși cărturari, între care istorici, filologi, sociologi, geografi etc. Reputatul sociolog și istoric H. H. Stahl sublinia și insista asupra necesității unor cât mai temeinice și complete cercetări științifice, considerând „satul devălmaș cu forma sa de caracter comunist-primitivă drept obiect de studiu”. În cunoscuta monografie a lui Alex. I. Gonța, Satul în Moldova
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de stăpânire și de folosință pe ambele maluri ale apei pentru vaduri de mori sau de poduri, deci de trecere, reminiscență din străvechime, astfel că și comunitatea noastră se va fi aflat integrată inițial în rigoarea respectivă, căci, așa cum scrie istoricul P. P. Panaitescu, „cursul apelor reprezenta o folosință, nu un hotar”; -fenomenul de însorărire, descris mai sus, implica hotar unic pentru Umbrărești-Boziești pe vremurile vechi; -la o judecată pornită înainte de anul 1835 de către Elenco Manu, proprietară a Umbrăreștilor și a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
decât probabil că originea devălmășiei din satele noastre poate fi găsită, documentar, în ambele situații sociale. În afara practicilor și deprinderilor caracteristice vieții devălmașe, păstrate și ajunse până la noi, amintite în rândurile precedente, cele mai convingătoare și mai concludente dovezi pentru istoric, chiar și pentru cei mai puțin avizați în asemenea probleme, deci în relevarea organizării devălmașe a satelor în vechime, rămân, până în prezent, tot documentele scrise ce s-au păstrat, mai ales acelea în care s-au conservat vestigii juridice, lingvistice
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
un număr destul de mare pentru timpul respectiv. Împărțirea pe bătrâni de la începutul secolului al XVII-lea nu a reprezentat efectiv și o împărțire pe teren între familii și ieșirea totală din indiviziunea impusă de regulile devălmășiei, ci, așa cum a demonstrat istoricul P. P. Panaitescu în lucrarea sa privitoare la obștea românească, doar „subdiviziuni ale drepturilor și veniturilor satului”. Abia confirmarea primei împărțiri prin reînoirea ei din 1817 pare să fi fost însoțită de o delimitare și o punere în ordine pe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
noilor stăpâni. Înainte de a începe discuția despre care anume și cum s-a ajuns ca unele comunități și locurile lor să devină din libere aservite, aducem în atenție câteva considerente de ordin general. În principiu, s-a acceptat de cvasitotalitatea istoricilor și sociologilor de la noi ideea că satele românești medievale au fost de două categorii și anume: I - libere; II - dependente, adică aservite unui stăpân individual. Raportul numeric dintre ele a variat în decursul timpului în defavoarea celor din prima categorie. Face
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nu acceptă existența satelor libere, de genul celor considerate ca atare de către alții, și scrie: „Așezări omenești în afară de această împărțire administrativă nu există. Mult trâmbițatele obști teritoriale libere considerate ca locuite de răzeși, așa cum li s-a părut unora dintre istoricii de până acum, ori căutate de unii contemporani, invocând cunoscutele pasagii despre cele trei republici din Descrierea Moldovei a lui D. Cantemir. [...] nu erau locuite de țărani agricultori”. Și, pentru a-și fundamenta teoria, preia și reproduce pasaje din opera
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Balș, pun ipotecă, în contul unui împrumut pe care îl fac, moșia lor „Torceștii cu toate siliștile ei, Țiganeii, Sineștii, și Agapii”. Prin urmare, locul numit Agapie, după numele stăpânului de dinainte de 1448 ori al întemeietorului mănăstirii, „o chinovie”, apreciază istoricul gălățean Paul Păltânea, a aparținut timp de secole familiilor ce s-au perindat la stăpânirea Torceștilor, nume de care se leagă toate fragmentele documentare reproduse. Cum satul Torcești, atât cel propriu-zis, cât și Slobozia-Torcești despre care am mai vorbit, se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cuvântul toate ne indică o mărime însemnată) sunt destinate să rămână fiului cu numele de botez Costachi, cel de familie fiind tot Costachi, de unde nevoia să semneze în acte Costachi Gavril și de unde au generat numeroasele confuzii și erori la istorici și genealogiști ce au făcut referiri la familia acestor boieri moldoveni. Observăm cum Gavriliță, în iubirea sa de neamul din care a descins, atribuie fiului mai mic din căsătoria cu Tudosica Costin, sora marelui cronicar, numele tatălui său, Costache sluger
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nu cunoaștem prin ce împrejurare, intraseră în stăpânirea proprietăresei Bozieștilor, Elenco Manu, în timpul procesului purtând încă numele celui de-al doilea soț, Mavrogheni. Aspectul cu privire la existența unor enclave răzeșești în plină stăpânire boierească nu a fost abordat suficient în lucrările istoricilor care s-au ocupat de problematica socială a răzeșiei, a menținerii categoriei țăranilor liberi în cadrul atotputerniciei stăpânirilor boierești și merită a fi mai bine cercetat și cunoscut. Nu avem în vedere pe boierii copărtași în diferite obști sătești, numiți și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
familiei, marele vornic al Țării de Jos, Lupu Costache, la 1711 și după această dată, un român martirizat pentru cauza românească, pe nedrept ignorat și uitat de istorie, dar, ceea ce este și mai grav, ponegrit și detractat de către cei mai mulți dintre istoricii noștri literari. Căci, în condițiile cele mai dramatice ale anului 1711, el adoptase temerara poziție de a-i înfrunta pe turci, pentru a-și dezvinovăți poporul și țara, amintindu-i vizirului, scrie neprietenul său, Ion Neculce, și ceilalți cronicari ai
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
primei domnii a lui Grigore al III-lea Ghica, vistiernicul său, Iordache Costache se înregistrează, în anul 1765, cu o mare datorie față de domnitor, în sumă de 25.000 lei, menționată într-un document sub termenul de paracatetiche. După opinia istoricului Gh. Ungureanu, cuvântul ar desemna un „depozit încredințat cuiva spre păstrare și dare înapoi când se va cere”. În actul pe care Nastasia, soția vistiernicului Iordache, îl dă domnitorului Grigore Alex. Ghica, se precizează că banii „i-au fost dat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
procesul intentat „de doamna Ruxandra Balș, născută Pașcanu, contra lui Petre Anastasiu”, arendașul moșiei și al morii în perioada imediat următoare punerii ei în funcțiune, prilej pentru Panait Balș, plenipotentul (împuternicitul) soției sale la proces, de a expune pe scurt istoricul construcției în felul următor: „zidirea ei s-a început de mine încă din anul 1856 și, neavând închipuirea a o găti, am fost silit a arenda moșia mea, Torceștii, d-lui Alecu Anastasiu și să-1 scad din costurile morii pentru
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ocupația principală a oamenilor a fost aceea care se practică și astăzi, adică cultivarea plantelor cu indispensabila sa complementaritate, creșterea animalelor, ambele înglobate domeniului economic al agriculturii, cu componentele de rigoare: vii și livezi, grădinărit, plante industriale etc. Unii dintre istorici consideră că în epoci mai vechi, atunci când în societate precumpănea grija pentru economia naturală, adică aceea destinată cu precădere satisfacerii directe a nevoilor și nu producția pentru vânzare-cumpărare, de un interes aparte s-ar fi bucurat îndeletnicirea creșterii animalelor, ca
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]