KorAP: Find »[drukola/base=onoare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...1034 1035 1036 ...1065 >

26,614 matches

Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467

pinat cu sentimente calde din partea lor fă?? de Rom�nia, exprimate �ntr? o rom�neasc? frumoas? ? i curat?. A vizitat Universitatea Columbia ? i s? a �nt�lnit cu Ochs? Sulzberger (de la �New York Times�) la un banchet organizat de acestă �n onoarea lui Iorga 215. Vom descrie vizita lui Iorga �n America doar �n linii mari: de la New York a plecat la Washington D.C., unde a ? inut (�n engleze? te), la Universitatea Georgetown, o conferin?? �n fă? a unei s? li arhipline. De aici s? a

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
mai aveau �ncredere �n viitor�30. Semne rele pentru viitorul s? u premierat. Cu toate c? cea de a 60? a aniversare a lui Iorga era �n iunie, s? rb? torirea acesteia a �nceput �nc? din martie. Purt? torul de cuv�nt de onoare a fost Argetoianu. Acestea erau fazele preliminării ale form? rîi unui guvern Iorga anticipate de sistemul de publicitate al rela? iilor publice. Prin intermediul �ntrunirilor ? i al mesajelor, Argetoianu l? a sus? inut cu grij? ? i l? a elogiat pe

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
1938, Congresul Mondial de Istorie. Iorga a fost ales vice? pre? edinte al Comitetului Internă? ional al Istoricilor (mai ales datorit? sprijinului prietenului s? u, istoricul norvegian H. Koht, care era ? i ministrul de externe al Norvegiei). Iorga a acceptat aceast? onoare cu o bucurie aproape copil? reasc? , nu pentru el �nsu? i, c�ț că o compensa? ie revendicativ? pentru Rom�nia. �La Z�rich, scria Iorga, Dom�novszky a fost jignit de alegerea mea. Cred c? nu poate fi un e

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
sim? ului perspectivei ? i al propor? iei. Iorga nu reu? ea s? fac? distinc? ie �ntre ceea ce se află pe plan secundar ? i ceea ce era esen? ial. ?i? a permis s? fie dus de val, nefiind �n stare s? delimiteze politicianismul de onoare sau pur ? i simplu fă?? de moralitate, �ncerc�nd s? ? în? cont �n primul ? i �n ultimul r�nd de Rom�nia, Iorga a f? cut c�teva compromisuri nepl? cute. Proces �n cadrul c? ruia te po? i inevitabil compromite, chiar dac

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
urm? al Academiei de Istorie de la Santiago, Chile. Regele Carol continuă ? i el s?? l cople? easc? cu ordine ? i medalii. �n 1936, la interven? ia personal? a lui Carol, Fran? a i? a acordat un alt �cordon� al Legiunii de Onoare prietenului ei fidel. Că ? i �n timpul �Deceniului declinului�, cu c�ț crizele se succedau mai des, cu at�ț activit?? ile lui Iorga se intensificau mai mult. De? i crizele aveau �ntotdeauna un efect stimulator asupra lui, cantitatea ? i diversitatea activit?? ilor sale

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
ei franceze nu trebuie s? se sting? ? i nu se va stinge! � Fran? a a pierdut b? ț? lia, dar Fran? a nu a pierdut r? zboiul! Guvernan? îi de circumstan?? au putut capitula, ced�nd panicii, uit�nd de onoare ? i l? s�nd ? ara prad? servitu? îi. Cu toate acestea, nimeni nu este pierdut. Nimic nu este pierdut, pentru c? r? zboiul acesta este un r? zboi mondial�6. �n ultim? instan?? , Charles de Gaulle (? i Iorga!) vor fi cei reabilită

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
violare a legilor internă? ionale. Acest document era �semnat de fondatorii autodetermin? rîi Rom�niei Mari�. To? i cei care jucau un rol �n via? a public? au semnat declară? ia, inclusiv Iorga 10. Doamna Liliana �? i amintea c? solemnitatea organizat? �n onoarea profesorului B�mont �ncepuse la ora 7 seară. Iorga, care era �ntotdeauna punctual, de data aceasta nu se �ntorsese de la Consiliul de Coroan? nici la ora 9. Publicul �l a? tepta �n ț? cere. Zvonurile r? sp�ndite �n r�ndul acestuia creau

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
condamnat nu o dat? �n editorialele lui �bucuria� manifestat? de evrei la sosirea sovieticilor 16. �n fond, el voia s?? i transforme pe evrei �n rom�ni. A salutat traducerea �n limba rom�n? a �Protocoalelor Superiorilor Sionului�. Uită de necrologul scris chiar de el �n onoarea lui Bjornsterne Bjoerson (un ap? r? tor al rom�nilor), pe care Iorga �l �ndr? gise: �ap? rărea adev? rului este unul dintre cele mai incontestabile drepturi ale unui mare scriitor�17. A fost total de acord p�n? ? i cu �Statutul

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Guguianu (un legionar ? i tovar?? apropiat al lui Boeru), care locuie? te la La Garenne Colombes, �n cadrul unei �ntrevederi pe care mi? a acordat? o, grupul de legionari r? mă? i al? turi de Boeru a convocat un �Juriu de Onoare� prezidat de generalul Ion Gheorghe, ultimul ambasador al lui Antonescu la Berlin, ? i de al? îi. Juriul l? a disculpat de asasinarea lui �n ciuda tuturor probelor care dovedesc contrariul. Conform acestei versiuni, el nu s? ar fi dus la Sinaia

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Boeru p? rea destul de vioi. C�nd am discutat despre crim? (�n ciuda fostelor sale afirmă? îi fă?? de Sima ? i fă?? de al? i rom�ni care �l incriminau), �nu s? a ab? țuț nici o iot? � de la textul scenariului �Juriului de Onoare�. Mi? a explicat c? �?tia despre preg? tirile Echipei Mor? îi la cooperativa agricol? , dar c? nu i s? a al? turat. Nici nu a participat la executarea planului, dar nici nu s? a amestecat �n treburile Echipei Mor? îi�. (Afirmă

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
al? îi; a? a c? noi de ce s? fi ezitat? � Dup? ce a notat c�teva adrese ? i numere de telefon ale altor legionari care? mi puteau da informa? îi la recomandarea să, to? i respect�nd scenariul �Juriului de Onoare�. ?i foarte aten? i, pentru c? ? tiau c?? mi f? cusem �tema� ? i?i cuno? teau subiectul), am cobor�ț �n gr? din? ? i am f? cut c�teva fotografii �mpreun?. �ntruc�ț umbrele deveneau tot mai lungi, i? am mul? umit domnului Boeru ? i

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
bine din copil? rie. M�nchenul, �Oră? ul Mi? c?rîi�, plin de c? m??i brune, uniforme cenu? îi, steaguri cu zvastici �nalte c�ț patru etaje at�rn�nd de pe cl? dîrî, vulturi ? i iar vulturi, cu g? rzile de onoare �n uniforme negre m? r?? luînd �n pas de g�sc? prin fă? a monumentului din Feldhernhalle� Unde era atunci Germania de ast? zi? A?a cum scria Luigi Barzini cu at�ta capacitate de percep? ie: �Nu trebuie s? fie inventat? �� Opera

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
R? zboi Mondial, Iorga scria c? dup? cuno? țin? ele lui de istorie, �este sigur c? nu tehnologia va decide rezolvarea situa? iei, ci inteligen? a, coducerea ? i entuziasmul pentru cauză umanit?? îi. Numai cei care au adus suficiente sacrificii onoarei pot st? p�ni aceste calit?? i�. �Neamul rom�nesc�, 3 septembrie 1939 2 Iorga a fost de la �nceput dezgustat de �demagogia c? m??ilor� ? i a luat atitudine �mpotriva uniformelor ? i a c? m??ilor verzi ale familiei Codreanu�. �Neamul

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
VII, pp. 181 ? i 185 121 Op. cît. , vol. VII, pp. 373-374. Familia Iorga �? i amintea c? Mussolini a f? cut dup? ocuparea Albaniei gestul de a-i permite lui Iorga s? continue organizarea ? colii sale acolo, dar el a refuzat aceast? onoare 122 Regina Elenă i-a oferit un sediu ? colii misionare. Memorii, vol. VII, p. 96 123 D-na Liliana Pippidi-Iorga c? tre autor 1��Neamul rom�nesc�, 16, 23 ? i 25 mai 1940 2 �Neamul rom�nesc�, 28 mai, 1,14 ? i 29 iunie ? i

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
i-l atribuia mult mai ț�rziu Boeru. Noul rol este produsul poverii ru? inii pe care o resim? ea. Ru? inea această eră at�ț de intens resim? it? , �nc�ț, la �nceputul anilor �60, c�? iva legionari au convocat Juriul de Onoare prezidat de generalul Ion Gheorghe (ultimul ambasador la Berlin al lui Antonescu) că s? -l disculpe pe Boeru de asasinarea lui Iorga. Indiferent de decizia acestui �Juriu de Onoare�, Boeru a contrazis categoric, de mai multe ori, �descoperirile� f? cute

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
la �nceputul anilor �60, c�? iva legionari au convocat Juriul de Onoare prezidat de generalul Ion Gheorghe (ultimul ambasador la Berlin al lui Antonescu) că s? -l disculpe pe Boeru de asasinarea lui Iorga. Indiferent de decizia acestui �Juriu de Onoare�, Boeru a contrazis categoric, de mai multe ori, �descoperirile� f? cute �n trecut de acestă 39 Nu s-a stabilit niciodat? cine erau legionarii care d? duser? ț�rcoale casei lui Iorga cu dou? zile �naintea asasinatului sau dac? erau membri ai

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
lui ? i alte obiecte de valoare au fost g? site intacte. Mihai Stoian, Moartea unui savant: Nicolae Iorga, Bucure? ți, 1976, p.�20 41�Autorul ? ine s? sublinieze �nc? o dat? c?, indiferent de descoperirile f? cute de �Juriul de Onoare�, Boeru a fost cel care a condus Echipa Mor? îi acolo unde se află vila lui Iorga. Nu este clar c�? i legionari au intrat �n cas? ? i c�? i au r? mas �n mă? în? 42 Dup? asasinarea lui Iorga, au

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751

intensitate. Astfel este perceput de toți cei care îl cunosc, lucru evidențiat și de colegul și conaționalul său Liviu Ciulei, distinsul director artistic al Teatrului Tyrone Guthrie, din Minneapolis, în elocventa prezentare pe care acesta i-a facut-o. Avem onoarea ca Alexa Visarion să ne fie coleg și în același timp să fim binecuvântați de darurile pe care acesta ni le oferă cu atâta generozitate. Robert W. CORRIGAN Itinerariu american Avându-l conducător științific de doctorat pe profesorul Alexa Visarion

[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
că viața noastră nu este altceva decât un mozaic al întâlnirilor cu semenii, caracterizat în mare masură de cum și în ce fel folosim aceste întâlniri, atunci eu sunt o mica figurină în mozaicul artistic al domnului Alexa Visarion. Am avut onoarea sa-l întâlnesc, în urmă cu ceva ani, pe regizorul Visarion la lucru, într-un Cehov! Mai apoi, am început să întâlnesc omul Visarion, întâlnire care continuă și azi. Nu ai cum să te ferești (și de ce s-o faci

[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
și iar rescris scenariul. În 2007 apărea, la Editura Universalia, un volum De la Ziditorul la Zidirea care aducea împreună scenariul literar al regizorului și gânduri ale câtorva oameni de teatru și film (între care profesorul Alexa Visarion mi-a făcut onoarea să mă numere), aplecate asupra acestui demers pe care l-aș socoti eroic, de vreme ce s-a născut la sfârșitul anilor '70 și, îndrăznesc să cred, nu s-a încheiat odată cu premiera filmului, în decembrie 2014. Concomitent cu premiera filmului Ana

[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
lui Tarkovski. Sacrificiul. Tema este acut prezentă și în Înghițitorul de săbii. În final, obligat să înghită o baionetă, maestrul Gherlaș acceptă provocarea al cărei final îl cunoaște. Dacă ar fi refuzat, el, înghițitorul de săbii și-ar fi pierdut onoarea numele de artist. [...] Manole a vrut să ridice biserica închinată lui Dumnezeu. De ce nu a reușit de la început? Oare nu cumva pentru că nu știa ce să pună la temelie, pe ce să înalțe zidurile? Asta a știut Ana înaintea lui

[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
onestă, dusă în modestie și cumpătare după reguli simple și clare, ce n-au nevoie să fie reinventate, nu valorează nimic pe lângă un ticălos isteț, pe lângă un viclean înrăit, dar de succes, pe lângă un ins lipsit de cuvânt și de onoare care, inventează fără jenă și restricții infinite forme de abjecție în orice situație de viață. De aici, din acest spațiu vin cinicii și indiferenții zilei de azi. Ei sunt noii tirani, adesea nevăzuți și nerecunoscuți ca atare, ai democrației imature

[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
artist de circ colindă provincii mizere câștigându-și existența cu un număr de senzație: înghite săbii preparate. Într-o bună zi, grosolănia cazonă a unui spectator îl obligă să înghită o sabie adevărată și bătrânul saltimbanc sfârșește tragic, dar cu onoare. În rolul circarului, Mircea Albulescu a cizelat una dintre cele mai fascinante creații din lunga lui carieră. Și din nou caligrafia austeră a lui Alexa Visarion, cerebrală, născută din evidenta dorință a epurării formelor a pus în valoare profunzimea discursului

[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
și ca om. Nici un proces de creație nu decurge ușor iar nașterea acestui spectacol a meritat chinurile facerii lui. De câte ori în viață ți se oferă prilejul să lucrezi cu cineva atât de strălucit ca Alexa Visarion ? A fost o asemenea onoare încâtpare imposibil să mă mulțumesc cu mai puțin în viitor. A făcut asupra mea o impresie atât de puternică încât de aici înainte are să-mifie cu neputință să lucrez cevafără să pun în munca mea o parte din el. Este

[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
accesibilă, cordială. Studenții erau primiți la repetițiile lui și chiar făceau figurație în unele spectacole... E bine că ați amintit de Penciulescu. L-am văzut de curând în Suedia și mi-a spus că, el, care este ales rector de onoare al IATC, se va întoarce în țară când va ști că are puterea să apară în fața studenților. Noblețea și generozitatea lui au fost întotdeauna la aceeași intensitate, iar studenții au avut acces la ele. Imi spunea că cea mai mare

[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]