27,010 matches
-
fiind întemeiat în 1975-1977. Hramul satului este pe data de 8 noiembrie, ziua sfântului Dumitru. În primăvara anului 1973, s-au produs alunecări de pământ pe teritoriul satelor Mânzătești, Hârcești, Condrătești și Curtoaia. În baza hotărârii Guvernului și a conducerii gospodăriei agricole locale s-a decis alocarea unui teren pentru construcția caselor de locuit. Satul Drujba a fost menționat documentar în anul 1662 cu denumirea Tărnușa pe Cula. În anul 1664 la Tărnușa sunt atestați arcașii care aveau aici pământ. După
Drujba, Ungheni () [Corola-website/Science/305252_a_306581]
-
orașului sunt formate de râul Bâc care trece prin localitate și lunca lui. Suprafața totală a terenurilor de sub apă este de 7 ha. Baza economiei locale o formează cei peste 160 agenți economici. Cea mai mare parte a lor sunt gospodăriile țărănești - 152. În afară de aceasta în oraș activează 3 întreprinderi individuale, 4 întreprinzători în bază de patentă, o societate pe acțiuni, 7 societăți cu răspundere limitată și o cooperativă de consum. Principalii agenți economici din teritoriu sunt: fabrica de vinuri și
Bucovăț () [Corola-website/Science/305247_a_306576]
-
nu erau admiși în stăpînirea ei. Războaiele ruso-turce din sec. XVIII au lipsit oamenii de apărare, iar satul, ca și toată Țara Moldovei, era devastat cu strășnicie. La 18 iunie 1774 satul Alcedar era pe jumătate părăsit, rămăseseră numai 14 gospodării țărănești și două familii de bejenari din Țara Leșească. Scutire de la bir s-a făcut numai pentru trei familii de mazili, două ale arnăuților și gospodăria preotului din sat. La sfîrșitul anului 1774 satul se golise și mai rău avea
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
strășnicie. La 18 iunie 1774 satul Alcedar era pe jumătate părăsit, rămăseseră numai 14 gospodării țărănești și două familii de bejenari din Țara Leșească. Scutire de la bir s-a făcut numai pentru trei familii de mazili, două ale arnăuților și gospodăria preotului din sat. La sfîrșitul anului 1774 satul se golise și mai rău avea numai 10 case. Scutire de la bir s-a făcut numai pentru mazilii Iordache Sava și Vasile Oprea. Recensămîntul din 1803 din porunca domnitorului Alexandru Moruzi găsește
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
anului 1774 satul se golise și mai rău avea numai 10 case. Scutire de la bir s-a făcut numai pentru mazilii Iordache Sava și Vasile Oprea. Recensămîntul din 1803 din porunca domnitorului Alexandru Moruzi găsește în satul Alcedar numai 47 gospodării ale răzeșilor. La 10 martie 1805 acest voievod scrie ispravnicilor din Soroca să aleagă partea răzeșilor din Alcedar, moșia cărora era împresurată de Pietrache Catargiu, care stăpînea și la Șestaci, și la Cobîlea... Mai aproape de adevăr se pare că a
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
puse în funcțiune de cai. La 1 august 1888 cei care primiseră „nadeluri” din moșia boierească și aveau de plătit așa numitul „vîcup”, au primit de la banca un credit de 273 rub. Pentru a-și răscumpăra nadelurile. Erau 53 de gospodării printre ei, Teodor Scurtu, Andrei Gamarț, Timofei Burlac, Ananie sărăcuță și alții. În 1904 satul avea 577 de vite cornute mari și 3 mori de vînt; în 1910 cei 930 de locuitori stăpîneau 846 de desetine de pămînt propriu din
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
de către autoritățile sovietice revenite în teritoriu la 1944. Astfel, se știe că în acei ani țăranii au fost obligați să predea statului sovietic grîu, semințe de floarea-soarelui, fîn, carne, ouă, brînză, lînă, etc. Normele impuse de către regimul bolșevic erau următoarele: gospodăriile țărănești care stăpîneau pînă la 2 hectare trebuiau să livreze statului 90 kg de cereale, cele care dispuneau de 2-5 hectare-140 kg, cele care posedau 5-10 ha-190 kg, cele cu 10-15 ha-240 kg, iar peste 15 ha-290 kg. În același
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
care stăpîneau pînă la 2 hectare trebuiau să livreze statului 90 kg de cereale, cele care dispuneau de 2-5 hectare-140 kg, cele care posedau 5-10 ha-190 kg, cele cu 10-15 ha-240 kg, iar peste 15 ha-290 kg. În același timp, gospodăriile țărănești erau obligate să dea statului bolșevic, la fiecare hectar: 10 kg semințe de floarea-soarelui, 10 kg de cartofi, 4 kg fîn, pînă la 10 kg carne, pînă la 10 kg lapte, 50 ouă, 250 gr. brînză de la fiecare oaie
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
250 gr. brînză de la fiecare oaie producătoare, cîte 250 gr lînă de la fiecare oaie și cîte 50 gr. de la fiecare capră. Totodată, statul sovietic achiziționa struguri, legume și fructe. La acestea se mai adaugă impozitul pe imobil. În cazul că gospodăria nu achita aceste prestații, capul familiei, iar uneori chiar întreaga familie, era pedepsită cu ani grei de închisoare. Una din măsurile prin care puterea sovietică a instaurat și frica generală în ținutul basarabean au fost deportările în masă. În noaptea
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
cu o poartă nouă la intrare, se construiește și se amenajează o fîntînă. Alcedarul este unul dintre puținele sate din Republica Moldova a cărui populație chiar în momentul înființării, poate fi stabilită cu exactitudine. În 1835, în Alcedar erau 53 de gospodării cu 7 mazili. Unde mai tîrziu peste cîțiva ani se vede o sporire a numărului de case. Satul cuprindea 10 familii de mazili, 6 familii de ruptași, 5 familii de țercovnici, 98 familii de țărani. Populația număra pe atunci 495
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
prin Siberia rece și înedepărtată. Îi așteptau cerințele represiei... Pe parcursul mai multor secole moldovenii s-au ocupat tradițional cu creșterea vitelor și cultivarea pămîntului. Produsele obținute din aceste îndeletniciri au format baza alimentării locuitorilor de la sate. Particularitățile alimentației depindeau de gospodăria auxiliară, care asigura familia țărănească cu principalele produse. Prin urmare culturile cerealiere (grîul, secara, mălaiul, porumbul), leguminoasele (fasole, mazăre), cucurbitaceele (pepeni verzi, pepeni galbeni, dovleci), legumele (varză, ceapă, ridiche, usturoi, cartofi, ardei), fructele (prune, pere, mere, caise) și, bineînțeles carnea
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
încep să se construiască case de locuit, astfel punându-se baza orașului. După al doilea război mondial Iargara capătă conturul unei localități industriale. Astfel în anul 1948 aici este organizată o stație de mașini și tractoare. Mai târziu se dezvoltă gospodăria forestieră mecanizată, asociația de producție agrară a industriei vinicole, elevatorul pentru cereale. Datorită amplasării sale reușite și existenței căilor de comunicație Iargara în prezent continuă să fie un nod industrial și de comunicare important în sud-vestul republicii. Orașul Iargara este
Iargara () [Corola-website/Science/305254_a_306583]
-
care activează în baza patenteide întreprinzător. În prezent, în oraș își desfășoară activitatea circa 750 agenți economici dintre care peste 90% sunt deținători de patente. În oraș este dezvoltată industria vinului la „Cristi” S.R.L. producția și prelucrarea lemnului efectuată de către gospodăria silvică „Iargara”. Din 1944 în oraș activează societatea pe acțiuni „Elevatorul Iargara”, care prestează servicii agricole. Întreprinderea are 44 de angajați și cifra de afaceri anuală este de peste 1,4 mln. lei.. Bugetul local a înregistrat o creștere continuă în
Iargara () [Corola-website/Science/305254_a_306583]
-
dintre care moldovenii constituie 76,7%, bulgarii 14,7%. Restul 8,6% sunt găgăuzi, ruși, ucraineni și reprezentanții altor naționalități. Populația în vârsta aptă de muncă constituie 3.030 persoane. Cea mai mare parte a populației active este ocupată în gospodăria casnică -1.150 persoane și agricultură - 950 persoane. În localitate funcționează 2 instituții preșcolare, o școală medie în care învață 125 elevi și un liceu în care învață 650 elevi. Sistemul de ocrotire a sănătății este asigurat de un punct
Iargara () [Corola-website/Science/305254_a_306583]
-
se vărsară atîta sînge, încît acesta ajungea pînă la gleznă căilor”, de aici și denumirea - Sîngeră. Conform recensămîntului populației din anul 1772-1775 Sîngeră se află în ținutul Hîrlău, stanul Bahluisc și aparținea lui Enache Damur. În localitate se numărau 6 gospodării, țărani dependenți, 3 aprozi care slujeau pe lînga divan și nu plăteau impozit. După datele recensămîntului din 1774 în sat existau 6 case. Alte date privind recensămîntul populației din anul 1817 arată că Sîngeră dispunea de 121 de gospodării cu
Sîngera () [Corola-website/Science/305253_a_306582]
-
6 gospodării, țărani dependenți, 3 aprozi care slujeau pe lînga divan și nu plăteau impozit. După datele recensămîntului din 1774 în sat existau 6 case. Alte date privind recensămîntul populației din anul 1817 arată că Sîngeră dispunea de 121 de gospodării cu 663 de locuitori. În 1885 - a fost deschisă I școală, iar peste 5 ani aici învățau 17 băieți conduși de preotul Petru Naghița. La 1898 este întemeiata școală pe lînga biserică pentru fete și băieți, la 1910 - în școala
Sîngera () [Corola-website/Science/305253_a_306582]
-
strung? Cu toate acestea bătrânii satului își amintesc de Gudov, ca de un om de o rară bunătate. În anul 1953 colhozul din Pogănești „V.Ciapaev” a fost comasat cu colhozul „Molodaia Gvardia” din satul Cioara astfel formând o singură gospodărie agricolă cu numele de „A.Jdanov” care a funcționat pînă în 1981, când în sat sa format IAS „Pruteni” condusă de agronomul Ion Negru. Această gospodărie era practic o verigă din lanțul gospodăriilor sub egida asociației „Moldvinprom” din Hâncești. În
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
a fost comasat cu colhozul „Molodaia Gvardia” din satul Cioara astfel formând o singură gospodărie agricolă cu numele de „A.Jdanov” care a funcționat pînă în 1981, când în sat sa format IAS „Pruteni” condusă de agronomul Ion Negru. Această gospodărie era practic o verigă din lanțul gospodăriilor sub egida asociației „Moldvinprom” din Hâncești. În 1995 datorită neânțelegerii dintre conducerea IAS „Pruteni” și tractoriști conducerea este preluată de agronomul Ion Horomneac, care foarte curând, datorită stării de sănătate a fost nevoit
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
din satul Cioara astfel formând o singură gospodărie agricolă cu numele de „A.Jdanov” care a funcționat pînă în 1981, când în sat sa format IAS „Pruteni” condusă de agronomul Ion Negru. Această gospodărie era practic o verigă din lanțul gospodăriilor sub egida asociației „Moldvinprom” din Hâncești. În 1995 datorită neânțelegerii dintre conducerea IAS „Pruteni” și tractoriști conducerea este preluată de agronomul Ion Horomneac, care foarte curând, datorită stării de sănătate a fost nevoit să abandoneze conducerea IAS „Pruteni”, la conducere
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
neânțelegerii dintre conducerea IAS „Pruteni” și tractoriști conducerea este preluată de agronomul Ion Horomneac, care foarte curând, datorită stării de sănătate a fost nevoit să abandoneze conducerea IAS „Pruteni”, la conducere venind mecanicul Iurie Agachi. Datorită acestor fluctuații în conducerea gospodăriei, această gospodărie nu a existat mult. La 1995, 78 de deținători de cote din Pogănești iese din componența ei și formează gospodării țărănești de sinestătătoare. Acest caz a pus începutul desființării gospodăriei agricole „Pruteni”. La 1997 IAS „Pruteni” datorită conducerii
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
conducerea IAS „Pruteni” și tractoriști conducerea este preluată de agronomul Ion Horomneac, care foarte curând, datorită stării de sănătate a fost nevoit să abandoneze conducerea IAS „Pruteni”, la conducere venind mecanicul Iurie Agachi. Datorită acestor fluctuații în conducerea gospodăriei, această gospodărie nu a existat mult. La 1995, 78 de deținători de cote din Pogănești iese din componența ei și formează gospodării țărănești de sinestătătoare. Acest caz a pus începutul desființării gospodăriei agricole „Pruteni”. La 1997 IAS „Pruteni” datorită conducerii dezastruoase a
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
fost nevoit să abandoneze conducerea IAS „Pruteni”, la conducere venind mecanicul Iurie Agachi. Datorită acestor fluctuații în conducerea gospodăriei, această gospodărie nu a existat mult. La 1995, 78 de deținători de cote din Pogănești iese din componența ei și formează gospodării țărănești de sinestătătoare. Acest caz a pus începutul desființării gospodăriei agricole „Pruteni”. La 1997 IAS „Pruteni” datorită conducerii dezastruoase a conducerii (muncitorii nu primeau salariu cu anii, iar producția căpătată se „evapora” și nimeni nu știa ce este cu ea
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
mecanicul Iurie Agachi. Datorită acestor fluctuații în conducerea gospodăriei, această gospodărie nu a existat mult. La 1995, 78 de deținători de cote din Pogănești iese din componența ei și formează gospodării țărănești de sinestătătoare. Acest caz a pus începutul desființării gospodăriei agricole „Pruteni”. La 1997 IAS „Pruteni” datorită conducerii dezastruoase a conducerii (muncitorii nu primeau salariu cu anii, iar producția căpătată se „evapora” și nimeni nu știa ce este cu ea, plus la aceasta, patrimoniul gospodăriei era vândut la stânga și la
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
caz a pus începutul desființării gospodăriei agricole „Pruteni”. La 1997 IAS „Pruteni” datorită conducerii dezastruoase a conducerii (muncitorii nu primeau salariu cu anii, iar producția căpătată se „evapora” și nimeni nu știa ce este cu ea, plus la aceasta, patrimoniul gospodăriei era vândut la stânga și la dreapta, iar banii nu mai ajungeau în casieria gospodăriei) se desființează complet. Apar trei noi formațiuni agricole: SRL „Aligotram” sub conducerea lui Iurie Agachi, CAP „MolvilaTURP” sub conducerea agronomului Nicolae Suru și CAP „Delnița” în
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
dezastruoase a conducerii (muncitorii nu primeau salariu cu anii, iar producția căpătată se „evapora” și nimeni nu știa ce este cu ea, plus la aceasta, patrimoniul gospodăriei era vândut la stânga și la dreapta, iar banii nu mai ajungeau în casieria gospodăriei) se desființează complet. Apar trei noi formațiuni agricole: SRL „Aligotram” sub conducerea lui Iurie Agachi, CAP „MolvilaTURP” sub conducerea agronomului Nicolae Suru și CAP „Delnița” în frunte cu Ion Negru (Munteanu). După doi ani de existență ultimele două se autodisființează
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]