26,130 matches
-
în aprilie și mai și se adună în august și septembrie. Vinurile sunt ca cele din Friuli, pășunile în cea mai bună stare, putându-se hrăni în această țară o sută de mii de cai”, număr impresionant pentru vremea aceea. Istoricul reproduce în cartea sa și remarci ale altor călători străini în privința bogățiilor țării Moldovei, rezultând un amplu și admirabil tablou al potențialului și diversității economice din Moldova în vremea epocii de mijloc. Tabloul proiectat prin pana călătorilor străini poate fi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
îngrădite. Grădinăritul este o altă îndeletnicire de complementaritate ce s-a bucurat de o deosebită preocupare atât din partea stăpânilor boieri, cât și din partea sătenilor gospodari. Există unele documente ce dau informații în legătură cu prezența grădinilor de zarzavaturi pe teritoriul al cărui istoric îl înfățișăm, ca și pe cel din împrejurimi. Documentele nu abundă în știri sub acest aspect și nici nu sunt prea vechi, dar presupunem că știrile din ele nu reflectă doar situația momentului întocmirii actului, ci pe aceea de continuitate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Cel mai vechi drum sigur cunoscut în zonă, practicat pe timpul dacilor și al stăpânirii romane, era situat pe cursul inferior al Siretului și făcea legătura între cetatea Barboși și Poiana (Piroboridava), urca spre nord-vest și trecea pasul Oituzului în Transilvania. Istoricii remarcă unanim că drumul acesta avea „o importanță deosebită, deoarece reprezenta artera cea mai scurtă dintre Dobrogea și Dacia”. Numeroasele fragmente ceramice provenite de la vasele de producție grecească și de la cele de factură romană de mai târziu, găsite în sudul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
acest timp (perioada regulamentară), să fi constituit motivul renunțării, locul devenind mai puțin sau deloc propice demersului inițial. În lucrarea intitulată Legăturile economice dintre Moldova și Transilvania în secolele XIII-XVII, autorul ei, Alexandru I. Gonța, aduce în atenție opinii ale istoricilor cu privire la principalele drumuri comerciale din respectiva perioadă. El face corecta observație potrivit căreia existența drumurilor „se impune să fie cercetată și studiată ca una din problemele ce privesc economia Moldovei”. Relevând traseele principale ale drumurilor moldovenești, amintește și de cel
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
trecuse puțin timp de când lucrarea fusese dată în circulație. Am arătat în urmă că o lege specifică organizării și funcționării drumurilor publice nu s-a dat decât în anul 1868, urmată de modificări ulterioare, neesențiale din punctul de vedere al istoricului. Să consemnăm, deci, aspectele mai importante referitoare la categoriile de drumuri prevăzute în lege ca spațiu și semnificație: - drumuri sau căi naționale sunt definite acelea care fac legătura cu capitala țării, adică Bucureștii; - drumuri județene „sunt acelea care pun în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
1868 de la sfârșitul acestei lucrări. 2. Poduri și podețe În condițiile modernizării căilor de circulație, necesitatea construirii podurilor fixe ori a podețelor, peste apele mai mari sau mai mici, reprezintă un lucru de la sine înțeles. Din punctul de vedere al istoricului, problema constă în a cunoaște și arăta concret dacă prezența podurilor pe teritoriul comunei noastre a fost o realitate a tuturor timpurilor ori ține doar de epoca modernă. Susținem ultima variantă, căci spre aceasta conduc și puținele informații documentare de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dori să știe ceva despre existența podului construit la Umbrărești, între anii 1929-1931, și fiindcă a fost o lucrare mai deosebită din lemn, putând fi considerată operă de arhitectură a genului, venim cu câteva informații de arhivă. Începem cu scurtul istoric, pe care unul din constructori îl face ca preambul la documentația cerută de lucrarea ce urma să înceapă: „În punctul unde urmează a se construi acest pod a mai fost un pod de lemn construit cam în anul 1890, cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cum nu credem să fi existat vreodată, avem temeiuri să presupunem anumite departajări în cadrul comunităților familiale și, mai ales, în cele sătești. Aptitudinile deosebite, ca merite incontestabil recunoscute, erau unanim acceptate și răsplătite de întreaga obște. Aceasta este și opinia istoricului Alexandru I. Gonța în lucrarea Satul medieval în Moldova. Instituțiile, în care scrie: „Numai în urma constatării destoiniciei ca militar și a prestării unui serviciu deosebit, de interes comun, s-au putut crea privilegii pentru unii indivizi din lumea satelor”, satele
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
perceptibile, excepție făcând oamenii căzuți în robie, întotdeauna străini de obște și de neam. În paginile următoare venim cu câteva considerații referitoare la această categorie de oameni, problematică avută în atenție de mulți cercetători. 2. Robii Este bine stabilit de către istoricii români faptul că pe teritoriul locuit acum de noi, românii, nu a existat în antichitate o clasă a robilor comparabilă cu aceea din lumea greacă ori romană. Nu există dovezi care să o ateste nici măcar pentru perioada stăpânirii romane, stăpânire
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
tranzacțiilor, precum și a robiei ca fenomen social, reprezintă prin el însuși dovada că ne aflăm în fața unei situații din timpuri mai îndepărtate decât întemeierea statului din Evul Mediu. Este atât de vechi încât i s-a pierdut urma începutului, deși istorici de pretutindeni au încercat să-i afle originile, problematica generată de acest fenomen rămânând încă neelucidată. Dar cum prezența robilor este strâns legată de stăpânirile aservite, se poate constata existența lor și în satele umbrăreștene care au cunoscut asemenea stăpânire
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
3. Vecinii și clăcașii Categoria aceasta de țărani dependenți prin aservirea către un anume stăpân a fost diferit prezentată în lucrări anterioare de specialitate, urmare a interpretării din acte diverse și cu situații disparate ca loc și ca timp. Mulți istorici, mai ales cei care s-au conformat teoriilor marxist-leniniste, au identificat instituția veciniei și i-au conferit atributele și rigorile specifice întregii categorii de țărani dependenți, indiferent de proveniență. Este adevărat că s-a admis cvasiunanim că originea termenului desemnează
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de nord a Umbrăreștilor la începutul secolului al XVIII-lea, 1704, când se produce prin act scris și hotărnicie pe teren înjumătățirea dintre partea rămasă răzeșească și aceea atribuită boierilor Costăchești. Lucrurile de aici nu sunt așa cum le-a prezentat istoricul Al. I. Gonța. Nu există nici un document din care să se constate starea de vecinie a locuitorilor umbrăreșteni aserviți, indiferent de vatra pe care au locuit, fie că au ajuns mai devreme, fie mai târziu în situația arătată. Să ne
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cunoscut decât în mică măsura și destul de târziu procesul de aservire. Lipsa documentelor pentru astfel de sate sau puținătatea lor reprezintă cea mai bună dovadă a statorniciei, continuității și autohtoniei românești. Am mai observat cum Al. I. Gonța și alți istorici, înaintea sa, au pus instituția veciniei în relație nemijlocită cu satele ce au dobândit, la un moment dat, statutul de slobozii. Potrivit opiniilor lor, sloboziile ar fi fost populate în exclusivitate cu oameni aduși de prin alte părți, cei mai mulți de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sat în evoluția lor social-economică și în raport de anumiți factori politici investiți cu drepturi de stăpânire. Noi avem și ne exprimăm convingerea că nici din acest punct de vedere satele umbrăreștene nu intră în tiparul confecționat teoretic de diferiți istorici. Am arătat deja cum satul numit Slobozia-Torcești a rămas totdeauna la statutul de sat răzeșesc, făcând parte din marea obște a Umbrăreștilor. Dar găsim, la un moment dat, în catagrafia din 1774, unitatea administrativ-teritorială Slobozia-Condrea inclusă în vechea obște a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
au ajuns ele din obști sătești libere în sate aservite intereselor materiale ale unor stăpâni, avem posibilitatea să constatăm că stăpânirile boierești nu s-au întemeiat, în cazul satelor noastre, cel puțin, nici pe dreptul natural, firesc, nici pe cel istoric, ci a fost consecința unor împrejurări social-economice și politice favorabile acelora ce dețineau pârghiile puterii în stat, respectiv politică, militară și juridică, în măsură să dea formă de legitimitate pretenției lor de a stăpâni. Acești factori de putere au folosit
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
reale, neameliorate la vreme de către factorii politici răspunzători de guvernarea țării în perioada respectivă. Iar faptele înserate în documentele timpului confirmă afirmația de mai sus. 5. Răzeșii Categoria socială a răzeșilor a suscitat interes și preocupări în rândul multor cercetători (istorici, sociologi, juriști) datorită faptului că prezintă particularități față de categorii sociale similare din alte țări și chiar de la o zonă geografică la alta pentru noi. Se consideră că răzeșimea are un specific al ei ce derivă, în primul rând, din păstrarea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dacă avem în vedere sensul primordial al termenului răzeș, acela de părtaș. Ca origine și evoluție, profesorul Constantin Cihodaru face distincție între „obștile țărănești libere, înfloritoare în epoca anterioară formării statului feudal” și „obștile răzeșești” din secolul al XVIII-lea. Istoricul ieșean nu acceptă opiniile acelora care au scris că ultimile sunt o continuare a primelor, împărtășind și susținând părerea lui Sebastian Radovici, ce „combate pe cei care căutau originea răzeșilor în obștile țărănești anterioare formării statului feudal și afirmă (Radovici
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
termenului străvechi; 2) „coborâtori din familiile cele mai ilustre ale nației”, înzestrate prin hrisoave și urice vechi, urmare ale unor merite deosebite, altfel spus, urmași ai vechii boierimi moldovene. Ultima teză vine în contradicție cu punctul de vedere exprimat de istoricul P. P. Panaitescu, dar și cu realitatea istorică, care prin hrisov vede „un privilegiu de proprietate dat cu pecetie domnească”, deci o așezare aservită unui stăpân (boier sau mănăstire) creație a domniei. Stăpânirile anterioare sunt definite prin expresiile ocină, adică
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
reprimări, cifra variind între 1.000, rostită cu voce înceată, și 11.000 strigată în gura mare, ba s-a ajuns și la 14.000-15.000. Diferențe derutante, deranjante și greu de acceptat ca atare din punctul de vedere al istoricului preocupat de cunoașterea și aflarea adevărului. O întrebare, chiar după trecerea atâtor ani, s-ar impune totuși: de ce nu s-a întocmit, la momentul potrivit, o evidență clară și exactă, cuprinzând numărul și numele celor jertfiți, cu sau fără vină
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
o mișcare socială de mari proporții, care a zguduit și afectat prin urmări aproape toate localitățile din România. Răspunsul nu e greu de găsit. De altfel, el fusese întrezărit cu un an mai devreme, jubiliarul 1906, când marele și temerarul istoric și patriot N. Iorga înfiera politica guvernanților vremii prin incendiarul său articol Ascundeți țeranii, din care redăm: „Îngrijiți-vă, o voi, cuminți cârmuitori de țară și de drumuri frumoase, pe care le semănați cu femei de la târguri și cu bugetivori
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
să numește Tămășenii”, pretinsă de Elenco Manu „tot sub nume de Boziești”. Vasile Sârghie era fiul preotului Sandu Sârghie, înscris în catagrafia din 1774, „popa Sandu”, menționat și în unele sămi ca preot la ctitoria lui Conachi, arătat într-un istoric al bisericii Sf. Nicolae din Tecuci drept ctitor al ei. Catagrafia din 1774 nu cuprinde nominal Bozieștii, și nici pe preoții care vor fi slujit aici în acest timp. Cele din 1831 și 1843 îl includ în entitatea numită Slobozia-Umbrărești
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
logofăt Manolache Costache și a soției sale, Maria, născută Palade. Niciuna din cărțile arătate mai sus nu s-a păstrat. Ele trebuie să fi dispărut în incendiul din 1925 când din biserica actuală au rămas doar zidurile. Cum și în legătură cu istoricul construcției acestei biserici s-au înregistrat câteva inexactități privind data și ctitorii, socotim utilă îndreptarea spre adevăr, în lumina informațiilor documentare existente. În pisania din biserică și în Marele Dicționar data construcției este 1879-1883, iar pisania îl acreditează ctitor pe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
său mai mic, Gheorghe Călugăreanu, dar care nu a lucrat și ca învățător. Nu cunoaștem cine a fost primul învățător al școlii din Condrea, unde învățau și copiii locuitorilor din Salcia; în 1905, când se cer situații cu date despre istoricul școlilor, ele au fost prezentate de învățătorul Jan Marcu; se pare că era localnic. La data înființării primelor școli primare de stat, localitatea Torcești forma comună de sine stătătoare, purtând respectivul nume, având în componență și satul Blăjerii de Sus
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
eventual diagnosticul. Barem I: Este baremul la angajare sau admitere în școli. Persoanele examinate sunt de obicei tineri cu vârste cuprinse între 16-25 de ani și trebuie să fie sănătoase din punct de vedere mental, respectiv să nu aibă un istoric de boală din copilărie sau adolescență, să aibă un intelect mediu sau superior (fără probleme deosebite în timpul școlarizării), să aibă o gândire coerentă, cu motivația alegerii profesionale, o proiecție optimistă asupra evenimentelor de viață, să aibă o vorbire coerentă (fără
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149928_a_151257]
-
al art. I din HOTĂRÂREA nr. 955 din 8 septembrie 2010 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 661 din 27 septembrie 2010, prin înlocuirea sintagmei "autoritatea de sănătate publică" cu sintagma "direcția de sănătate publică". a) opisul documentelor din dosar; ... b) istoricul de expunere profesională (documentul care certifică ruta profesională, și anume copie de pe carnetul de muncă) și, după caz, nivelul măsurat al noxelor sau noxa identificată; ... c) copie de pe fișa de identificare a riscurilor profesionale de la dosarul medical de medicina muncii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226148_a_227477]