26,132 matches
-
bisericii „Înălțarea Domnului” din Vama a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015 la numărul 440, având codul de clasificare . El este format din două obiective: Așezat între cele două râuri, Moldova și Moldovița, satul Vama se află la o distanță de 16 km de orașul Câmpulung Moldovenesc. Aflat la intrarea în Carpații Orientali și străjuit de Obcina Feredeului, acest sat a îndeplinit rolul de localitate de vamă între Principatul Moldovei și Principatul Transilvaniei. Aici erau
Biserica de lemn Înălțarea Domnului din Vama () [Corola-website/Science/317172_a_318501]
-
între cele două râuri, Moldova și Moldovița, satul Vama se află la o distanță de 16 km de orașul Câmpulung Moldovenesc. Aflat la intrarea în Carpații Orientali și străjuit de Obcina Feredeului, acest sat a îndeplinit rolul de localitate de vamă între Principatul Moldovei și Principatul Transilvaniei. Aici erau vămuite mărfurile care veneau dinspre Ardeal sau plecau într-acolo. În vatra veche a satului s-au descoperit două monede romane, ceea ce atestă faptul că zona era locuită în primele secole ale
Biserica de lemn Înălțarea Domnului din Vama () [Corola-website/Science/317172_a_318501]
-
secole ale mileniului I și că localnicii făceau schimburi comerciale probabil cu daco-romanii din provincia Dacia sau cu garnizoanele romane din sud. Astfel, se poate afirma că localitatea este mai veche decât prima sa atestare documentară. Inițial, localitatea se numea Vama Moldoviței și apare într-un privilegiu comercial din 6 octombrie 1408 în care se stabilește ca toți negustorii care vor duce mărfuri din Țara Ungurească în Moldova să plătească taxe vamale de „câte un groș și jumătate din grivnă” de
Biserica de lemn Înălțarea Domnului din Vama () [Corola-website/Science/317172_a_318501]
-
plătească taxe vamale de „câte un groș și jumătate din grivnă” de povară - la dus și „câte doi groși” de povară la întoarcerea din Ardeal. Domnitorul Alexandru cel Bun (1400-1432), printr-un document din 18 noiembrie 1409, a scos satul Vama din Ocolul Câmpulung și l-a dat Mănăstirii Moldovița, împreună cu veniturile vămii ("„satul Meto care acum se cheamă Vama, care să-i fie uric cu toate veniturile din veac în veac”"). În Evul Mediu, acest drum a fost folosit de
Biserica de lemn Înălțarea Domnului din Vama () [Corola-website/Science/317172_a_318501]
-
povară - la dus și „câte doi groși” de povară la întoarcerea din Ardeal. Domnitorul Alexandru cel Bun (1400-1432), printr-un document din 18 noiembrie 1409, a scos satul Vama din Ocolul Câmpulung și l-a dat Mănăstirii Moldovița, împreună cu veniturile vămii ("„satul Meto care acum se cheamă Vama, care să-i fie uric cu toate veniturile din veac în veac”"). În Evul Mediu, acest drum a fost folosit de tătari în incursiunile lor de jefuire a satelor din Moldova și din
Biserica de lemn Înălțarea Domnului din Vama () [Corola-website/Science/317172_a_318501]
-
de povară la întoarcerea din Ardeal. Domnitorul Alexandru cel Bun (1400-1432), printr-un document din 18 noiembrie 1409, a scos satul Vama din Ocolul Câmpulung și l-a dat Mănăstirii Moldovița, împreună cu veniturile vămii ("„satul Meto care acum se cheamă Vama, care să-i fie uric cu toate veniturile din veac în veac”"). În Evul Mediu, acest drum a fost folosit de tătari în incursiunile lor de jefuire a satelor din Moldova și din Transilvania. În toponimia locală există și astăzi
Biserica de lemn Înălțarea Domnului din Vama () [Corola-website/Science/317172_a_318501]
-
veac în veac”"). În Evul Mediu, acest drum a fost folosit de tătari în incursiunile lor de jefuire a satelor din Moldova și din Transilvania. În toponimia locală există și astăzi „Drumul Tătarilor”, care avea o ramificație ce trecea prin Vama. Folcloristul Simion Florea Marian a publicat în 1879 o legendă locală intitulată "„Românca și tătarii”", pe care a auzit-o de la mai mulți români din satul Vama, în care se povestește despre salvarea satului și a locuitorilor de către o vămeancă
Biserica de lemn Înălțarea Domnului din Vama () [Corola-website/Science/317172_a_318501]
-
locală există și astăzi „Drumul Tătarilor”, care avea o ramificație ce trecea prin Vama. Folcloristul Simion Florea Marian a publicat în 1879 o legendă locală intitulată "„Românca și tătarii”", pe care a auzit-o de la mai mulți români din satul Vama, în care se povestește despre salvarea satului și a locuitorilor de către o vămeancă, care și-a abandonat în pădure copilul care plângea și i-a anunțat pe locuitorii satului de venirea tătarilor, pentru ca aceștia să ia măsuri de apărare. Biserica
Biserica de lemn Înălțarea Domnului din Vama () [Corola-website/Science/317172_a_318501]
-
și a locuitorilor de către o vămeancă, care și-a abandonat în pădure copilul care plângea și i-a anunțat pe locuitorii satului de venirea tătarilor, pentru ca aceștia să ia măsuri de apărare. Biserica de lemn cu hramul "Înălțarea Domnului" din Vama a fost construită în anul 1783 în satul Vama (județul Suceava) de către meșterii populari Mihăilă și Dumitru Holtei, cu banii lui Mihail Tâmpescu, ai lui Toader al Tomei și ai comunei. Pe portalul intrării se află următoarea pisanie: ""Să să
Biserica de lemn Înălțarea Domnului din Vama () [Corola-website/Science/317172_a_318501]
-
abandonat în pădure copilul care plângea și i-a anunțat pe locuitorii satului de venirea tătarilor, pentru ca aceștia să ia măsuri de apărare. Biserica de lemn cu hramul "Înălțarea Domnului" din Vama a fost construită în anul 1783 în satul Vama (județul Suceava) de către meșterii populari Mihăilă și Dumitru Holtei, cu banii lui Mihail Tâmpescu, ai lui Toader al Tomei și ai comunei. Pe portalul intrării se află următoarea pisanie: ""Să să știe cine au lucratu aciastă sfăntă biserică, eu Mihăilă
Biserica de lemn Înălțarea Domnului din Vama () [Corola-website/Science/317172_a_318501]
-
pă(nă) la sfărșitu, 1783 mai 2"". Pe baza spuselor unor martori oculari, preotul folclorist Simeon Florea Marian (1847-1907) afirmă în lucrarea ""Inscripțiuni de pe manuscripte și cărți vechi din Bucovina"" (Suceava, 1900) că Biserica "Înălțarea Domnului" a fost construită în Vama de Jos, la numai câțiva metri de o altă biserică de lemn, mai veche, care se ruinase. În apropiere de biserică, a fost construit în anul 1787 un turn clopotniță din lemn. Catapeteasma actuală datează din anul 1810, după cum atestă
Biserica de lemn Înălțarea Domnului din Vama () [Corola-website/Science/317172_a_318501]
-
a demontat ancadramentul original cu pisania, care se păstrează la depozitul centralizat de obiecte bisericești. În 1977 s-a amplasat pe acoperiș o învelitoare nouă din tablă. Astfel, înfățișarea monumentului a fost alterată. În anul 2001, Parohia Înălțarea Domnului din Vama de Jos a donat biserica de lemn și clopotnița Muzeului Satului Bucovinean din Suceava, unde a fost strămutată și reconstruită. Cu ocazia reconstruirii, i s-a înlăturat tencuiala. Biserica a fost dotată cu strane noi, replici realizate de meșterii restauratori
Biserica de lemn Înălțarea Domnului din Vama () [Corola-website/Science/317172_a_318501]
-
de cult sunt oficiate liturghii în fiecare duminică și în fiecare sărbătoare cu cruce roșie în calendar. În plus, aici se mai pot celebra și alte slujbe religioase precum botezuri și cununii, dar nu și înmormântări. Biserica "Înălțarea Domnului" din Vama este construită din bârne de brad, cioplite în patru fețe și îmbinate la colțuri în tehnica "coadă de rândunică". Construcția prezintă bogate ornamente geometrice și stilizări zoomorfe. Streașina largă este susținută de console cioplite în "cap de cal". Edificiul are
Biserica de lemn Înălțarea Domnului din Vama () [Corola-website/Science/317172_a_318501]
-
său un pomelnic pe lemn, în formă de icoană, în care sunt menționați ctitorii lăcașului de cult. Acesta a fost descifrat de folcloristul Simeon Florea Marian: ""Pomelnicul ctitorilor care s-au ostenit și au făcut biserica ce din giosu la Vama, unde se prăznuiește hramul Înălțarea lui Hristos, s-au scris aice ca să pomenească în veci 1787 ...". Parohia Vama de Jos a donat și turnul clopotniță din lemn, construit în anul 1787. Clopotnița a fost reconstruită în muzeu în anul 2005
Biserica de lemn Înălțarea Domnului din Vama () [Corola-website/Science/317172_a_318501]
-
a fost descifrat de folcloristul Simeon Florea Marian: ""Pomelnicul ctitorilor care s-au ostenit și au făcut biserica ce din giosu la Vama, unde se prăznuiește hramul Înălțarea lui Hristos, s-au scris aice ca să pomenească în veci 1787 ...". Parohia Vama de Jos a donat și turnul clopotniță din lemn, construit în anul 1787. Clopotnița a fost reconstruită în muzeu în anul 2005. Edificiul are un plan octogonal, fiind construit din bârne de brad cioplite la patru fețe și îmbinate la
Biserica de lemn Înălțarea Domnului din Vama () [Corola-website/Science/317172_a_318501]
-
Premiul I — secțiunea Creație literară, la ediția a XIII-a a Festivalului Național de Epigramă „Cât e Buzăul de mare" pentru volumul de parodii ,Vizita de dimineață" 2012, 6-8 iulie — Premiul I — la Festivalul Internațional „Umor fără frontiere", ediția I, Vama, jud. Suceava. 2012, 8-14 octombrie, Vaslui — Diplomă de excelență pentru participare la Concursul de Literatură Satirico-Umoristică — secțiunea Manuscris/Revistă, din cadrul Festivalului de Umor „Constantin Tănase", ediția a XXII-a. 2013, 10 mai, București — Premiul special al președintelui Uniunii Epigramiștilor din
Lucian Perța () [Corola-website/Science/317585_a_318914]
-
Bulgaria) până la Silistra (Bulgaria) și Călărași (România). De acolo, fluviul urmează un traseu spre nord, granița fiind stabilită pe uscat până când atinge țărmul Mării Negre între Șabla (Bulgaria) și Mangalia (România). Frontiera româno-bulgară este cuprinsă între localitățile Pristol (județul Mehedinți) și Vama Veche (județul Constanța). Pe acest sector se află 14 puncte pentru controlul trecerii frontierei, toate în regim de trafic internațional (7 portuare, 6 rutiere și 2 feroviare):
Frontiera între Bulgaria și România () [Corola-website/Science/319128_a_320457]
-
de 9% se aplică pentru următoarele prestări de servicii: Taxele vamale sunt acele prelevări bănești, percepute de către stat în momentul în care bunurile trec granițele țării (import, export, tranzit) Scutiri de taxe vamale: Baza de impozitare o reprezintă valoarea în vama a mărfurilor. Cotele de impunere sunt prevăzute în tariful vamal. Obiectul impozitului este elementul concret care stă la baza așezării impozitului. El poate fi diferit în funcție de proveniență venitului, scopul urmărit și natura plătitorului. Pot constitui obiect al impozitelor și taxelor
Sistemul fiscal român () [Corola-website/Science/319305_a_320634]
-
război o copie a capelei "Stella Maris" de la Balcic, pentru a adăposti vasul cu inima reginei. Datorită greutăților din perioada războiului, piatra de temelie a acesteia a fost pusă abia în vara lui 1947, pe malul râului Turcu, în apropierea Vămii Medievale, fiind sfințită de părintele Arsenie Boca de la mânăstirea Sâmbăta. În câteva luni, bisericuța-replică era gata. Pictura din interiorul capelei fost executată de pictorul Arthur Verona. Capela nu a mai apucat să fie sfințită, și nici măcar să adăpostească inima reginei
Stella Maris () [Corola-website/Science/315587_a_316916]
-
apărut recent în Biblioteca Bucureștilor. Titlul volumului doi ne face cu (de)ochiul încă de-acum: «Oameni și javre». Arhi-îmbibat de întâmplări, scene tari, fizionomii picante, petreceri literar-politice, fost socialist în pantaloni scurți, dar trecut cu epicureică pocăință prin toate vămile resemnării ca și prin sitele ruginite ale cenzurii, Niculae Gheran dăduse deja un suculent volum de memorialistică («Sertar», 2004). Însă de acum amintirile și figurile care-i populează foșnitor memoria și-au dat drumul de-a binelea pe povârnișul literar
Niculae Gheran () [Corola-website/Science/315585_a_316914]
-
Cantacuzino, precum și promotorul celor mai cunoscute clădiri realizate în această manieră estetică. Arhitectura neobrâncovenească a fost mai degrabă o mișcare programatică decât un stil unitar. Ea s-a aplicat îndeosebi tipurilor de clădiri ale structurilor administrației locale (administrații financiare, primării, vămi, etc.), construcțiilor din investiții publice (locuințe ieftine, școli rurale, muzee, facultăți, biserici - mai ales catedralele ortodoxe construite în Ardeal după 1918), dar a fost preluată și de locuințele luxuoase (vile și chiar imobile de raport) și de unele construcții monumentale
Arhitectură neobrâncovenească () [Corola-website/Science/315681_a_317010]
-
la aproximativ 1.000 de persoane, din care 752 persoane în județul Constanța. În județul Tulcea, cele mai importante așezări cu găgăuzi sunt/erau Beidaud, Stejaru, Agighiol și Izvoarele. În județul Constanța, cele mai importante așezări cu găgăuzi sunt/erau Vama Veche "(Yilanlîk)", Negru Vodă "(Kara Omer)", Tătarul "(Azaplar)", Șipotele "(Ghiol-Punar)", Pădureni "(Nastradin)", Topraisar, Cernavodă, Techirghiol, Mangalia, Constanța. În unele perioade istorice, România a deținut și alte teritorii în care trăiau găgăuzi: înainte de 1878 (Cahul, Izmail și Bolgrad), între 1913 și
Găgăuzii din România () [Corola-website/Science/315081_a_316410]
-
paisprezece ani, i-a adus autorului câștiguri de numai $1,500. Prima publicație a cărțiia provocat reacții de protest masive din partea locuitorilor din Salem, care nu erau de acord cu modul în care Hawthorne îi descrisese în introducerea lui numită "Vama". A doua ediție, de 2,500 de copii, a "Literei stacojii" includea o prefață scrisă de Hawthorne și datată 30 martie, 1850, în care preciza că a hotărât să retipărească introducerea "fără schimbarea vreunui cuvânt... Singurele trăsături remarcabile ale schiței
Litera stacojie () [Corola-website/Science/315084_a_316413]
-
importante ce au avut loc aici au fost luptele purtate în 1916 în timpul Primului Război Mondial. Victimele acelor lupte - aparținând ambelor părți beligerante, sunt înmormântate într-un cimitir militar situat în acest loc și clasificat ca monument istoric. Pasul, care unește comunele Vama Buzăului și Cerașu din Țara Bârsei respectiv Muntenia, este situat între "Plaiul Boncuței" - situat la vest și muntele Tătaru Mare (1476 m) la est., pe cumpăna apelor dintre Buzău și Teleajen. Relieful - mai puțin accidentat (un plai cu forme domoale
Pasul Tabla Buții () [Corola-website/Science/315277_a_316606]
-
Petru Rareș, iar în octombrie 1599 a lui Mihai Viteazul. Adesea tătarii, armatele turcești, cele transilvane sau cele ale Țării Românești au traversat trecătoarea, care a fost de două ori chiar teatrul unor operațiuni militare (1655 și 1688). După 1700 vama transilvană a fost mutată la Vama Buzăului, la Tabla Buții rămânând doar un pichet de grăniceri. Până în secolul al XIX-lea Pasul Tabla Buții a fost după unele opinii unica sau - cel puțin principala trecătoare practicabilă din punct de vedere
Pasul Tabla Buții () [Corola-website/Science/315277_a_316606]