25,968 matches
-
ces noms, on retrouve dans leș traductions, en tânt qu'équivalent, le terme " mère " (ou " mères ", au pluriel). Voir Lucian Blaga, Epitaf, în Opera poetica, op. cît., p. 254. Zic: Tata mersul sorilor e bun. El tace pentru că-i e frică de cuvinte. (De mână cu Marele Orb) (Blaga, 2010 : 120) Je dis : Père, la marche des soleils est bonne. Îl se tait : parce qu'il a peur de mots. (Le grand aveugle par la main) (Loubière, 2003 : 49) L'appellatif
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
să tac. (Taină inițiatului) (Blaga, 2010 : 119) D'ailleurs, leș étoiles se lèvent Et me font signe de me taire Et me font signe de me taire. (Le secret de l'initié) (Loubière, 2003 : 47) El tace pentru că i-e frică de cuvinte. El tace fiindcă orice vorba la el se schimbă-n faptă. (De mână cu Marele Orb) (Blaga, 2010 : 120) Îl se tait car îl a peur de mots. Îl se tait car pour lui chaque moț se change
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
și schimbările la care este supus omul În această societate de hiperconsum susține și promovează o cultură a creativității. Formarea continuă prin creativitate oferă căi, strategii și metode pentru descătușarea și dezvoltarea potențialului uman, dezvoltarea abilităților și competențelor pentru depășirea fricii, pentru atingerea succesului și fericii. Există 6 miliarde de oameni pe planetă și totodată 6 miliarde de căi spre fericire, aprecia Stefan Klein (2006), una dintre aceste căi, primită prin informația ereditară fiind susținută de activitatea de consumator: consumator de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
o situație, deci au un caracter situațional”. Intensitatea emoțiilor este variată și poate fi de intensitate mica, mijlocie sau foarte mare. În ultimul caz aceasta se numete afect sau emoție șoc. Există patru tipuri de emoții-șoc clasificate de A. Cosmovici: frica, furia, disperarea și bucuria. Dicționarul Oxford, definește emoția ca fiind “orice agitație sau tulburare mintală sentimentală sau pasională; orice stare mintală acută sau tensionată (apud Goleman, D., 2001, p. 345). D. Goleman nu este mulțumit de această definiție, spunând că
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
spunând că emoția se referă la un sentiment și la gândurile pe care acesta le antrenează, la stările psihologice și biologice și la măsura În care suntem Înclinați să acționăm. Goleman realizează o clasificare a emoțiilor după cum urmează: mânia, tristețea, frica, bucuria, iubirea, surpriza, dezgustul, rușinea. Definiții ale inteligenței emoționale Termenul “inteligență emoțională” a fost formulat pentru prima dată Într-o teză de doctorat, În S.U.A., În 1985 de către Wayne Leon Payne. Acesta afirmă că suprimarea masivă a emoției În lumea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
spontană. Acest fenomen s-a produs o dată cu dezvoltarea industriei de medicamente ca urmare atât a progreselor realizate În cercetarea În domeniul farmacologiei și chimiei cât și datorită Înmulțirii bolilor și afecțiunilor, a creșterii rezistenței virușilor și bacteriilor la antibiotice. Cultura fricii, teama crescută și Întreținută de mijloacele de informare În masă ce informează continuu asupra bolilor ce se pot transmite de la animale la om (vezi tensiunea și isteria creată de campania vizând gripa aviară din 2006 sau cele anterioare privind „boala
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
pre bărbatul tău să ne taie părinții, bărbații și frații.... Uităte doamnă, acesta-i bărbatul meu, tatăl copiilor acestora care au rămas săraci”. Doamna Ruxanda are senzația că și „capul se uita la mine grozav!” din care pricina Îi este frică și nu se mai poate odihni, starea inducându-i un sentiment de spaimă În fața morții. Aflăm toată Întâmplarea din relatarea doamnei Ruxanda, care, speriată, se duce la Lăpușneanul și Îl roagă să nu mai ucidă pentru că Îi este frică. Pe
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
este frică și nu se mai poate odihni, starea inducându-i un sentiment de spaimă În fața morții. Aflăm toată Întâmplarea din relatarea doamnei Ruxanda, care, speriată, se duce la Lăpușneanul și Îl roagă să nu mai ucidă pentru că Îi este frică. Pe Lăpușneanul nu-l impresionează expunerea soției „ajungă atâta sânge vărsat, atâtea văduviri .... ” și e gata s-o Înjunghie pe „muierea nesocotită”, dar se stăpânește În cele din urmă, „se Înduplecă ”: „iți făgăduiesc că de poimâne nu vei mai vedea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
sânge vărsat, atâtea văduviri .... ” și e gata s-o Înjunghie pe „muierea nesocotită”, dar se stăpânește În cele din urmă, „se Înduplecă ”: „iți făgăduiesc că de poimâne nu vei mai vedea (,,sânge”).... și mâne iți voi da un leac de frică”. Planul diabolic al lui Lăpușneanul este demn de a sta alături de intrigile marilor creații romantice europene. Scenariul e urmat de autor cu o măiestrie inegalabilă. Întâlnirea cu boierii la Mitropolie este antologică. Trei momente se disting În fața cititorului: sosirea domnitorului
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Ce să-i spui duhovnicului? Că ești un tâlhar și un vânzător? Asta o știe toată Moldova”. Norodul, prost ca intotdeauna, primește jertfa cu satisfacție și Îi mulțumește lui Vodă pentru că i-a dat prilejul să se răzbune. Leacul de frică oferit de Lăpușneanul doamnei Ruxanda e o culme a cinismului, neatinsă nicăieri. „Femeia tot femeie... În loc să se bucure, ea se sparie”, zice soțul și se Întoarce În sala dezastrului, dă poruncă să fie aruncate „hoiturile câinilor acestora iar titvele să
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
trăsătura dominantă de caracter. Spânul este simbolul răului, viclean, Înfricoșător, agresiv și violent, având ca principiu de viață ideea că „cea mai mare parte a oamenilor sunt dobitoace care trebuiesc ținute În frâu”. Prin Întregul său comportament, Spânul ilustrează proverbul „frica păzește bostănăria” sau „când vezi că mâța face marazuri, s-o strângi de coadă până mănâncă mere pădurețe”. „Geniul humuleștean este această capacitate extraordinară de a-și lua În serios eroii, de a le retrăi aventurile, de a pune cu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
În desfășurarea epicului, personajele sunt umanizate, ceea ce permite individualizarea lor și crearea unei psihologii complexe neîntâlnite În basmul popular. HarapAlb devine un erou exemplar, nu prin Însușiri miraculoase (ca În basmele folclorice), ci prin autenticitatea lui umană. Stăpânit adeseori de frică, plin de naivități si slăbiciuni omenești, este nevoit să dea primele probe de curaj și bărbăție. Bunătatea și mila Îl situează În registrul simbolistic al forțelor binelui. Prin ele Își face ajutoare, acestea il scot din impas. Înfrângerea propriilor slăbiciuni
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
lumea ce se perindă pe la Moara cu noroc. Intriga Începe odată cu sosirea lui Lică Sămădăul la Moara cu noroc, socotit un real pericol. Ghiță aflase că era și el porcar, dar om cu stare, să poată plăti porcii furați. De frica lui Lică tremurau toți, fiindcă era om aspru, știa toate Înfundăturile, cunoștea pe toți oamenii buni, dar și pe cei răi. Porcar priceput, el recunoaștea urechea grăsunului și În oala cu varza. Era Însă discret și tăcut În privința treburilor care
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cu puțini invitați. Dar vestea că Ana e Însărcinată s-a răspândit repede prin sat. Timpul trecea și Ana nu mai putea să-si ascundă sarcina. Tatăl ei nu știa ce să facă, o compătimea și Îi aducea doctorul de frică să nu i se Întample ceva, el crezând că tatăl viitorului copil este George. Se duce la el acasă, să-i spună să-i ia fata de soție, că a făcut-o de râs. Vasile Baciu află atunci că George
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ziua de Sf Petru, a fost botezat copilul lui Ion pe nume Petre. Herdelea află ca va fi suspendat din slujbă, cel puțin provizoriu. În capitolul al nouălea, Herdelea se arată foarte Îngrijorat În legătura cu slujba lui, Îi era frica sa nu rămână pe drumuri. Primise scrisoare de la Laura, Îl anunța că este Însărcinată, dar că sarcina e cam grea. Vasile Baciu se duce cu Ion la notar, hotărât să-i lase și ce a mai rămas din avere. Îndragostit
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a represiunii, ciocnirea și fuga În derută a țăranilor, după ce gloanțele celor două companii desfășurate În linie, de-o parte și de alta a șoselei, au Început să-i secere cu cruzime. Soldații nu vorbesc, ci execută mașinal comenzile de frica morții. Fraternizări au fost, dar nu sunt evocate de prozator. Sunt zugrăvite actele de sadism și de o parte și de alta. Pe de o parte săvârșite de prefect, moșieri și ofițeri, pe de alta, săvârșite de țărani: uciderea lui
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a trăirilor care provacă starea de respingere. Cât Îl privește pe moș Costache, demonismul său pleacă de la o trăsătură de caracter arhicunoscută În literatura universală. Avarul este un om ascuns; deseori se pitește dincolo de el Însuși de parcă i-ar fi frică să nu se dea de gol printr-un gest regretabil. În același timp, este gata să facă și compromisuri, câtă vreme are ceva de câștigat. Filosofia existenței unui avar este bolnavă, ontologic vorbind, egoismul său nu are margini, din această
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cugetări cu nuanțe sentențioase „de ce oamenii Își pierd timpul cu lucruri ce nu le folosesc după moarte?”. Iona dorește să fie liber, „fac ce vreau, vorbesc. Să vedem dacă pot să și tac. Să-mi țin gura. Nu mi-e frică". Eroul Își amintește povestea biblică a chitului, dar aceasta nu-l interesează decât În măsura În care ar fi ancorată În real, pentru că nu cunoaște soluția ieșirii din situația limită În care se află, reprezentată de „veșnica mistuire" a pântecelui de pește. Găsește
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
va schimba și soarta lor destul de tragică ce o au în prezent zic ei sub regimul "Antonescu". Caută să convingă pe toți acei cu care iau contact că Rusia nu va avea niciodată conflict cu Germania, din cauză că Germaniei îi este frică de Rusia Sovietică și nu va încerca să o atace. Cu ocazia actualelor concentrări masive, observate de evrei, deși se citea pe fața lor ca îngrijorați foarte mult de svonurile care circulau că Germanii intenționează să atace Rusia, totuși au
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
sus, într'o zi lansase svonul că Rusia nu va mai fi atacată de Germani, că concentrările nu se mai fac din cauză că aceste două mari puteri au căzut de acord și că tot Germanii au cerut Rusiei aplanarea conflictelor, de frică. Se precizează că asemenea svonuri evreii le lansează numai după ce ies dela sinagoge, unde probabil agenții lor de propagandă le aduc la cunoștință toate aceste știri prinse prin postul de radio Londra. Din cele de mai sus se desprinde faptul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
această bucurie trebuie luată de noi sub toată rezerva știut fiind că acești ruteni înainte vreme nu ne-au simpatizat iar perfidia cu care sunt înzestrați le este specifică națiunii lor. 3. Evreii stau închiși încă în case, fiindu-le frică să iasă, știindu-se vinovați de multe fapte ce le-au comis sub regimul sovietic împotriva creștinilor. De altfel aceștia au ocupat sub comuniști un procent de 80 la sută toate funcțiunile ce existau au devalizat casele creștinilor, în special
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
în diverse puncte pe Prut cu misiunea de a întârzia trecerea. Printre aceștia s'au găsit și unități aduse din interior, în special din regiunea Turchestan și Crimeea. Basarabenii au depus o slabă rezistență și au tras mai mult de frica gradaților, care îi încadrau. Transmisiunile au funcționat defectuos, din care cauză unitățile erau dezorientate. Sovietele au contat mult și pe conlucrarea populației simpatizante cu regimul comunist. Speranțele lor însă nu au fost realizate. p. ȘEFUL DE STAT MAJOR COLONEL, ss
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Apoi să fie constrânși președinții comunităților evreiești să declare toate cazurile pe care le cunosc. Președintele comunității evreiești din Roman, Röhrich 292, s'a exprimat față de un ofițer din acest Comandament, că ar putea spune lucruri extraordinare, dar îl împiedică frica de răsbunarea Poliției, spunând că la urmă tot evreii vor plăti. Credem că ar fi potrivit ca ancheta să se extindă și asupra unora dintre primării. Din informațiunile noastre mai rezultă că populația din orașele Moldovei și-ar fi pierdut
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
mobilizată, iar înlocuirea evreilor cu români în funcțiunile economice devine aproape imposibilă. 8/. Înmulțirea cazurilor de scutire de muncă în tabere a evreilor utili economicește, pe baza cererilor autorităților germane, va îndruma în curând pe aceștia, să nu mai aibă frică nici nevoie de Statul român, redevenind "sudiții" veacului trecut. Ei nu vor avea nici dragoste să-l mai servească, ne mai participând în nici un fel la aspirațiile sau activitatea țării. Această stare de lucruri nu se poate curma decât prin
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
evreilor a sporit dela 9000, câți aveau autorizație dela Prefectură să rămână în oraș, la 12.000. Cei mai mulți justifică venirea în Moghilew prin următoarele motive: Erau jefuiți de către populația ucraineană, care le fura tot ce aveau mai de preț. De frica bolilor, pe care nu le puteau combate, din lipsă de medici și medicamente. Toți evreii veniți ulterior în Moghilew au intrat în oraș fără autorizații sau cu autorizații "dus-întors" date de către Primarii comunelor de reședință. Odată ajunși în Moghilew nu
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]