25,947 matches
-
pentru a exercita un anumit control asupra camerei inferioare, revenind la tradițiile constituționale specifice existente înainte de cel de-al Doilea Război Mondial - România se confruntă cu o anumită rezistență în ceea ce privește menținerea a două camere în cadrul mecanismelor lor constituționale 1. Prezentarea ipotezelor de lucru Acest articol își propune să evalueze succint principalele provocări cu care se confruntă o serie de parlamente bicamerale la nivel european. În acest sens, se va proceda la o comparație între funcționarea bicameralismului din România cu cel din
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
ar contribui la o nouă relegitimare a Parlamentului bicameral în ansamblu. Pentru că, o intervenție astăzi împotriva camerei superioare, ar putea continua, exemple istorice există, și împotriva celeilalte camere, bineînțeles într-un context intern și internațional grav, care trebuie eliminat că ipoteză, dar nu ignorat, si ne referim aici la exemplul recent oferit de conflictul Președinte - Parlament în România. Un Senat care să fie format din reprezentanți ai categoriilor sociale și ai colectivităților locale, alese prin vot universal direct, ar avea deplină
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
1944, în New York, de către Paul Lazarsfeld și colaboratorii săi1. Aceștia au gândit o cercetare prin care să demonstreze importantă, puterea și influența propagandei prin radio, într-un context democratic, cu ocazia campaniei pentru alegerile prezidențiale. Numai că, în loc să se confirme ipotezele de la care au plecat, așa cum cercetătorii se așteptau, studiul a scos în evidență o altă realitate, pe baza căreia avea să se constituie noul model al efectelor mesajelor media: modelul efectelor minime 2. Acesta se concretizează prin următoarele consecințe: * cetățenii
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
au inventat "teroriștii". Cert este faptul că, indiferent de cine a deschis focul, toți cei care au avut arme și au fost în situații potențial primejdioase au apăsat cu frenezie pe trăgaci 9! Și trebuie să ne întrebăm, în sensul ipotezei formulate mai sus: ce anume putea înfricoșa și dispersa mai eficace populația civilă care manifestă în Piață decât faptul că putea deveni victima într-un conflict în care se foloseau cu entuziasm 10 armele, gloanțele, proiectilele? Analizând acum, după 25
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
de cercetare în Italia, autoarea ne prezintă un studiu intitulat: "Viziunea lui Antonio Gramsci asupra creării statului modern italian". Pentru Gramsci, apariția statului italian reprezintă cel mai important eveniment cu caracter politic, social și cultural din secolul al XIX-lea. Ipoteza de lucru pe care autoarea a prezentat-o a fost că: Risorgimento a fost un proiect care a eșuat. Pornind de la această afirmație Gramsci a introdus în spațiul teoretic mai multe concepte cum ar fi: "blocco storico" (blocul istoric), "mâncata
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
și ultima contribuție îi aparține lui Alessandro Gerardi. Acesta este licențiat în filosofie în cadrul Universității "Aldo Moro" din Bari. Eseul sau intitulat: "Idealismul actual" privește relația personală și intelectuală dintre Benedetto Croce și Giovanni Gentile care au precedat perioadă fascista. Ipoteza prezentată de autor este că aceste diferențe nu au o conotație personală ci filosofica. Demersul autorului este acela de a nu se poziționă în apărare niciunuia dintre cei doi filosofi deoarece, desi concepțiile lor sunt departe de interesele noului mileniu
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
aceea a "întârzierii istorice" cu care s-a confruntat națiunea italiană în raport cu alte națiuni europene. Conform acestei concepții, existența acestei "deconectări", a întârziat apariția națiunii și a statului modern italian ca urmare a unei întârzieri civilizaționale exprimată în cheia industrializare-modernizare4. Ipoteza de lucru Ipoteza de lucru pe care autoarea își propune să o prezinte este următoarea: cheia gramsciană de lectură a fenomenului risorgimental se fundamentează pe ideea că Risorgimento a fost un proiect care a eșuat. Pornind de la această afirmație Gramsci
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
istorice" cu care s-a confruntat națiunea italiană în raport cu alte națiuni europene. Conform acestei concepții, existența acestei "deconectări", a întârziat apariția națiunii și a statului modern italian ca urmare a unei întârzieri civilizaționale exprimată în cheia industrializare-modernizare4. Ipoteza de lucru Ipoteza de lucru pe care autoarea își propune să o prezinte este următoarea: cheia gramsciană de lectură a fenomenului risorgimental se fundamentează pe ideea că Risorgimento a fost un proiect care a eșuat. Pornind de la această afirmație Gramsci a introdus în
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
din ce in ce mai voalate și indirecte, până la măsuri cu caracter polițienesc și lovituri de stat. Gramsci a fost interesat să analizeze mișcarea fascista, pentru a înțelege legătură intrinseca între criză statului liberal, eșecul Risorgimentoului și instituirea regimului că forma a revoluției pasive. Ipotezele promovate de teoreticianul sard sunt următoarele: 1) apariția fascismului se datoreaza revoltei micii burghezii ce a avut loc odată cu încheierea Primului Război Mondial, pentru cucerirea unei poziții economice independente; 2) colaborarea dintre reacțiunea agrara și capitalismul industrial stă la baza apariției, organizării
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
partidului, Statului și al guvernului; 4) raporturile conflictuale din interiorul societăților liberale, pe fondul conflictelor existente pe plan internațional, au permis apariția și dezvoltarea mișcării fasciste; 5) fascismul a apărut ca rezultat al reacției foarte slabe a Statului. În baza ipotezelor prezentate de Gramsci, pot fi identificate elementele de continuitate dintre perioadă de dinaintea apariției fascismului și perioada în care acesta a apărut, dintre societatea liberală antebelica și societatea liberală postbelică care a creat fascismul 22. Așa cum rezultă din abordările prezentate anterior
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
Joseph de Maistre), fie antrenat nu de gândire, ci de instinctul aristocratic al voinței de putere (Friedrich Nietzsche). Apreciau, prin urmare, că singura atitudine justificată era subordonarea individului față de autoritatea legitimă a monarhiei de drept divin, sau in a doua ipoteza - față de ordinea rangurilor că lege a vieții. Indiferent dacă argumentația se plasa în registrul conformității teologice sau al condiționării vitaliste generice, individul era justificat printr-o relație supraordo-natoare, care-l determina comportamental și volitiv independent de rațiunea lui subiectivă 4
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
Introducere Articolul își propune să analizeze retrospectiv modul în care economia României, în perioada regimului monarhiei autoritare, 1938-4940, a fost centralizată și planificată sub o instituție care a purtat numele de Consiliul Superior Economic și ulterior de Ministerul Economiei Naționale. Ipoteza de lucru supusă demonstrării intenționează să arate faptul că Mitiță Constantinescu, fostul șef al Băncii Naționale a României, un apropriat al regului Carol al II-lea, a avut misiunea regală să pună în opera planul de centralizare a economiei naționale prin intermediul unui super
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
Rose-Marie Lagrave, op. cît., p. 11. 38 Daniel Șandru, op. cît. 39 Vezi Vintilă Mihăilescu, Dezbateri și polemici. În jurul numărului Leș études sociales dedicat Școlii Gustiene, http://www.cooperativag.ro/dezbatere-les-etudes-sociales-scoala-gustiana/, publicat la 24 iunie 2013: "Rose-Marie Lagrave are două ipoteze: una hard și una soft, ambele legate de afirmația clară a legăturii dintre Școală Gusti și legionari. Ipoteza hard ar putea fi rezumata astfel: prin tot ce a făcut, totul indică faptul că opera și acțiunea lui Gusti au fost
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
În jurul numărului Leș études sociales dedicat Școlii Gustiene, http://www.cooperativag.ro/dezbatere-les-etudes-sociales-scoala-gustiana/, publicat la 24 iunie 2013: "Rose-Marie Lagrave are două ipoteze: una hard și una soft, ambele legate de afirmația clară a legăturii dintre Școală Gusti și legionari. Ipoteza hard ar putea fi rezumata astfel: prin tot ce a făcut, totul indică faptul că opera și acțiunea lui Gusti au fost matricea versiunii românești a fascismului. Nu atât printr-un corpus doctrinar definit, cât prin efectele organizatorice propuse, permise
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
sau de studiu și ultraortodoxia și Legiunea au făcut tot din țăran un simbol; doar că nu era același "țăran", unul era demografic, celălalt era mistic! În termeni silogistici acesta este deci un sofism, un sofism destul de grav. Există apoi ipoteza soft, care este mult mai largă - aproape dominantă în Occident, în general, si in Franța în particular. Și anume o serie întreagă de elemente în teoria și practica lui Gusti, spune Rose-Marie Lagrave, constituie un corpus reciclabil, cu o miză
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
fost impulsionata de Andrei Pleșu care, pe blogul său de la Adevărul în februarie, și-a propus dezincriminarea, măcar simbolică, a lui Vintilă Horia (câteva opinii asupra cazului Vintilă Horia sunt indicate la Bibliografie). Această promovare publică este posibilă în virtutea unei ipoteze șubrede, conform căreia statutul lor cultural ar fi mai relevant decât cel politic sau civic rezultat din decizia juridică definitivă prin care au dobândit statutul de criminali de război. O asemenea inversare a simbolisticii statutelor este de altfel incompatibilă cu
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
reprezinte acest vector. Astăzi constatăm acest lucru îngrijorător. Considerați că alegerile anticipate ar fi fost o soluție în această perioadă? În prezent pornesc de la ideea că Moldova are nevoie de o fază de respiro, de o anumită stabilitate, fiindcă, în ipoteza că ar avea lor alegeri anticipate peste câteva luni, aceasta ar ajunge în colaps, căci situația ei astăzi este una foarte complicată - în trezorerie nu sunt bani decât pentru a plăti salariile și pensiile, așa mizere cum sunt. Un respiro
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
și-au spus cuvântul și nu am reușit să acopăr toate interviurile propuse, însă pentru a atinge obiectivul propus, de a evidenția influență grupurilor de interese, cele pe care am reușit să le fac au fost suficiente pentru a confirma ipoteza studiului. Astfel, am reușit să fac 15 interviuri, dintre care 7 consilieri, 3 președinți de comisii și 1 vicepreședinte, 2 reprezentanți ai ONG-urilor și 2 reprezentanți ai unor firme de lobby. Accesul grupurilor de interese la dezbaterile comisiilor parlamentare
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
pluralitatea necesară informării și educării populației. Cu toate acestea, este nevoie că specialiștii, din diferite domenii să își poată exprima opiniile în cadrul unor studii, articole cu caracter științific. Urmând această logică, revista Polis a acordat acestor specialiști spațiul necesar demonstrării ipotezelor de lucru și a expunerii propriilor idei. Corpul central al acestui număr este reprezentat de doisprezece contribuții publicate de profesori și cercetători specialiști în istorie, științe politice, comunicare, drept și economie și reprezintă analize, studii, articole ce se înscriu în
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
de la perioada de precampanie la aceea a campaniei electorale. Autorul ne propune un punct de vedere interesant, atât pentru noutatea să, deoarece la nivelul specialiștilor există o evidență reticența de a scrie despre acest subiect, cât și pentru faptul că ipoteza de lucru prezentată, si anume ca, atunci când unii dintre candidați și-au asumat o identitate politică care a inclus dimensiunea religioasă ortodoxă și sprijinul pentru anumite aspecte specifice bisericii oficiale, votul popular nu s-a schimbat decisiv, a fost demonstrată
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
studiu autorul "... identifica principalii factori care au dus la victoria lui Klaus Iohannis candidatul Alianței Creștin-Liberale-PNL-PDL, în fața lui Victor Ponta, candidatul Alianței PSD-UNPR-PC. De asemenea, analizează episodul protestelor din diaspora și implicațiile electorale ale acestuia, fenomen ce pare să întărească ipoteza reinventării conștiinței civice, preocupată de contestarea abuzurilor politice". Opinia argumentata a autorului este ca, explozia mijloacelor de informare în masă neconvenționale, odată cu generalizarea internetului a permis existența unei pluralități a acestora. Acest factor a permis dezvoltare unei noi conștiințe civice
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
cotribuție aparține autoarei Maria Cernat și este intitulată: "Some Citizens are Ill Informed and Lack Basic Knowledge of Politics. Should We Limit Their Right to Vote?" Demersul acesteia este alcătuit din trei teme. În primă, autorea și-a propus demonstrare ipotezei conform căreia, a existat pe parcursul campaniei prezidențiale din 2014 persoane care, prin intermediul mijloacelor de informare online au promovat mesaje ce nu au privit doar candidatul ci și electoratul, sau o parte a electoratului acestuia. A doua parte a fost rezervată
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
Party, Social-Liberal Union, Iohannis, merger, political negotiations. Introducere Prezentul studiu își propune să analizeze pașii politicii care au condus la nominalizarea lui Klaus Iohannis drept candidat pentru funcția de președinte al României. Pe de altă parte, articolul intenționează să demonstreze ipoteza studiului de față și anume că negocierile dintre grupul politic liberal din România și cel al popularilor europeni, cu privire la trecerea Partidului Național Liberal la Partidul Popular European, au debutat cu mult timp înainte de construcția politică a alianței de drepta, alcătuită
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
care după declarațiile care s-au făcut ieri să discute cererea noastră de aderare, si probabil atunci. Nu a fost o discuție anume, una, într-un moment, într-o zi. Sunt contacte mai vechi, sunt discuții mai vechi, este o ipoteză care a existat în PNL din 2003-2004, dar care în ultima perioadă s-au accelerat. Noi am avut întotdeauna, în 2003 cred, sau 2004, a existat chiar un grup de lideri de atunci ai partidului care a făcut o solicitare
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
este unul din motivele pentru care am optat pentru aceste trei momente electorale. Cel de al doilea este reprezentat de faptul că în toate cele trei situații problemele legate de religie au jucat un anume rol în cursul campaniilor electorale. Ipoteze de lucru Acum mai mulți ani, într-un studiu care integra concluziile campaniei electorale prezidențiale din 2004, am ajuns la concluzia că identitatea religioasă a candidaților nu a fost una de natură să influențeze decisiv (adică până la inclinarea balanței către
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]