28,495 matches
-
p. 4097 și din 3 decembrie 1992, C-97/91, Borelli, Culegere 1992, p. I-6313). Potrivit Curții, acest principiu general de drept al Uniunii se aplică și statelor membre în cazul în care acestea aplică dreptul Uniunii. Menționarea acestei jurisprudențe în Cartă nu avea ca obiect modificarea sistemului de control jurisdicțional prevăzut de tratate și, în special, a normelor privind acceptarea acțiunilor formulate direct în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene. Convenția Europeană a examinat sistemul de control jurisdicțional al
12004V-ro () [Corola-website/Law/291959_a_293288]
-
contra Parlamentului European (Hotărârea din 23 aprilie 1986, Culegere 1988, p. 1339). Cu toate acestea, cu excepția domeniului lor de aplicare, garanțiile oferite de CEDO se aplică în mod similar în Uniune. În ceea ce privește al treilea paragraf, trebuie observat faptul că, în conformitate cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, trebuie acordată asistență juridică în cazurile în care absența acesteia ar face ineficientă garantarea accesului efectiv la justiție (Hotărârea CEDO din 9.10.1979, Airey, seria A, volumul 32, p. 11). Există de asemenea și
12004V-ro () [Corola-website/Law/291959_a_293288]
-
alineatul (3)78, acest drept are deci același înțeles și același domeniu de aplicare ca și dreptul garantat prin CEDO. Alineatul (3) reia principiul general al proporționalității infracțiunilor și pedepselor, consacrat de tradițiile constituționale comune ale statelor membre și de jurisprudența Curții de Justiție a Comunităților Europene. ARTICOLUL 5079 Dreptul de a nu fi judecat sau pedepsit penal de două ori pentru aceeași infracțiune Nimeni nu poate fi judecat sau condamnat pentru o infracțiune pentru care a fost deja achitat sau
12004V-ro () [Corola-website/Law/291959_a_293288]
-
fundamental din cadrul procedurii precedente sunt de natură să afecteze hotărârea pronunțată. (3) Nici o derogare de la prezentul articol nu este permisă în temeiul articolului 15 din Convenție". Regula "non bis in idem" se aplică în dreptul Uniunii (vezi, printre altele, din cadrul unei jurisprudențe considerabile, Hotărârea din 5 mai 1966, Gutmann contra Comisiei, cauza 18/65 și 35/65, Culegere 1966, p. 150 și, pentru o cauză recentă, Hotărârea Tribunalului din 20 aprilie 1999, cauzele conexate T-305/94 și altele, Limburgse Vinyl Maatschappij
12004V-ro () [Corola-website/Law/291959_a_293288]
-
Expresia "organe, oficii și agenții" este folosită în prezent în Constituție pentru a desemna toate instanțele instituite prin Constituție sau prin acte din legislația secundară (vezi de exemplu articolul I-50 sau I-51 din Constituție). În ceea ce privește statele membre, din jurisprudența Curții rezultă fără ambiguitate că statelor membre le este impusă obligația de a respecta drepturile fundamentale definite în cadrul Uniunii numai în cazul în care pun în aplicare dreptul Uniunii (Hotărârea din 13 iulie 1989, Wachauf, cauza 5/88, Culegere 1989
12004V-ro () [Corola-website/Law/291959_a_293288]
-
cauza 5/88, Culegere 1989, p. 2609; Hotărârea din 18 iunie 1991, ERT, Culegere 1991, p. I-2925; Hotărârea din 18 decembrie 1997, cauza C-309/96 Annibaldi, Culegere 1997, p. I-7493). Recent, Curtea de Justiție a confirmat această jurisprudență în termenii următori: În plus, trebuie reamintit faptul că cerințele care decurg din protejarea drepturilor fundamentale în cadrul ordinii juridice comunitare sunt de asemenea obligatorii în statele membre în cazul în care acestea pun în aplicare norme comunitare..." (Hotărârea din 13
12004V-ro () [Corola-website/Law/291959_a_293288]
-
p. I-621 punctul 45). Potrivit acestei norme, se subînțelege că integrarea Cartei în Constituție nu poate fi interpretată ca extinzând ca atare gama acțiunilor statelor membre considerate "punere în aplicare a dreptului Uniunii" [în înțelesul alineatului (1) și al jurisprudenței menționate anterior]. ARTICOLUL 5282 Sfera de aplicare și interpretarea drepturilor și principiilor (1) Orice restrângere a exercițiului drepturilor și libertăților recunoscute prin prezenta Cartă trebuie să fie prevăzută de lege și să respecte substanța acestor drepturi și libertăți. Prin respectarea
12004V-ro () [Corola-website/Law/291959_a_293288]
-
interpretării Cartei Drepturilor Fundamentale. Explicație Obiectul articolului 5283 este de a stabili sfera de aplicare a drepturilor și principiilor din Cartă și adoptarea de norme pentru interpretarea acestora. Alineatul (1) se referă la regimul restrângerilor. Formula utilizată este inspirată din jurisprudența Curții de Justiție: "... în conformitate cu o jurisprudență consacrată, este posibilă impunerea de restrângeri ale exercițiului drepturilor fundamentale, în special în cadrul unei organizări comune a pieței, cu condiția ca aceste restrângeri să răspundă efectiv unor obiective de interes general urmărite de Comunitate
12004V-ro () [Corola-website/Law/291959_a_293288]
-
articolului 5283 este de a stabili sfera de aplicare a drepturilor și principiilor din Cartă și adoptarea de norme pentru interpretarea acestora. Alineatul (1) se referă la regimul restrângerilor. Formula utilizată este inspirată din jurisprudența Curții de Justiție: "... în conformitate cu o jurisprudență consacrată, este posibilă impunerea de restrângeri ale exercițiului drepturilor fundamentale, în special în cadrul unei organizări comune a pieței, cu condiția ca aceste restrângeri să răspundă efectiv unor obiective de interes general urmărite de Comunitate și să nu constituie, în comparație cu scopul
12004V-ro () [Corola-website/Law/291959_a_293288]
-
al Curții de Justiție a Uniunii Europene. Trimiterea la CEDO se referă atât la Convenție, cât și la protocoalele la aceasta. Înțelesul și domeniul de aplicare a drepturilor garantate se stabilesc nu doar de textul acestor instrumente, ci și de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Uniunii Europene. Ultima teză din alineat are scopul de a permite asigurarea unei protecții mai extinse de către Uniune. În orice caz, nivelul protecției asigurate de Cartă nu poate fi
12004V-ro () [Corola-website/Law/291959_a_293288]
-
dobândesc deci o importanță deosebită pentru instanțe numai deoarece aceste acte sunt interpretate sau controlate. Cu toate acestea, acestea nu dau naștere unor drepturi imediate la acțiune pozitivă a instituțiilor Uniunii sau a autorităților statelor membre, fapt care corespunde atât jurisprudenței Curții de Justiție [vezi în special jurisprudența privind "principiul precauțiunii" care figurează în articolul 174 alineatul (2) din Tratatul CE (înlocuit cu articolul III-233 din Constituție: Hotărârea TPI din 11 septembrie 2002 în cauza T-13/99, Pfizer contra Consiliului
12004V-ro () [Corola-website/Law/291959_a_293288]
-
numai deoarece aceste acte sunt interpretate sau controlate. Cu toate acestea, acestea nu dau naștere unor drepturi imediate la acțiune pozitivă a instituțiilor Uniunii sau a autorităților statelor membre, fapt care corespunde atât jurisprudenței Curții de Justiție [vezi în special jurisprudența privind "principiul precauțiunii" care figurează în articolul 174 alineatul (2) din Tratatul CE (înlocuit cu articolul III-233 din Constituție: Hotărârea TPI din 11 septembrie 2002 în cauza T-13/99, Pfizer contra Consiliului, cu numeroase citate din jurisprudența anterioară, și
12004V-ro () [Corola-website/Law/291959_a_293288]
-
în special jurisprudența privind "principiul precauțiunii" care figurează în articolul 174 alineatul (2) din Tratatul CE (înlocuit cu articolul III-233 din Constituție: Hotărârea TPI din 11 septembrie 2002 în cauza T-13/99, Pfizer contra Consiliului, cu numeroase citate din jurisprudența anterioară, și o serie de hotărâri privind articolul 33 (ex-39) privind principiile dreptului agricol: de exemplu, Hotărârea Curții de Justiție în cauza C-265/85, Van den Berg, Culegere 1987, p. 1155: examinarea principiului asanării pieței și a încrederii legitime
12004V-ro () [Corola-website/Law/291959_a_293288]
-
trebuie să se sprijine pe aceste criterii clare și distincte. Aceste criterii trebuie adaptate caracteristicilor proprii fiecărei măsuri restrictive. 16. Declarația cu privire la articolul III-167 alineatul (2) punctul (c) Conferința constată că articolul III-167 alineatul (2) litera (c) trebuie interpretat în conformitate cu jurisprudența existentă a Curții de Justiție a Comunităților Europene și a Tribunalului de Primă Instanță în ceea ce privește aplicabilitatea acestor dispoziții ajutoarelor acordate anumitor regiuni din Republica Federală Germania afectate de fosta împărțire a Germaniei. 17. Declarația cu privire la articolul III-184 În ceea ce privește articolul III-184
12004V-ro () [Corola-website/Law/291959_a_293288]
-
20. Declarația cu privire la articolul III-243 Conferința constată că dispozițiile articolului III-243 trebuie aplicate în conformitate cu practica actuală. Termenii "măsurile (...) necesare (...) pentru compensarea dezavantajelor economice cauzate, în urma divizării Germaniei, economiei unor regiuni din Republica Federală Germania afectate de divizare" trebuie interpretați în conformitate cu jurisprudența existentă a Curții de Justiție a Comunităților Europene și a Tribunalului de Primă Instanță. 21. Declarația cu privire la articolul III-248 Conferința convine că acțiunea Uniunii în domeniul cercetării și al dezvoltării tehnologice va lua în considerare în mod corespunzător orientările și
12004V-ro () [Corola-website/Law/291959_a_293288]
-
îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care arată că autorul critică forma veche a legii, context în care menționează jurisprudența Curții Constituționale în materie, respectiv Decizia nr. 36 din 3 februarie 2015 și Decizia nr. 480 din 18 iunie 2015 . Totodată arată că dispozițiile art. 126 din Constituție nu au incidență în cauză. CURTEA, având în vedere actele și lucrările
DECIZIE nr. 515 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276744_a_278073]
-
23. Curtea observă că prevederile criticate, în forma avută în vedere de autoarea excepției de neconstituționalitate, respectiv prevederile art. 5 din Legea nr. 17/2014 înainte de modificarea adusă prin Legea nr. 68/2014 , nu mai sunt în vigoare și, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale în materie, respectiv Decizia nr. 36 din 3 februarie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 199 din 25 martie 2015, nu mai produc efecte juridice, întrucât norma nouă este de imediată aplicare. Astfel, legea
DECIZIE nr. 515 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276744_a_278073]
-
suplimentară față de cea operată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 . 39. În consecință, Curtea urmează să analizeze dacă tratamentul juridic diferit aplicat față de personalul din cadrul altor ministere este justificat în mod obiectiv și rezonabil, având în vedere jurisprudența Curții referitoare la principiul egalității în drepturi astfel cum aceasta a fost conturată prin Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, și Decizia nr. 755 din
DECIZIE nr. 593 din 14 septembrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolului unic pct. 2 [referitor la art. 2 alin. (1^1)] din Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 68/2015 pentru aprobarea unor măsuri de gestionare a instrumentelor structurale din domeniul tranSporturilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276739_a_278068]
-
Curtea, cu privire la incidența art. 16 alin. (1) din Constituție, a reținut că principiul egalității în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite ( Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994 ). De asemenea, potrivit jurisprudenței constante a Curții Constituționale, situațiile în care se află anumite categorii de persoane trebuie să difere în esență pentru a se justifica deosebirea de tratament juridic, iar această deosebire de tratament trebuie să se bazeze pe un criteriu obiectiv și
DECIZIE nr. 593 din 14 septembrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolului unic pct. 2 [referitor la art. 2 alin. (1^1)] din Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 68/2015 pentru aprobarea unor măsuri de gestionare a instrumentelor structurale din domeniul tranSporturilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276739_a_278068]
-
2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 2 septembrie 2014). Așadar, nesocotirea principiului egalității în drepturi are drept consecință neconstituționalitatea privilegiului sau a discriminării care a determinat, din punct de vedere normativ, încălcarea principiului. Potrivit jurisprudenței sale, Curtea a stabilit că discriminarea se bazează pe noțiunea de excludere de la un drept ( Decizia Curții Constituționale nr. 62 din 21 octombrie 1993 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 25 februarie 1994), iar remediul
DECIZIE nr. 593 din 14 septembrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolului unic pct. 2 [referitor la art. 2 alin. (1^1)] din Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 68/2015 pentru aprobarea unor măsuri de gestionare a instrumentelor structurale din domeniul tranSporturilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276739_a_278068]
-
art. 475 din Codul de procedură penală, în sensul că soluționarea pe fond a apelurilor cu care a fost învestită Curtea de Apel Constanța nu depinde de chestiunea de drept ce face obiectul sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, ilustrată prin hotărârile Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, a statuat că admisibilitatea sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile este condiționată de împrejurarea ca interpretarea dată de instanța supremă să
DECIZIE nr. 21 din 11 octombrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept deduse judecăţii este admisibilă, deşi antamează o problemă de procedură, întrucât de rezolvarea acestei probleme procedurale depinde soluţia care se va pronunţa cu ocazia judecării apelului, şi că dispoziţiile art. 90 lit. c) din Codul de procedură penală sunt aplicabile şi în cazul persoanei juridice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276729_a_278058]
-
a art. 90 din Codul de procedură penală, prin referire la situația în care se află suspectul sau inculpatul în raport cu sancțiunile la care este pasibil în cadrul procesului penal, reglementează exclusiv situația inculpaților persoane fizice. Această reglementare este în acord cu jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, Curtea de la Luxemburg concluzionând în Cauza C-279/09 că nicio prevedere din dreptul Uniunii, din Convenție sau din Cartă nu exclude aplicarea drepturilor fundamentale și în cauzele ce vizează persoanele juridice, acordarea asistenței
DECIZIE nr. 21 din 11 octombrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept deduse judecăţii este admisibilă, deşi antamează o problemă de procedură, întrucât de rezolvarea acestei probleme procedurale depinde soluţia care se va pronunţa cu ocazia judecării apelului, şi că dispoziţiile art. 90 lit. c) din Codul de procedură penală sunt aplicabile şi în cazul persoanei juridice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276729_a_278058]
-
legiuitorului, singurul care are posibilitatea, consacrată în art. 61 alin. (1) și în art. 126 alin. (2) din Constituție, de a reglementa cazurile în care se impune asistența juridică obligatorie pe parcursul procesului penal. Această stare de fapt este confirmată de jurisprudența Curții Constituționale a României, care a respins în mod constant criticile privind lipsa obligativității asistenței juridice obligatorii a inculpatului în faza de urmărire penală ( Decizia Curții Constituționale nr. 232 din 16 decembrie 1999 privind excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.
DECIZIE nr. 21 din 11 octombrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept deduse judecăţii este admisibilă, deşi antamează o problemă de procedură, întrucât de rezolvarea acestei probleme procedurale depinde soluţia care se va pronunţa cu ocazia judecării apelului, şi că dispoziţiile art. 90 lit. c) din Codul de procedură penală sunt aplicabile şi în cazul persoanei juridice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276729_a_278058]
-
din Codul de procedură penală se aplică deopotrivă inculpatului persoană fizică și inculpatului persoană juridică, reluând punctul de vedere al judecătorului-raportor ce i-a fost comunicat conform dispozițiilor art. 476 alin. (9) din Codul de procedură penală. În ceea ce privește exemplele de jurisprudență care, în opinia inculpatului, susțin punctul de vedere al completului de apel potrivit cu care prevederile art. 90 lit. c) din Codul de procedură penală nu sunt aplicabile inculpaților persoane juridice, a apreciat că acestea sunt simple omisiuni ale instanței care
DECIZIE nr. 21 din 11 octombrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept deduse judecăţii este admisibilă, deşi antamează o problemă de procedură, întrucât de rezolvarea acestei probleme procedurale depinde soluţia care se va pronunţa cu ocazia judecării apelului, şi că dispoziţiile art. 90 lit. c) din Codul de procedură penală sunt aplicabile şi în cazul persoanei juridice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276729_a_278058]
-
desemnat să reprezinte persoana juridică și atribuțiile avocatului ca apărător al persoanei juridice, cele două ipoteze având semnificații juridice diferite. Ca un argument suplimentar în susținerea opiniei exprimate, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a făcut referire la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, precizând că s-a stabilit că, în măsura în care o acuzație penală este formulată împotriva unei persoane juridice, garanțiile oferite de Convenție, inclusiv cele instituite de art. 6 privind dreptul la un proces echitabil (printre ale cărui
DECIZIE nr. 21 din 11 octombrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept deduse judecăţii este admisibilă, deşi antamează o problemă de procedură, întrucât de rezolvarea acestei probleme procedurale depinde soluţia care se va pronunţa cu ocazia judecării apelului, şi că dispoziţiile art. 90 lit. c) din Codul de procedură penală sunt aplicabile şi în cazul persoanei juridice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276729_a_278058]