27,241 matches
-
mai funcționau pe atunci și comunele Ionești-Berlești și Perișoru, tot în plasa Ianca. Comuna Ionești-Berlești avea reședința în satul Berlești începând din 1840; ea avea o populație de 244 de locuitori; aici funcționau o moară de vânt și o școală mixtă cu 16 elevi, dintre care 2 fete. Comuna Perișoru avea în componență satele Perișoru, Plopu, Oprișenești și Jipești, cu 1164 de locuitori. În comună funcționau o școală mixtă cu 61 de elevi înființată în 1852 și o biserică ortodoxă construită
Ianca () [Corola-website/Science/297048_a_298377]
-
244 de locuitori; aici funcționau o moară de vânt și o școală mixtă cu 16 elevi, dintre care 2 fete. Comuna Perișoru avea în componență satele Perișoru, Plopu, Oprișenești și Jipești, cu 1164 de locuitori. În comună funcționau o școală mixtă cu 61 de elevi înființată în 1852 și o biserică ortodoxă construită în 1854 de locuitori. În 1925, comuna Ianca avea în componență doar satul Ianca, cu 2545 de locuitori, fiind în continuare reședința plășii Ianca. Comuna Perișoru era în
Ianca () [Corola-website/Science/297048_a_298377]
-
totodată și orașul influențează structurile geodemografice ale populației. Prin urmare, există o influență reciprocă între oraș și populația care trăiește în cadrul lui. Fiind un oraș relativ mic, zonele funcționale nu sunt clar conturate, astfel încât se întrepătrund unele cu altele (zone mixte). Orașul Găești are predominant funcție industrială și agricolă, însă acestora li se adaugă și funcția de transport, comercială, de învățământ, cultural-științifică, rezidențială, sanitară și nu în ultimul rând, turistică. Orașul Găești, străveche așezare ce a împlinit la 19 iulie 1998
Găești () [Corola-website/Science/297029_a_298358]
-
ce a rezistat încă un mileniu. Încă din perioada dinastiei iulio-claudiene, numele de "germani" a fost dat unor triburi care se înrudeau lingivistic și cultural cât și celor care nu aveau nicio legătură cu primele, precum teutonii, o populatie celtica mixtă. În primă fază, relațiile dintre "imperium" și "barbaricum" erau mai mult sau mai putin pașnice. În regiunea renana, germanicii își ofereau serviciile economice și militare pe o perioadă de timp determinată, fie practicau schimbul. Pentru a asigura stabilitatea la frontiera
Migrația popoarelor () [Corola-website/Science/305010_a_306339]
-
râului Saone, fiind rare în Savoia și Burgundia, si inexistente la sud de răul Isere. Limba lor a supraviețuit până în secolul VII. Este foarte binecunoscută legea burgunda, ce se adresa populației locale române, care plătea amenzi că și burgunzii. Căsătoriile mixte erau permise, și toți oamenii liberi puteau să poartă arme. Regele avea două titluri: pentru români era ""vir iluster, magister militum /Galliae Patricius"", iar pentru burgunzi era ""dominus noster rex"". Când familia regală s-a divizat, profitând de ceartă dintre
Migrația popoarelor () [Corola-website/Science/305010_a_306339]
-
împiedicat reglementarea rapidă a acestei probleme. Obligându-se să-i despăgubească pe imigranți proprietatea imobiliară urbană a emigranților rămânea proprietatea privată a proprietarilor lor; emigranții păstrau dreptul de proprietate asupra tuturor bunurilor mobile. Tratatul de la Craiova a creat o Comisie mixtă bulgaro-română, având misiunea de a supraveghea transferul de populații. Partea română a mai depus unele eforturi, fără șanse de succes, de a menține zona Caliacra - Balcic, care fusese unul din locurile preferate ale Reginei Maria și unde era înmormântată inima
Eugen Filotti () [Corola-website/Science/305015_a_306344]
-
exceptați de la internare cetățenii germani și unguri de origine evreiască. În plus s-au stabilit derogări pentru persoanele netransportabile din cauza vârstei înaintate, a unor infirmități sau a unor boli grave. De asemenea s-a stabilit modul de tratare a căsătoriilor mixte, a persoanelor din Austria, Alsacia-Lorena, Cehoslovacia, Polonia și Iugoslavia precum și a apatrizilor, a preoților și călugărițelor, a specialiștilor sau muncitorilor calificați germani din întreprinderile industriale indispensabili pentru producție.. După instalarea guvernului Petru Groza la 6 martie 1945, Ministerul Afacerilor Străine
Eugen Filotti () [Corola-website/Science/305015_a_306344]
-
României(la care a aparținut regiunea începând din 1918) avea 285 case, o populație de peste 2000 suflete. În localitate funcționa o bancă populară, o cooperativă de consum, o moară cu aburi, 7 fabrici de ulei, ateliere industriale, o școală primară mixtă, un liceu mixt. Al doilea război mondial cu Holocaustul evreilor a avut urmări tragice pentru Mărculești.În 1940 localitatea a fost anexată de Uniunea Sovietică împreună cu întreaga Basarabie. În iunie -iulie 1941 România s-a alăturat Germaniei naziste în războiul
Mărculești () [Corola-website/Science/305100_a_306429]
-
a aparținut regiunea începând din 1918) avea 285 case, o populație de peste 2000 suflete. În localitate funcționa o bancă populară, o cooperativă de consum, o moară cu aburi, 7 fabrici de ulei, ateliere industriale, o școală primară mixtă, un liceu mixt. Al doilea război mondial cu Holocaustul evreilor a avut urmări tragice pentru Mărculești.În 1940 localitatea a fost anexată de Uniunea Sovietică împreună cu întreaga Basarabie. În iunie -iulie 1941 România s-a alăturat Germaniei naziste în războiul contra Uniunii Sovietice
Mărculești () [Corola-website/Science/305100_a_306429]
-
16 căi de comunicare. Târgușorul avea 2 piețe și o grădină publică. El era așezat pe șes și avea 2 lacuri care se numeau "Bujor" și "Potcoava". Din clădirile de administrație în târgușorul erau primăria, poliția, poșta, telegraful, o școală mixtă, un liceu evreiesc, trei școli primare, o biserică ortodoxă și cinci sinagogi. Pe la sfârșitul sec. XIX în orașul Leova activau peste o mie de negustori străini și o colonie germană, care număra 115 nemți. În târgușorul Leova la începutul secolului
Leova () [Corola-website/Science/305086_a_306415]
-
În Ialoveni activează circa 50 întreprinderi în sfera comerțului, 3 întreprinderi în domeniul transporturilor și în domeniul telecomunicațiilor activează operatorul telefoniei naționale „Moldtelecom” S.A. 60% o constituie proprietatea privată, iar celelalte 40% se distribuie - 39% proprietății publice și 1% proprietății mixte. Pe teritoriul orașului funcționează filiale a 5 bănci comerciale și a 2 companii de asigurare. Veniturile bugetului local pentru anul 2002 au constituit 8.447 mii lei. Datorită întreprinderilor din teritoriu și vieții economice relativ stabile, orașul Ialoveni are o
Ialoveni () [Corola-website/Science/305087_a_306416]
-
școli primare, biserică ortodoxă, post de jandarmi, agent sanitar, agent de percepere, poștă rurală, primărie. Date statistice din 1923 pentru satul Cartușa: clădiri - 42; menaje - 47; populație - 593 (284 bărbați și 309 femei), gospodărie boierească, moară de vânt, școală primară mixtă (de băieți și fețe), poștă rurală, primărie în satul Durlești. Structura etnică a orașului conform recensământului populației din 2004: Avand 9000 de case individuale cu gospodarii Durleștiul are și câteva cartiere cu blocuri de locuit de 3-5 nivele (Cartusa, Gribov
Durlești () [Corola-website/Science/305101_a_306430]
-
în timp ce Scipio a avut în total 34.000 de infanteriști și 6.000 de călăreți. Cavaleria să, fiind dispusă pe flancuri, Hannibal a aliniat restul trupelor sale din cele trei linii drepte în spatele elefanțiilor . Prima linie a constat în infanteria mixtă de mercenari din Galia, Liguria, și Insulele Baleare. În al doilea rând, el a dispus soldați cartaginezi și libieni , în timp ce veteranii săi din Italia au fost plasați în linia a treia. Hannibal a intenționat să mențină spatele liniei sale de
Bătălia de la Zama () [Corola-website/Science/305114_a_306443]
-
a avut loc avantajul cavaleriei de la Zama. Acest lucru să datorat în parte ridicării unui nou regiment de cavalerie în Sicilia și avându-l pe Masinissa că aliat. Hannibal probabil speră că o combinație de elefanți de război și armata mixtă din primele două linii ar slabi și dezorganiza avansul român. Acest lucru i-ar fi permis o victorie cu rezervele sale din a treia linie care să elimine liniile Scipio. Deși planul a fost bine conceput, nu a reușit să
Bătălia de la Zama () [Corola-website/Science/305114_a_306443]
-
al Basarabiei, București, 1904). Dicționarul statistic al Basarabiei, scos de sub tipar în 1923 la Chișinău, atestă aici 564 bărbați și 572 de femei, o gospodărie boierească, o bancă populară, o carieră de piatră, o moară de apă, o școală primară mixtă, un post de jandarmi, o poștă rurală, 3 cîrciumi, un sălaș de țigani. Pe atunci în sat era primar Nicolae Procopie, notar - Ștefan Ionescu, preot - Serghei Pereteatcov. Școala parohială cu o clasă înființata pe lîngă biserică din 1903, iar școala
Gura Căinarului, Florești () [Corola-website/Science/305113_a_306442]
-
pînă la capitala județului Orhei - 40 km. Însemnări geografice: regiune de colină. Dealul: Chițcanului, pârâul: Răut. Clădiri: - locuite 350, - nelocuite 14,- menajuri 245. Locuitori: bărbați- 586, femei -616, total- 1202. Însemnări economice: o grădină de zarzavat. Însemnări administrative: școală primară mixtă, biserică ortodoxă, poștă rurală, primărie, trei cîrciumi. Distanța: Chișinău - 80 km, Rogojeni - 30 km, Negureni -1 km."
Chițcanii Vechi, Telenești () [Corola-website/Science/305117_a_306446]
-
școala elementară rusă. În anul 1855 s-a ridicat din piatră Biserică ”Nașterea Maicii Domnului”. Primul proprietar moldovean locuitor al satului a fost Toader Holban. Însemnări economice: gospodărie boiereasca, cooperativa de consum/1917/ moară de aburi. Însemnări administrative: școală primară mixtă, biserica ortodoxă, post de jandarmi, poștă rurală, primărie. La 2 februarie 1989, de către Consiliul de Miniștri al fostei RSSM, a fost înregistrată biserică pravoslavnica din satul Sadaclia cu hramul fost numit ”Nașterea Maicii Domnului”, ce se prăznuiește la 8 septembrie
Sadaclia, Basarabeasca () [Corola-website/Science/305133_a_306462]
-
oameni, activau: școală public, 8 mori de vânt și tracțiune de cai, o cârciumă. Fondul funciar includea 2076 de desetine de teren arabil. Localnicii dețineau 140 de cai, 180 de vite, 445 de vite. În 1890 se deschide o școală mixtă, pentru băieți și fete, în care au predat Antip Bragagiu, Nicolae Nitcu, Gheorghe Chirade, Gheorghe Bostan, Vasile Banu. La primul recensământ care a cuprins tot imperiul țarist din 1897, Brînza avea 1001 de locuitori (518 bărbați și 483 femei). În
Brînza, Cahul () [Corola-website/Science/305141_a_306470]
-
de până la 6 ha fiecare, ca urmare a reformei agrare din 1918-1924. În perioada interbelică face parte din plasa Vulcănești. În 1923 erau 280 de clădiri, populația număra 1304 de locuitori (670 bărbați și 634 femei), funcționau: o școală primară mixtă, biserică ortodoxă, poștă rurală, telefon, primărie, post de jandarmi. Dicționar statistica al Basarabiei. p. 160-161. La recensământul din 1930 populația satului a fost de 1721 de locuitori, inclusiv 1696 români, 8 ruși și ucraineni, 17 - bulgari, evrei, găgăuzi. În cel
Brînza, Cahul () [Corola-website/Science/305141_a_306470]
-
În 1952 toate patru colhozuri formează unul singur, acela pe nume Viața Nouă, cu președinte Ignat Corneiciuc. În 1967 numele colhozului este schimbat în Farul (Maiak). În 1973 populația satului număra 4117 de locuitori și 1392 de gospodării. Școala medie mixtă era frecventată de 826 de elevi, iar colectivul didadctic a fost alcătuit din 56 de învățători. Ramurile principale ale gospodăriei colective erau: cultura cerealelor, plantelor tehnice, pomicoltura, creșterea animalelor. În anii 1970-80 funcționau: parcul de autocamioane, uscătorie de tutun, casă
Baraboi, Dondușeni () [Corola-website/Science/305159_a_306488]
-
248 de femei; aveau o gospodărie boiereasca, o cooperativa agricolă, care se numea <nowiki>"</nowiki>Sărată Nouă<nowiki>"</nowiki>, primărie, cîrciuma, școala primară. Sărată Veche avea cooperativa agricolă care se numea <nowiki>"</nowiki>Sărată Veche<nowiki>"</nowiki>, primărie, școala primară mixtă, biserica ortodoxă, poștă rurală, post de jandarmi, telefon, o moară cu aburi și o cîrciuma. În sat locuiau 858 de bărbați, 811 de femei în 400 de gospodării. În afară de boierul Goilav în sat mai aveau pămînt și frații Leomid și
Sărata Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305171_a_306500]
-
de ani paroh la biserică este părintele Mihail Curecheru. Școala din sat a fost intemeeată în anul 1902 și aparținea Zemstvei Guberniei Basarabia. Acest tip de școli în Rusia țarista au fost deschise la sfîrșitul anilor 1870, cu o clasă mixtă (fete și băieți), cu termenul de studii de trei ani, cu un singur învățător și vîrsta copiilor de 8- 12 ani. Așa tip era în sat, dar erau și cu două clase, cu doi învățători, unde copiii învățau patru ani
Sărata Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305171_a_306500]
-
care aveau hogeac la casă, plăteau un impozit special. Nu se știu prea multe despre perioada primului război mondial și cea a războiului civil, dar au fost săteni participanți la evenimentele de luptă. În perioada de până la 1940 în școala mixtă din sat lucrau 3 învățători: Dl. Dodon, Bunescu Eugenia, Bilencu A. Satul a fost martor ocular al celui de-al doilea război mondial. Numele a 35 de localnici sunt înscrise pe placa comemorativă de la monumentul din centrul satului. Răsculăcirea, deportarea
Podgoreni, Orhei () [Corola-website/Science/305195_a_306524]
-
Prutul încetă să mai fie frontieră între frați. Prin 1923 Bilicenii aveau vreo 500 clădiri, inclusiv o curte boierească, cu 1750 de locuitori (890 bărbați și 860 de femei), activa cooperativa agricolă „Muncitorul”, o tovărășie de credit, o școală primară mixtă, biserica ortodoxă, primăria, postul de jandarmi, o cârciumă. În 1928 aici făceau comerț Ioan Sasov, Vasilisa Pisanova, Leizer Meister și Luzer Chic. În 1932 lucra moara cu motor a lui Ion Reaboi. Florian Capiton, Grigore Romașcan și Emanoil Catelîi stăpîneau
Bilicenii Vechi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305202_a_306531]
-
în ea. În 1888 este ridicată o altă biserică, ce funcționează până în prezent. În anul 1896 în sat e deschisă o școală parohială cu un învățător și 63 de elevi. În 1923 în Tătărăuca Veche e prezentă o școală primară mixtă, o biserică ortodoxă, agenția 24 de percepere, poștă rurală, primărie și își desfășoară activitatea o tovărășie sătească. Tot atunci în sat funcționa o carieră de piatră, o moară de apă și 2 cârciumi. Doi ani mai târziu e menționat despre
Tătărăuca Veche, Soroca () [Corola-website/Science/305208_a_306537]