28,731 matches
-
inițiatorii propunerilor legislative nu sunt limitați de vreo normă constituțională în acest sens; aceștia dispun de plenitudinea dreptului la inițiativă legislativă, și nu fracționată în funcție de competența de Cameră de reflecție sau decizională a Camerei din care fac parte. Astfel, un senator are dreptul să depună o propunere legislativă care intră în competența de primă Cameră sesizată a Camerei Deputaților, iar un deputat are dreptul să depună o propunere legislativă care intră în competența de primă Cameră sesizată a Senatului. Aspectele tehnice
DECIZIE nr. 474 din 28 iunie 2016 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 89 alin. (8) pct. 2 liniuţele 13 şi 14, art. 146 alin. (5), (8), (10) şi (11), art. 150 şi art. 151 alin. (1), (2) şi (7) din Regulamentul Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273990_a_275319]
-
În privința criticii de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 150 din Regulamentul Senatului, autorii sesizării de neconstituționalitate pleacă de la premisa că Senatul are dreptul să ceară urmărirea penală a oricărui membru al Guvernului, nu doar a celor care au și calitatea de senatori și că prin Decizia nr. 270 din 10 martie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 290 din 15 aprilie 2008, Curtea ar fi statuat numai cu privire la o obligație a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și
DECIZIE nr. 474 din 28 iunie 2016 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 89 alin. (8) pct. 2 liniuţele 13 şi 14, art. 146 alin. (5), (8), (10) şi (11), art. 150 şi art. 151 alin. (1), (2) şi (7) din Regulamentul Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273990_a_275319]
-
45. A accepta susținerile autorilor sesizării ar însemna că toate subiectele de drept prevăzute de art. 109 alin. (2) din Constituție au o competență generală de a cere urmărirea penală pentru membrii Guvernului, indiferent dacă sunt sau nu deputați sau senatori, și atunci s-ar ridica problema dacă pentru una și aceeași faptă o Cameră cere urmărirea penală, iar cealaltă nu, sau dacă Președintele României cere urmărirea penală, iar Camerele resping prin vot o asemenea propunere. Or, raportat la cele de
DECIZIE nr. 474 din 28 iunie 2016 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 89 alin. (8) pct. 2 liniuţele 13 şi 14, art. 146 alin. (5), (8), (10) şi (11), art. 150 şi art. 151 alin. (1), (2) şi (7) din Regulamentul Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273990_a_275319]
-
a cere urmărirea penală nu se poate face nici aleatoriu și nici preferențial de către Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, și aceasta pentru că, în conformitate cu dispozițiile art. 71 alin. (2) din Constituție, calitatea de deputat sau de senator este compatibilă cu exercitarea funcției de membru al Guvernului. Așa fiind, cumulul calității de deputat sau de senator cu cea de membru al Guvernului atrage, după sine, în mod firesc, potrivit art. 109 alin. (2), competența Camerei Deputaților sau a
DECIZIE nr. 474 din 28 iunie 2016 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 89 alin. (8) pct. 2 liniuţele 13 şi 14, art. 146 alin. (5), (8), (10) şi (11), art. 150 şi art. 151 alin. (1), (2) şi (7) din Regulamentul Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273990_a_275319]
-
Înalta Curte de Casație și Justiție, și aceasta pentru că, în conformitate cu dispozițiile art. 71 alin. (2) din Constituție, calitatea de deputat sau de senator este compatibilă cu exercitarea funcției de membru al Guvernului. Așa fiind, cumulul calității de deputat sau de senator cu cea de membru al Guvernului atrage, după sine, în mod firesc, potrivit art. 109 alin. (2), competența Camerei Deputaților sau a Senatului de a cere urmărirea penală, după caz. De aceea, în raport de cele menționate, în cazul în
DECIZIE nr. 474 din 28 iunie 2016 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 89 alin. (8) pct. 2 liniuţele 13 şi 14, art. 146 alin. (5), (8), (10) şi (11), art. 150 şi art. 151 alin. (1), (2) şi (7) din Regulamentul Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273990_a_275319]
-
și Justiție urmează să sesizeze una dintre cele trei autorități - Camera Deputaților, Senatul sau Președintele României - pentru a cere urmărirea penală a unui membru al Guvernului, soluția este diferențiată, după cum acesta are sau nu și calitatea de deputat sau de senator la data solicitării. În consecință, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție trebuie să se adreseze uneia dintre cele trei autorități, după cum urmează: a) Camerei Deputaților sau Senatului - pentru membrii Guvernului sau foștii membri ai Guvernului (prim-ministru, ministru
DECIZIE nr. 474 din 28 iunie 2016 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 89 alin. (8) pct. 2 liniuţele 13 şi 14, art. 146 alin. (5), (8), (10) şi (11), art. 150 şi art. 151 alin. (1), (2) şi (7) din Regulamentul Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273990_a_275319]
-
dintre cele trei autorități, după cum urmează: a) Camerei Deputaților sau Senatului - pentru membrii Guvernului sau foștii membri ai Guvernului (prim-ministru, ministru de stat, ministru, ministru delegat, după caz) care, la data sesizării, au și calitatea de deputat sau de senator; ... b) Președintelui României - pentru membrii Guvernului sau foștii membri ai Guvernului (prim-ministru, ministru de stat, ministru, ministru delegat) care, la data sesizării, nu au calitatea de deputat sau de senator. ... În acest fel, este stabilit, fără echivoc, un reper
DECIZIE nr. 474 din 28 iunie 2016 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 89 alin. (8) pct. 2 liniuţele 13 şi 14, art. 146 alin. (5), (8), (10) şi (11), art. 150 şi art. 151 alin. (1), (2) şi (7) din Regulamentul Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273990_a_275319]
-
data sesizării, au și calitatea de deputat sau de senator; ... b) Președintelui României - pentru membrii Guvernului sau foștii membri ai Guvernului (prim-ministru, ministru de stat, ministru, ministru delegat) care, la data sesizării, nu au calitatea de deputat sau de senator. ... În acest fel, este stabilit, fără echivoc, un reper în funcție de care Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție urmează să sesizeze una dintre cele trei autorități publice competente pentru a cere urmărirea penală a membrilor Guvernului în funcție sau
DECIZIE nr. 474 din 28 iunie 2016 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 89 alin. (8) pct. 2 liniuţele 13 şi 14, art. 146 alin. (5), (8), (10) şi (11), art. 150 şi art. 151 alin. (1), (2) şi (7) din Regulamentul Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273990_a_275319]
-
regulamentar a acesteia. 48. Referirile autorilor sesizării de neconstituționalitate la dispozițiile art. 173 din Regulamentul Senatului - în condițiile în care se critică aspecte care țin de răspunderea penală a membrilor sau a foștilor membri ai Guvernului care dețin calitatea de senatori - denotă o confuzie în argumentarea criticii de neconstituționalitate, în sensul că art. 173 din Regulamentul Senatului se referă la răspunderea penală a senatorilor care nu sunt/nu au fost membri ai Guvernului, în raport cu care Senatul nu are competența constituțională de
DECIZIE nr. 474 din 28 iunie 2016 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 89 alin. (8) pct. 2 liniuţele 13 şi 14, art. 146 alin. (5), (8), (10) şi (11), art. 150 şi art. 151 alin. (1), (2) şi (7) din Regulamentul Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273990_a_275319]
-
care țin de răspunderea penală a membrilor sau a foștilor membri ai Guvernului care dețin calitatea de senatori - denotă o confuzie în argumentarea criticii de neconstituționalitate, în sensul că art. 173 din Regulamentul Senatului se referă la răspunderea penală a senatorilor care nu sunt/nu au fost membri ai Guvernului, în raport cu care Senatul nu are competența constituțională de a cere urmărirea penală; cererea de urmărire penală se referă la membrii sau foștii membri ai Guvernului și se constituie într-o măsură
DECIZIE nr. 474 din 28 iunie 2016 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 89 alin. (8) pct. 2 liniuţele 13 şi 14, art. 146 alin. (5), (8), (10) şi (11), art. 150 şi art. 151 alin. (1), (2) şi (7) din Regulamentul Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273990_a_275319]
-
al României, Partea I, nr. 300 din 28 iunie 1999, sau Decizia nr. 665 din 5 iulie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 10 august 2007); or, încuviințarea percheziției, reținerii sau arestării deputaților sau senatorilor este un aspect al imunității parlamentare, mai exact ține de inviolabilitatea acestora (a se vedea în acest sens Decizia nr. 261 din 8 aprilie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 17 aprilie 2015, în
DECIZIE nr. 474 din 28 iunie 2016 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 89 alin. (8) pct. 2 liniuţele 13 şi 14, art. 146 alin. (5), (8), (10) şi (11), art. 150 şi art. 151 alin. (1), (2) şi (7) din Regulamentul Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273990_a_275319]
-
2) și (7) din Regulamentul Senatului, Curtea constată că acestea sunt aspecte care vizează modul de organizare a procedurii parlamentare în cazul dezbaterii unei cereri de încuviințare a urmăririi penale a unui membru al Guvernului care deține și calitatea de senator; or, modul de organizare a acestei activități este o chestiune de opțiune regulamentară - desigur, în măsura în care nu se încalcă valori sau principii constituționale; în consecință, neridicându-se probleme de constituționalitate, ci aspecte de ordin organizatoric, de opțiune între diverse moduri de
DECIZIE nr. 474 din 28 iunie 2016 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 89 alin. (8) pct. 2 liniuţele 13 şi 14, art. 146 alin. (5), (8), (10) şi (11), art. 150 şi art. 151 alin. (1), (2) şi (7) din Regulamentul Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273990_a_275319]
-
4) Curtea militară de apel soluționează și alte cauze anume prevăzute de lege. ... Articolul 40 Competența Înaltei Curți de Casație și Justiție (1) Înalta Curte de Casație și Justiție judecă în primă instanță infracțiunile de înaltă trădare, infracțiunile săvârșite de senatori, deputați și membri din România în Parlamentul European, de membrii Guvernului, de judecătorii Curții Constituționale, de membrii Consiliului Superior al Magistraturii, de judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție și de procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272067_a_273396]
-
4) Curtea militară de apel soluționează și alte cauze anume prevăzute de lege. ... Articolul 40 Competența Înaltei Curți de Casație și Justiție (1) Înalta Curte de Casație și Justiție judecă în primă instanță infracțiunile de înaltă trădare, infracțiunile săvârșite de senatori, deputați și membri din România în Parlamentul European, de membrii Guvernului, de judecătorii Curții Constituționale, de membrii Consiliului Superior al Magistraturii, de judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție și de procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270888_a_272217]
-
legii, activități profesionale, potrivit calificării pe care o dețin. Prevederile se aplică, cu respectarea reglementărilor legale referitoare la conflictul de interese și incompatibilități stabilite pentru sistemul sanitar, iar activitățile profesionale se desfășoară exclusiv în unități sanitare private. ... (2) Deputații și senatorii care au profesia de medic își pot desfășura activitatea în unități sanitare private și în unități sanitare publice ca medic. ... (3) Prevederile alin. (1) se aplică și medicilor, funcționari publici cu statut special încadrați în unități sanitare subordonate ministerelor sau
LEGE nr. 95 din 14 aprilie 2006 (**republicată**)(*actualizată*) privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271159_a_272488]
-
CNAS și, respectiv, în cadrul caselor de asigurări de sănătate județene și a municipiului București, pot desfășura în afara programului normal de lucru, în condițiile legii, activități profesionale, potrivit calificării pe care o dețin, exclusiv în unități sanitare private. ... (2) Deputații și senatorii care au profesia de medic dentist își pot desfășura activitatea în unități sanitare private și în unități sanitare publice ca medic dentist. ... (3) Medicilor dentiști prevăzuți la alin. (1) și (2) li se aplică în mod corespunzător prevederile din Legea
LEGE nr. 95 din 14 aprilie 2006 (**republicată**)(*actualizată*) privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271159_a_272488]
-
respectiv, în cadrul caselor de asigurări de sănătate județene și a municipiului București, pot desfășura în afara programului normal de lucru, în condițiile legii, activități profesionale, potrivit calificării pe care o dețin exclusiv în unități sanitare sau farmaceutice private. ... (2) Deputații și senatorii care au profesia de farmacist își pot desfășura activitatea în unități sanitare private și în unități sanitare publice ca farmacist. ... (3) Farmaciștilor prevăzuți la alin. (1) și (2) li se aplică în mod corespunzător prevederile din Legea nr. 53/2003
LEGE nr. 95 din 14 aprilie 2006 (**republicată**)(*actualizată*) privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271159_a_272488]
-
membri, în limitele prevăzute la art. 26 alin. (2), (3) și (4). Completarea se face de președintele biroului electoral de circumscripție, în termen de 24 de ore de la desemnarea acestuia. Completarea se face în ordinea descrescătoare a numărului cumulat de senatori și deputați ai fiecărui partid. ... (3) Dacă numărul de membri prevăzut de lege este mai mare decât numărul de partide parlamentare, operațiunea de completare se repetă până la constituirea biroului cu numărul de membri legal stabilit. ... (4) Birourile electorale ale secțiilor
LEGE nr. 115 din 19 mai 2015 (*actualizată*) pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271318_a_272647]
-
primar, primar general, ca membri, în limitele prevăzute la art. 30 alin. (1). Completarea se face de președintele biroului electoral al secției de votare, în termen de 24 de ore de la desemnarea acestuia, în ordinea descrescătoare a numărului cumulat de senatori și deputați ai fiecărui partid. Prevederile alin. (3) se aplică în mod corespunzător. ... Articolul 37 (1) Dacă în municipiul București au loc alegeri numai pentru autoritățile administrației publice de la nivel municipal, se organizează și oficiile electorale de sector prevăzute la
LEGE nr. 115 din 19 mai 2015 (*actualizată*) pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271318_a_272647]
-
să participe reprezentanți ai partidelor politice parlamentare. ... (4) Completarea oficiului electoral cu reprezentanții partidelor politice parlamentare se face de către președintele oficiului, în termen de 24 de ore de la desemnarea acestuia. Completarea se face în ordinea descrescătoare a numărului cumulat de senatori și deputați ai fiecărui partid. ... (5) Dacă oficiul electoral nu poate fi completat cu numărul de membri prev��zut de lege, întrucât numărul partidelor parlamentare este mai mic decât al membrilor oficiului, operațiunea de completare se repetă până la organizarea oficiului
LEGE nr. 115 din 19 mai 2015 (*actualizată*) pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271318_a_272647]
-
campania electorală. ... (6) Limitele maxime ale contribuțiilor pentru campania electorală care pot fi depuse de către candidați sau mandatarul financiar sunt următoarele: ... a) 60 de salarii de bază minime brute pe țară pentru fiecare candidat la funcția de deputat sau de senator; ... b) un salariu de bază minim brut pe țară pentru fiecare listă de candidați la consiliul local al comunei; ... c) 3 salarii de bază minime brute pe țară pentru fiecare listă de candidați la consiliul local al orașului; ... d) 5
LEGE nr. 334 din 17 iulie 2006 (**republicată**)(*actualizată*) privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271438_a_272767]
-
Limitele maxime ale contribuțiilor pentru campania electorală care pot fi depuse de către partidul politic în contul prevăzut la alin. (1) sunt următoarele: a) 10 salarii de bază minime brute pe țară pentru fiecare candidat la funcția de deputat sau de senator; ... b) 50 de salarii de bază minime brute pe țară pentru fiecare listă de candidați la consiliul județean și Consiliul General al Municipiului București. ... (3) Contribuțiile pentru campania electorală care pot fi depuse de către partidul politic pot proveni numai din
LEGE nr. 334 din 17 iulie 2006 (**republicată**)(*actualizată*) privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271438_a_272767]
-
în MONITORUL OFICIAL nr. 330 din 28 aprilie 2016. (6) Prin derogare de la prevederile alin. (1), în cazul campaniei electorale pentru Camera Deputaților și Senat, pot fi depuse și sume de bani de către candidații la funcția de deputat și de senator în circumscripția electorală a românilor cu domiciliul sau reședința în străinătate. ... Articolul 31 (1) În cel mult 5 zile de la data începerii campaniei pentru referendum, partidul politic, prin mandatar financiar, deschide câte un cont bancar la nivel național în cazul
LEGE nr. 334 din 17 iulie 2006 (**republicată**)(*actualizată*) privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271438_a_272767]
-
primite de la candidații propuși pentru alegeri de un partid politic sunt considerate donații și li se aplică în mod corespunzător prevederile prezentei legi. ... (5) Dispozițiile prezentei legi nu se aplică depozitelor constituite în vederea depunerii candidaturilor pentru funcția de deputat sau senator, prevăzute la art. 29 alin. (5)-(7) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr.
LEGE nr. 334 din 17 iulie 2006 (**republicată**)(*actualizată*) privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271438_a_272767]
-
aceștia devin incompatibili cu statutul de parlamentar sau de ales local pentru mandatul obținut, care este anulat. ... (2)*) Prin hotărâri ale Camerelor Parlamentului ori, după caz, ale consiliului județean sau local, se constată starea de incompatibilitate, iar locurile de deputați, senatori ori consilieri devenite vacante vor fi ocupate de supleanții de pe lista partidului politic respectiv. (3)*) Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică și alianțelor politice, alianțelor electorale și candidaților independenți, în acest caz locul devenit vacant urmând a fi ocupat
LEGE nr. 334 din 17 iulie 2006 (**republicată**)(*actualizată*) privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271438_a_272767]