26,506 matches
-
principalii responsabili pentru operațiune la cartierul său general din Prusia Răsăriteană - Bârlogul Lupului. Au fost prezenți comandantul șef al "Wehrmachtului", Wilhelm Keitel, șeful Statului major al Luftwaffe, Hans Jeschonnek, șeful Statului major al operațiunilor militare, Alfred Jodl, comandantul aviației de vânătoare ("General der Jagdflieger"), Adolf Galland, comandantul șef al Marinei, Erich Raeder, și comandantul gupului de luptă ("Kampfgruppe"), Otto Ciliax. În timpul conferinței, Hitler a comparat flota germană cu „un pacient cu cancer care este condamnat la moarte, dacă ei nu îl
Operațiunea Donnerkeil () [Corola-website/Science/335662_a_336991]
-
împreună cu colonelul Karl Koller, șeful statului major al Flotei aeriene a 3-a comandată de Hugo Sperrle. Pentru alcătuirea unei forțe suficient de numeroase, a fost nevoie de mobilizarea pentru luptă a unor unități de antrenament, deoarece grosul aviației de vânătoare ("Jagdwaffe") era mobilizat în Uniunea Sovietică . Ruta de deplasare a vaselor a fost divizată în trei sectoare funcție de întinderea sectoarelor de vânătoare ("Jafü"). Pentru asigurarea coordonării avioanelor de vânătoare a fost ales Max Ibel. Acesta fusese Comandantul grupului aerian de
Operațiunea Donnerkeil () [Corola-website/Science/335662_a_336991]
-
de numeroase, a fost nevoie de mobilizarea pentru luptă a unor unități de antrenament, deoarece grosul aviației de vânătoare ("Jagdwaffe") era mobilizat în Uniunea Sovietică . Ruta de deplasare a vaselor a fost divizată în trei sectoare funcție de întinderea sectoarelor de vânătoare ("Jafü"). Pentru asigurarea coordonării avioanelor de vânătoare a fost ales Max Ibel. Acesta fusese Comandantul grupului aerian de vânătoare ("Geschwaderkommodore") nr. 27 ("Jagdgeschwader 27"). El a fost îmbarcat ca ofițer de semnalizare pe "Scharnhorst" (care devenea Vas pentru controlul avioanelor
Operațiunea Donnerkeil () [Corola-website/Science/335662_a_336991]
-
pentru luptă a unor unități de antrenament, deoarece grosul aviației de vânătoare ("Jagdwaffe") era mobilizat în Uniunea Sovietică . Ruta de deplasare a vaselor a fost divizată în trei sectoare funcție de întinderea sectoarelor de vânătoare ("Jafü"). Pentru asigurarea coordonării avioanelor de vânătoare a fost ales Max Ibel. Acesta fusese Comandantul grupului aerian de vânătoare ("Geschwaderkommodore") nr. 27 ("Jagdgeschwader 27"). El a fost îmbarcat ca ofițer de semnalizare pe "Scharnhorst" (care devenea Vas pentru controlul avioanelor de vânătoare - "Jagdfliegerführer Schiff", sau "Jafü Schiff
Operațiunea Donnerkeil () [Corola-website/Science/335662_a_336991]
-
Jagdwaffe") era mobilizat în Uniunea Sovietică . Ruta de deplasare a vaselor a fost divizată în trei sectoare funcție de întinderea sectoarelor de vânătoare ("Jafü"). Pentru asigurarea coordonării avioanelor de vânătoare a fost ales Max Ibel. Acesta fusese Comandantul grupului aerian de vânătoare ("Geschwaderkommodore") nr. 27 ("Jagdgeschwader 27"). El a fost îmbarcat ca ofițer de semnalizare pe "Scharnhorst" (care devenea Vas pentru controlul avioanelor de vânătoare - "Jagdfliegerführer Schiff", sau "Jafü Schiff"), de unde avea să țină legătura cu unitățile "Luftwaffe" în timpul operațiunii. Au fost
Operațiunea Donnerkeil () [Corola-website/Science/335662_a_336991]
-
Pentru asigurarea coordonării avioanelor de vânătoare a fost ales Max Ibel. Acesta fusese Comandantul grupului aerian de vânătoare ("Geschwaderkommodore") nr. 27 ("Jagdgeschwader 27"). El a fost îmbarcat ca ofițer de semnalizare pe "Scharnhorst" (care devenea Vas pentru controlul avioanelor de vânătoare - "Jagdfliegerführer Schiff", sau "Jafü Schiff"), de unde avea să țină legătura cu unitățile "Luftwaffe" în timpul operațiunii. Au fost organizate opt operațiuni de antrenament. Au fost executate aproximativ 450 de misiuni între 22 ianuarie și 10 februarie pentru pregătirea de luptă. Nu
Operațiunea Donnerkeil () [Corola-website/Science/335662_a_336991]
-
german. Grupul aerian de recunoaștere strategică nr. 123 ("Fernaufklärungsgruppe 123") a avut misiunea de sprijinire a "Fliegerkorps IX" printr-o misiuni neîntrerupte de recunoaștere aerienă a celor două capete ale Canalului. Pentru asigurarea unui sprijin aeriene neîntrerupt, Grupurile aeriene de vânătoare diurnă și cele de vânătoare de noapte au primit ordine să organizeze echipe de întreținere și pregătire a zborului capabile să facă față unui ritm frenetic de muncă. Pentru menținerea unei supravegheri eficiente a spațiului aerien al grupului naval, personalul
Operațiunea Donnerkeil () [Corola-website/Science/335662_a_336991]
-
strategică nr. 123 ("Fernaufklärungsgruppe 123") a avut misiunea de sprijinire a "Fliegerkorps IX" printr-o misiuni neîntrerupte de recunoaștere aerienă a celor două capete ale Canalului. Pentru asigurarea unui sprijin aeriene neîntrerupt, Grupurile aeriene de vânătoare diurnă și cele de vânătoare de noapte au primit ordine să organizeze echipe de întreținere și pregătire a zborului capabile să facă față unui ritm frenetic de muncă. Pentru menținerea unei supravegheri eficiente a spațiului aerien al grupului naval, personalul de întreținere trebuia să reușescă
Operațiunea Donnerkeil () [Corola-website/Science/335662_a_336991]
-
a unei părți a acestora. Grupurile care zburau la altitudine joasă puteau să evite detectarea de către radarele de coastă britanice. Galland a cerut ca grupul naval să se bucure de o umbrelă aeriană formată din cel puțin 16 avioane de vânătoare de-a lungul traversării Canalului. Grupul de vânătoare urma să fie împărțit în două subgrupuri de câte opt avioane, fiecare patrulând la o altitudine diferită. Cele opt avioane erau formate din câte două „stoluri” ("Schwärme") a câte patru avioane. Tactica
Operațiunea Donnerkeil () [Corola-website/Science/335662_a_336991]
-
la altitudine joasă puteau să evite detectarea de către radarele de coastă britanice. Galland a cerut ca grupul naval să se bucure de o umbrelă aeriană formată din cel puțin 16 avioane de vânătoare de-a lungul traversării Canalului. Grupul de vânătoare urma să fie împărțit în două subgrupuri de câte opt avioane, fiecare patrulând la o altitudine diferită. Cele opt avioane erau formate din câte două „stoluri” ("Schwärme") a câte patru avioane. Tactica "Schwärme" implica zborul unui „stol” la nivelul mării
Operațiunea Donnerkeil () [Corola-website/Science/335662_a_336991]
-
operațiuni. În orice caz, în timpul operațiunii "Donnerkeil", avioanele s-au reîntors să facă schimbul în doar 20 de minute, ceea ce a însemnat că acoperirea aeriană pentru aproximativ 50% din timpul de traversare a fost asigurată de 32 de avioane de vânătoare odată. Forțele RAF au conceput măsuri de răspuns la o eventuală operațiune germană concertizate în „Operațiunea Fuller”. Forțele aeriene britanice erau convinse că germanii ar fi putut să aleagă Canalul Mânecii ca rută de deplasare. Căpitanul Norman Dening, șeful Centrului de
Operațiunea Donnerkeil () [Corola-website/Science/335662_a_336991]
-
avioane torpiloare Fairey Swordfish. Comandamentul bombardierelor a pregătit 300 de bombardiere gata pentru orice tip de operațiune. Existau însă numeroase probleme pentru această flotă aeriană avioanele Swordfish aveau o viteză foarte mică de deplasare, iar asigurarea escortei de către aparatelor de vânătoare era dificilă. Escadrilele de bombardiere erau dispersate și erau greu de concentrat rapid. Una dintre escadrile avea baza la Leuchers (Scoția) și ultimel două în Anglia, una la Thorney Island, Portsmouth și cealaltă la St Eval, Cornwall. "Luftwaffe" a contribuit
Operațiunea Donnerkeil () [Corola-website/Science/335662_a_336991]
-
și cealaltă la St Eval, Cornwall. "Luftwaffe" a contribuit la operațiune cu cinci grupuri aeriene. Grupurile aeriene 1, 2 și 26 ("Jagdgeschwader 1" sau JG 1, "Jagdgeschwader 2" / JG 2 și "Jagdgeschwader 26" / JG 26) erau dotate cu avioane de vânătoare pe timp de zi, cele mai multe de tip Messerschmitt Bf 109 și Focke-Wulf Fw 190. JG 2 și JG 26 foloseau Fw 190, iar JG 1 - Bf 109. Grupul de vânoare nocturnă 1 ("Nachtjagdgeschwader 1") a fost de asemenea repartizat pentru
Operațiunea Donnerkeil () [Corola-website/Science/335662_a_336991]
-
aeriene a convoiului. Acest grup era dotat cu avioane Messerschmitt Bf 110. Grupul de bombardament 2 ("Kampfgeschwader 2") avea un rol sprijin aerian, fiind destinat raidurilor de bombardament a aeroporturilor inamice din sudul Angliei și de atragere a aviației de vânătoare RAF în lupte departe de Canalul Mânecii. În total, germanii au mobilizat o forță aeriană combinată de 252 de avioane de vânătoare, 30 de avioane grele de vânătoare și 32 de bombardiere. JG 1 și JG 2 erau dotate cu 109
Operațiunea Donnerkeil () [Corola-website/Science/335662_a_336991]
-
sprijin aerian, fiind destinat raidurilor de bombardament a aeroporturilor inamice din sudul Angliei și de atragere a aviației de vânătoare RAF în lupte departe de Canalul Mânecii. În total, germanii au mobilizat o forță aeriană combinată de 252 de avioane de vânătoare, 30 de avioane grele de vânătoare și 32 de bombardiere. JG 1 și JG 2 erau dotate cu 109, în vreme ce JG 26 dețineau „monopolul” avioanelor Fw 190. Britanicii aveau o încredere redusă în eficacitatea bombardierelor lor. Cum echipajele nu fuseseră
Operațiunea Donnerkeil () [Corola-website/Science/335662_a_336991]
-
bombardament a aeroporturilor inamice din sudul Angliei și de atragere a aviației de vânătoare RAF în lupte departe de Canalul Mânecii. În total, germanii au mobilizat o forță aeriană combinată de 252 de avioane de vânătoare, 30 de avioane grele de vânătoare și 32 de bombardiere. JG 1 și JG 2 erau dotate cu 109, în vreme ce JG 26 dețineau „monopolul” avioanelor Fw 190. Britanicii aveau o încredere redusă în eficacitatea bombardierelor lor. Cum echipajele nu fuseseră pregătite pentru lovirea țintelor navale, capacitatea
Operațiunea Donnerkeil () [Corola-website/Science/335662_a_336991]
-
acțiune a forțelor aeriene canadiene a fost repartizată pentru acțiunile de patrulare maritimă. De asemenea, peste 250 de avioane ale Grupului aerian RAF nr. 5 de bombardiere a fost repartizat pentru acțiunile de luptă împotriva vaselor germane. Comandamentul avioanelor de vânătoare a repartizat pentru această operațiune 21 de escadrile. Flotila germană a început pregătirile pentru plecare în seara zileii de 10 februarie. În timp ce se pregăteau să iasă din port, vasele au fost surprinse de un raid de bombardament britanic și au
Operațiunea Donnerkeil () [Corola-website/Science/335662_a_336991]
-
Line SE”, supraveghea zona de la nord de port, iar al treilea, „Habo”, acoperea zona dintre Le Havre și Boulogne. La ora 19:25 pe 11 februarie, „Stopper” a decolat ca de obicei, dar a fost interceptat de un avion de vânătoare nocturnă Bf 110 al NJG 1. Hudsonul britanic a reușit să scape de urmărirea germanilor, dar radarul din dotare s-a dovedit a fi defect. „Stopper” s-a reîntors la bază și a aterizat la 20:40. Un alt avion
Operațiunea Donnerkeil () [Corola-website/Science/335662_a_336991]
-
a început să se formeze ceața, iar „Habo” a fost rechemat de urgență, ca să aibă timp să aterizeze câtă vreme vizibilitatea mai era suficient de bună. Chiar în acele momente, convoiul german se apropia de zona de patrulare. Avioanele de vânătoare nocturnă germane au efectuat 19 misiuni în acea noapte până la ora 08:00 dimineața, când au fost înlocuite de avioanele de vânătoare diurnă ale JG 2. Flota germană a navigat timp de 11 ore de la Brest prin Canalul Mânecii spre strâmtoarea
Operațiunea Donnerkeil () [Corola-website/Science/335662_a_336991]
-
era suficient de bună. Chiar în acele momente, convoiul german se apropia de zona de patrulare. Avioanele de vânătoare nocturnă germane au efectuat 19 misiuni în acea noapte până la ora 08:00 dimineața, când au fost înlocuite de avioanele de vânătoare diurnă ale JG 2. Flota germană a navigat timp de 11 ore de la Brest prin Canalul Mânecii spre strâmtoarea Dover. Întâmplara a făcut ca operatorul unui stații radar din Fairlight, East Sussex a terminat o reparație și și-a pornit instalația
Operațiunea Donnerkeil () [Corola-website/Science/335662_a_336991]
-
un mare noroc pentru că germanii îl bruiaseră, considerând că este scos din funcțiune. Zece bombardiere Dornier Do 217 au executat misiuni împotriva portului și aeroportului din Plymouth, în vreme ce alte 15 au executat misiuni de diversiune pentru ca să îndepărteze avioanele RAF de vânătoare de avioanele de bruiaj He 111. Cererea lui Ramsay a fost repartizată pentru rezolvare piloților de pe aeroportul RAF Kenley. Doi piloți experimentați, Francis Victor Beamish (10 victorii) și Finlay Boyd (14 victorii), au fost trimiși într-o patrulă de recunoaștere
Operațiunea Donnerkeil () [Corola-website/Science/335662_a_336991]
-
rezolvare piloților de pe aeroportul RAF Kenley. Doi piloți experimentați, Francis Victor Beamish (10 victorii) și Finlay Boyd (14 victorii), au fost trimiși într-o patrulă de recunoaștere. Pilotându-și avioanele Spitfire deasupra Canalului, ei au descoperit grupul de avioane de vânătoare Bf 109, care asigura protecția aeriană a convoiului naval naval. Cei doi au părăsit rapid zona, au păstrat tăcerea radio până la aterizare și au comunicat desoperirea lor doar la aterizare. Ei au identificat poziția navelor inamice la 10:42 și
Operațiunea Donnerkeil () [Corola-website/Science/335662_a_336991]
-
vedetele torpiloare britanice. Galland a ordonat ca toate zborurile de la joasă înălțime să înceteze și le-a permis lui Max Ibel și echipei sale de la bordul "Scharnhorst" să înceteze tăcerea radio. Ibel a început după aceea să direcționeze avioanele de vânătoare Fw 190 și Bf 109 în lupta împotriva unităților RAF care se îndreptau spre convoi. Întâmplarea a făcut ca, în momentul în care primele avioane britanice să intre în spațiul aerian al navelor, acestea să se afle în punctul cel
Operațiunea Donnerkeil () [Corola-website/Science/335662_a_336991]
-
fără să știe unde sunt avioanele torpiloare, le-a găsit din întâmplare. Datorita planfonului de nori la mică altitudine, torpilele au fost lansate de la doar 50 - 100 m înălțime. Avioanele de escortă germane numeroase au respins cu ușurință avioanele de vânătoare Spitfire, care au abandonat protejarea torpiloarelor angajându-se în lupte pentru supraviețuire. Cele două escadrile britanice au fost atacate de piloții germani care zburau pe Fw 190 din cadrul JG 26 comandați de Gerhard Schöpfel. Grupul de avioane Fw 190 tocmai
Operațiunea Donnerkeil () [Corola-website/Science/335662_a_336991]
-
acestea nu și-a atins ținta. Comandorul Esmonde a fost doborât și ucis de atacul unui Fw 190. Esmonde a fost decorat postmortem cu Victoria Cross. Doar cinci dintre cei optsprezece membri ai echipajelor Swordfish au supraviețuit atacului. Escadrila de vânătoare RAF 41 a revendicat distrugerea a trei Bf 109 (cel mai probabil din cadrul JG 1) și avarierea unui al patrulea. Escadrila nr. 72 a revendicat distrugerea a trei Fw 190 și avarierea a altor patru. Escadrila 410 a revendicat distrugerea
Operațiunea Donnerkeil () [Corola-website/Science/335662_a_336991]