26,132 matches
-
a lui Mihai Viteazul. Adesea tătarii, armatele turcești, cele transilvane sau cele ale Țării Românești au traversat trecătoarea, care a fost de două ori chiar teatrul unor operațiuni militare (1655 și 1688). După 1700 vama transilvană a fost mutată la Vama Buzăului, la Tabla Buții rămânând doar un pichet de grăniceri. Până în secolul al XIX-lea Pasul Tabla Buții a fost după unele opinii unica sau - cel puțin principala trecătoare practicabilă din punct de vedere comercial, care a legat partea de
Pasul Tabla Buții () [Corola-website/Science/315277_a_316606]
-
și la circa 200 m nord-est de Monumentul Eroilor din Primul Război Mondial, la aproximativ 2 km sud de vechea graniță a Țării Românești cu Transilvania și la aproximativ jumătatea drumului ce leagă satul Slon, comuna Cerașu, Prahova de satul Vama Buzăului, comuna Vama Buzăului, Brașov. De forma unui patrulater neregulat, a avut la colțuri patru turnuri rectangulare, acum fiind ruinată. Încă mai există controverse priind datarea exactă a construcției. Unele dintre opinii leagă ridicarea cetății de pretențiile Regatului Maghiar (din
Pasul Tabla Buții () [Corola-website/Science/315277_a_316606]
-
200 m nord-est de Monumentul Eroilor din Primul Război Mondial, la aproximativ 2 km sud de vechea graniță a Țării Românești cu Transilvania și la aproximativ jumătatea drumului ce leagă satul Slon, comuna Cerașu, Prahova de satul Vama Buzăului, comuna Vama Buzăului, Brașov. De forma unui patrulater neregulat, a avut la colțuri patru turnuri rectangulare, acum fiind ruinată. Încă mai există controverse priind datarea exactă a construcției. Unele dintre opinii leagă ridicarea cetății de pretențiile Regatului Maghiar (din secolul XIV) privind
Pasul Tabla Buții () [Corola-website/Science/315277_a_316606]
-
și Brăila, construcția jalonând - de fapt, capătul acestui drum. În documentele Țării Românești a fost cunoscută sub numele de "„Cetatea Buzăului”" sau "„Tabla Buții”". Acest nume provine de la „tablele” ștanțate, aplicate în trecut pe butoaiele cu marfă cand se făcea vama. Alte opinii - mai vechi, susțin apariția cetății în documentele transilvănene și cele ale Regatului Maghiar sub numele de "„Cruceberg”", ca fiind ridicată de cavalerii Teutoni „de novo”. Năvălirile cumane anterioare ar fi produs stricăciuni construcției, care a fost reconstruită la
Pasul Tabla Buții () [Corola-website/Science/315277_a_316606]
-
cercetările în cazul lui Necolaiciuc în 2004, la scurt timp după ce acesta a fost înlăturat din funcția de director al CFR SA . Pe 4 februarie 2005, , asupra căruia nu se emisese încă mandat de arestare, a ieșit din țară pe la Vama Albița către Republica Moldova . După ce a stat o perioadă în Republica Moldova, Necolaiciuc a plecat în Austria, unde în 2006 a fost depistat de către Interpol . DNA a declanșat urmărirea penală împotriva lui Mihai Necolaiciuc în martie 2006, în legătură cu o fraudă de peste 27
Mihai Necolaiciuc () [Corola-website/Science/318513_a_319842]
-
aleg să meargă pe A-7, fie că vin de la Cadiz sau Valencia vor ajunge direct către Costă del sol, dat fiind faptul că autostrada este principalul drum care conectează locațiile de-a lungul coastei. A-7 devin drumul de vama AP-7 de la Guadiaro către Fuengirola. Datorită mărimii, infrastructurii de drum a Malagai este posibil că mașinile moderne să traverse provincial în 2 ore. Arteră principala este A-7, si se întinde pe 161 km pe malul mării. Este paralel către
Litoralul spaniol () [Corola-website/Science/315933_a_317262]
-
în Marbella (58 de km distanță de oraș), în Estepona (85 de km distanță de oraș) și în Manilva (97 de km distanță de oraș). Autostradă del Mediterraneo merge pe lungimea coastei, de la Nerja la Manilva, si, de asemenea există vama, autostradă AP-7, care virează către Fuengirola, pentru a lega toate centrele urbane până la provincia Cadiz. Automobiliștii ar trebui să știe că vama de fapt începe mai departe de aeroportul din Malaga și că nu se percepe nicio taxa până la Fuengirola
Litoralul spaniol () [Corola-website/Science/315933_a_317262]
-
distanță de oraș). Autostradă del Mediterraneo merge pe lungimea coastei, de la Nerja la Manilva, si, de asemenea există vama, autostradă AP-7, care virează către Fuengirola, pentru a lega toate centrele urbane până la provincia Cadiz. Automobiliștii ar trebui să știe că vama de fapt începe mai departe de aeroportul din Malaga și că nu se percepe nicio taxa până la Fuengirola. Acolo, șoferii trebuie să părăsească drumul dacă doresc să continue pe vechiul N-340, înspre Marbella. Provincia Malaga, 7276 km pătrați de
Litoralul spaniol () [Corola-website/Science/315933_a_317262]
-
Vama, întâlnit și sub forma Mamornița Românească (în , în și în ) este un sat în raionul Herța din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Țureni. Are locuitori, preponderent români. Satul este situat la o altitudine de 158 metri, în partea
Vama, Herța () [Corola-website/Science/316226_a_317555]
-
în , în și în ) este un sat în raionul Herța din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Țureni. Are locuitori, preponderent români. Satul este situat la o altitudine de 158 metri, în partea de nord-vest a raionului Herța. Localitatea Vama a făcut parte încă de la înființare din Principatul Moldovei, fiind o parte a satului Mamornița. Prin anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, satul Mamornița a trecut parțial la austrieci, până la vama veche - actuala clădire a școlii din Țureni
Vama, Herța () [Corola-website/Science/316226_a_317555]
-
partea de nord-vest a raionului Herța. Localitatea Vama a făcut parte încă de la înființare din Principatul Moldovei, fiind o parte a satului Mamornița. Prin anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, satul Mamornița a trecut parțial la austrieci, până la vama veche - actuala clădire a școlii din Țureni de lângă pod, pârâul Lucovița devenind frontiera naturală a Bucovinei . Partea de est a satului a rămas Moldovei, fiind denumită Vama (sau Mamornița Românească), iar partea de vest a trecut sub dominație austriacă sub
Vama, Herța () [Corola-website/Science/316226_a_317555]
-
Imperiul Habsburgic în anul 1775, satul Mamornița a trecut parțial la austrieci, până la vama veche - actuala clădire a școlii din Țureni de lângă pod, pârâul Lucovița devenind frontiera naturală a Bucovinei . Partea de est a satului a rămas Moldovei, fiind denumită Vama (sau Mamornița Românească), iar partea de vest a trecut sub dominație austriacă sub denumirea de Mamornița (sau Mamornița Ucraineană). Ca urmare a împărțirii satului, partea din Bucovina a satului s-a ucrainizat (ca urmare a politicii îngăduitoare a Imperiului Austriac
Vama, Herța () [Corola-website/Science/316226_a_317555]
-
a satului s-a ucrainizat (ca urmare a politicii îngăduitoare a Imperiului Austriac, care a încurajat stabilirea de populații alogene pe teritoriul răpit Moldovei), iar partea din Moldova a rămas românească. După Unirea Principatelor Române la 24 ianuarie 1859, satul Vama a intrat în componența statului român. Acest teritoriu nu a făcut parte niciodată din regiunea Basarabia sau din regiunea Bucovina, ci din regiunea cunoscută astăzi sub denumirea de Ținutul Herța și care a aparținut Moldovei și apoi României, până la cel
Vama, Herța () [Corola-website/Science/316226_a_317555]
-
a făcut parte niciodată din regiunea Basarabia sau din regiunea Bucovina, ci din regiunea cunoscută astăzi sub denumirea de Ținutul Herța și care a aparținut Moldovei și apoi României, până la cel de-al doilea război mondial. În perioada interbelică, satul Vama a făcut parte din componența României, în Plasa Herța a județului Dorohoi. Pe atunci, populația era formată aproape în totalitate din români. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia și Bucovina de Nord au fost anexate de către URSS la 28
Vama, Herța () [Corola-website/Science/316226_a_317555]
-
RSS Ucrainene. Cu toate că Tratatul de Pace de la Paris din 10 februarie 1947 a menționat ca ""frontiera sovieto-română este fixată în conformitate cu acordul sovieto-român din 28 iunie 1940"", URSS-ul a refuzat să restituie României Ținutul Herța . Începând din anul 1991, satul Vama face parte din raionul Herța al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. La recensământul din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 283 (245+38), reprezentând 83,73% din populația localității . În prezent, satul are 436
Vama, Herța () [Corola-website/Science/316226_a_317555]
-
independente. La recensământul din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 283 (245+38), reprezentând 83,73% din populația localității . În prezent, satul are 436 locuitori, preponderent români. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Vama era vorbitoare de română (%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (%) și rusă (%).
Vama, Herța () [Corola-website/Science/316226_a_317555]
-
majoritate este vorba de cuvinte din graiurile transilvănene, dar s-au încetățenit destule cuvinte și în limba standard, printre care: „belșug” < "bőség", „a cheltui” < "költeni", „chip” < "kép", „a făgădui” < "fogadni", „gazdă” < "gazda", „hotar” < "határ", „meșteșug” < "mesterség", „oraș” < "város", „uriaș” < "óriás", „vamă” < "vám". Câteva cuvinte au ajuns și în limbi mai îndepărtate, dar nu în toate direct. Un exemplu este "paprika" „boia de ardei”, folosit în germană, franceză, engleză etc., cu aceeași grafie ca în maghiară. Alt exemplu este "kocsi" „trăsură” (la
Lexicul limbii maghiare () [Corola-website/Science/316294_a_317623]
-
de pace. Germania avea nevoie de oficializarea relației sale cu Lituania. În așa-numitul Protocol de la Berlin, Germania s-a oferit să recunoască independența Lituaniei în schimbul unei alianțe ferme și permanente cu Germania, pe baza convențiilor privind afacerile militare, transporturile, vămile și moneda. Consiliul a acceptat, cu condiția ca Lituania să decidă singură în politica sa internă și externă. Germanii au respins propunerea. La 11 decembrie, consiliul a adoptat o rezoluție prin care accepta o „alianță fermă și permanentă” cu Germania
Consiliul Lituaniei () [Corola-website/Science/320080_a_321409]
-
reprezentării proporționale ale raselor din imperiu. Imperiul Otoman a fost obligat să asigure libertatea tranzitului persoanelor, bunurilor, vapoarelor pe teritoriul lui, bunurile aflate în tranzit urmând să fie libere de orice taxe vamale. Orice modificare a sistemului de impozite, taxe vamele, contractarea de împrumuturi externe sau acordarea de concesiuni nu puteau fi făcute fără aprobarea unei comisii financiare a puterilor aliate. Pentru prevenirea penetrării companiilor germne, austriece, maghiare și bulgare, tratatul obliga Turcia să lichideze proprietățile cetățenilor țărilor de mai sus
Tratatul de la Sèvres () [Corola-website/Science/320144_a_321473]
-
pe culmea dintre vârfurile "Poiana Prislop" (1180 m altitudine, spre sud-est) și "Poiana Ursului" (1130 m altitudine, spre nord-vest), între localitățile Sucevița (spre nord-est) și Ciumârna (la sud-vest). Cele mai apropiate stații de cale ferată sunt la Rădăuți respectiv la Vama. În continuare spre Câmpulung Moldovenesc DN17A traversează Pasul Curmătura Boului (Trei Movile) din Obcina Feredeului. În punctul cel mai înalt din trecătoare este ridicat un monument de forma unei palme umane numit chiar " Palma". Acesta este un simbol al muncii
Pasul Ciumârna () [Corola-website/Science/320248_a_321577]
-
prezența a trei popi în satul Calafindești din Ocolul Vicovilor. Dintr-un document de danie din 22 iunie 1778 aflăm că unul dintre cei trei preoți, Vasile, și jupâneasa lui, Sanda, au dăruit Mănăstirii Moldovița fânațurile Miculile și Solotrucu din Vama, zestrea Sandei, fata lui Ion Hasnăș din Câmpulung Moldovenesc. a fost ridicată cu ajutorul „poporenilor” în 1775 și avea hramul „Nașterea Maicii Domnului” (8 septembrie). Biserica avea dimensiunile de 20 metri lungime și 8 metri lățime, fiind construită din lemn de
Biserica de lemn din Calafindești () [Corola-website/Science/321134_a_322463]
-
din Abația Gimsøy, care au venit aici să adune arbustul numit "pors", iar cuvântul norvegian grunn înseamnă pământ. Înainte de 1931, numele era pronunțat Porsgrund. Porsgrunn a fost un important oras-port în zona Grenland încă de la sfârșitul sec 16. În 1653, vama s-a mutat mai jos la Telemarksvassdraget ,de la Skien la Porsgrunn în primul rând pentru că deșeurile industriale că rumeguș și noroi face ca râul prea mic să primească vase să plece prea departe pe râu.[3] Mutând vama de la Skien
Porsgrunn () [Corola-website/Science/321583_a_322912]
-
În 1653, vama s-a mutat mai jos la Telemarksvassdraget ,de la Skien la Porsgrunn în primul rând pentru că deșeurile industriale că rumeguș și noroi face ca râul prea mic să primească vase să plece prea departe pe râu.[3] Mutând vama de la Skien la Porsgrunn în 1653, a făcut ca activitatea portului din Porsgrunn să înflorească și Porsgrunn devenind un înfloritor oraș de piață. În secolul al 18lea a fost casă unor mari familii norvegiene de la acea dată, cea a familiei
Porsgrunn () [Corola-website/Science/321583_a_322912]
-
Istoria scrisă a orașului Buzău începe odată cu cea a Țării Românești, statutul său de târg și punct de vamă fiind certificat de un document din timpul voievodului Dan al II-lea. Descoperirile arheologice din culturile Gumelnița și Monteoru arată prezența omului în regiune înaintea erei creștine. Un document din anul 376 menționează un râu cu numele "Mousaios", aceasta fiind
Istoria Buzăului () [Corola-website/Science/315274_a_316603]
-
Gustav Treiber, despre care afirmă că, în "Siebenbürgische Vierteljahresschrift" scria că în secolul al XII-lea orașul era înconjurat de un zid cu patru porți în cele patru direcții principale. Prima menționare documentară a Buzăului ca târg și punct de vamă într-un document intern este cel emis la 30 ianuarie 1431 de domnitorul Dan al II-lea privind acordarea unor privilegii de comerț brașovenilor, la trecerea lor prin târgurile Munteniei, între care și Buzăul (care este denumit târg și punct
Istoria Buzăului () [Corola-website/Science/315274_a_316603]