26,380 matches
-
despart, acest centru există și există acest mister. El este un dar al zeilor pe care însă nu știm să-l cinstim; ne-apropiem de el cu întrebări prostești, încercăm să-l modelăm după bunul nostru plac, îl tragem în atmosfera stătută a existenței noastre drămuite în timp, ne văicărim fără rost. Totuși, de vreme ce nu am făcut nimic pentru a l pricinui, rămânem și altminteri neputincioși în privința lui. Cu un singur lucru îi putem ieși în întâmpinare: în fiece clipă, bucuria
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
nimicului pur. Este ceea ce se afirmă în mod explicit într-un text atribuit lui Aristotel (inclus atât de Bekker în ediția aristotelică, cât și de Diels în fragmentele presocraticilor), care, deși considerat de majoritatea comentatorilor ca apocrif, provine totuși din atmosfera gândirii eline și o caracterizează. „Într-adevăr - se spune aici - fără de limite e neființa: ea nu are nici mijloc, nici început, nici sfârșit, nici vreo altă parte, și tocmai așa este nelimitarea; dar ființa nu se poate să fie ca
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
insulițe conturate în registrul sugestivității vagi, nelămurite, cu vedenii „fumegânde”, ca într-un „miragiu”. Peisajul dobrogean, cu întinderile de nisip pârjolit de soare și cu tainice bălți străjuite de stufărișuri, o incită pe prozatoare, care, pe alocuri, surprinde câte ceva din atmosfera locului, ca și din psihologia aparte a pătimașelor ființe, de etnii diferite și cu un colorit exotic, ce își duc traiul aici. Iubirile sunt aprinse, au ceva sălbatic în această lume ce nu s-a desprins de primitivitate. Și tot
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289025_a_290354]
-
bună parte din articolele politice date la tipar pentru fiecare număr. Mai colaborau Eugeniu Carada, greu de distins, ca stil, de mentorul său politic, și Radu Ionescu. Un foileton după gustul epocii, Amăgirile inimii, tradus din limba franceză, însenina oarecum atmosfera înnegurată de ieșirile polemice violente și pătimașe ale celor trei tribuni. C. n. este suspendat, iar C. A. Rosetti nu va mai scoate o altă gazetă până după evenimentele de la 11 februarie 1866. R.Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286385_a_287714]
-
săruri iar apele râurilor au compoziții variabile, în funcție de terenurile pe care le străbat sau de gazele și sărurile dizolvate. Nici apa de ploaie nu este peste tot la fel, compoziția ei depinde de apropierea de mări și oceane, de puluarea atmosferei sau de vânturile întâlnite. O mare problemă a secolului nostru va deveni modul de administrare a resurselor de apă. Nu trebuie uitat faptul că distribuția inegală a apei pe suptafața Terrei face ca unele țări să sufere de secetă. Lipsa
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Horeanu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1213]
-
în curs de dezvoltare. Peste 97% din rezervele mondiale de apă se află în mări și oceane iar 2% sunt blocate în banchize și ghețari. Apa freatică reprezintă 0,6%, cea din râuri și lacuri 0,2% iar apa din atmosferă - din care o parte se transformă în apă de ploaie - reprezintă aproximativ 0,001%. Anual, peste 113000 miliarde metri cubi de apă cad pe Terra sub formă de ploaie sau zăpadă. Precipitațiile de iarnă sunt importante pentru refacerea rezervei de
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Horeanu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1213]
-
nu numai nevoilor casnice ci și agriculturii sau industriei. Pentru a face față cererii crescânde de apă, autoritățile responsabile trebuie să găsească căi de conservare a apei. O tehnică ar fi modificarea ciclului hidrologic - circuitul natural al apei între mări, atmosferă și uscat. Acest lucru se poate realiza prin construirea unor baraje de-a lungul râurilor ceea ce ar duce la formarea unor lacuri artificiale. Cel mai mare lac artificial din lume este lacul Volta din Ghana. Lacurile de acumulare reduc pericolul
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Horeanu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1213]
-
pentru noua lor viață. Autorul acestei cărți și-a petrecut acei ani, ca adolescent, în Transilvania și la București. Rareori i s-a întîmplat să citească un roman care (așa cum face cel al Doamnei Manning) să refacă atît de fidel atmosfera acelor zile. Recent, memoriile lui Archie Gibson, corespondent al ziarului londonez "Times" (personificat de mai multe ori în cartea Oliviei Manning), au confirmat multe dintre evenimentele relatate în Trilogia balcanică 35. Oricine cunoaște scena bucureșteană poate recunoaște personalitățile (pe care
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
băcănie. Patronul era Galeongiul Gheorghiu, "Cupețul" (negustor). Gheorghiu a devenit cu timpul Iorgu și în cele din urmă Iorga 3. El nu a mers pe urmele colonilor greci care veneau în România de sute de ani. Aceștia au descoperit că atmosfera era înrudită cu Bizanțul după Bizanț. Întrucît influența grecească era atît de covîrșitoare în eșaloanele de sus ale societății, ei nu se grăbeau deloc să se asimileze sau să contracteze căsătorii mixte și țineau legătura numai cu grecii. După ce strîngeau
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ca să o poată scoate la capăt 12. Doamna Zulnia s-a străduit tot timpul să-și păstreze demnitatea și statutul și să nu ajungă la un nivel și mai jos (o asemenea strădanie poate fi înțeleasă de cei care cunosc atmosfera Botoșanilor și pretențiile pe care le-ar fi putut avea un astfel de oraș de la o văduvă ca Zulnia Iorga). Din fericire, legăturile de familie sînt puternice acolo. Familiile Arghiropol, Drăghici și Iorga s-au sprijinit atît financiar cît și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
un suflet nobil și curat, pătimaș interesat de filologia română și de orice era legat de poporul nostru, (...) vorbea românește fără accentul urît al coreligionarilor lui care trăiau de generații printre noi". Tînărul Tiktin l-a introdus pe Iorga "în atmosfera Occidentului" și a abordării disciplinate și metodice a studiilor. Tiktin l-a ajutat pe viitorul savant să-și tipărească primele lucrări. Prietenia lor a durat toată viața 45. În studiile lui oficiale, Iorga a dovedit calități ieșite din comun și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Berlin, era un bun cunoscător al literaturii universale, al celei a Antichității și a Orientului, mai ales al literaturii și al lucrărilor de filosofie germană. Literatura germană însemna pentru el mai cu seamă romanticii tîrzii (Heine, Hölderlin, Novalis ș. a.) și atmosfera orașului Jena. De aici provin atît pesimismul sentimental, religios și metafizic, cît și naționalismul romantic al lui Eminescu. Era tot timpul fascinat de istorie și de folclor. Eminescu a avut o atitudine foarte dîrză împotriva atîtor străini care spoliau România
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ale ofițerilor francezi"75. Iorga s-a înscris la Universitatea Fridericus-Wilhelmina, unde a observat imediat sunetul clopoțelului anunțînd începerea cursurilor, lucru de neimaginat în Franța. Familia Iorga a închiriat o cameră la o pensiune a cărei proprietară era o evreică. Atmosfera casei era o veritabilă atmosferă internațională. Pe lîngă Iorga, mai erau americani, greci, japonezi, unguri și cîțiva alți studenți români. Dar Iorga nu se simțea ca acasă la Berlin. Și-a făcut un singur prieten, Richard Sternfeld, un evreu sărac
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
s-a înscris la Universitatea Fridericus-Wilhelmina, unde a observat imediat sunetul clopoțelului anunțînd începerea cursurilor, lucru de neimaginat în Franța. Familia Iorga a închiriat o cameră la o pensiune a cărei proprietară era o evreică. Atmosfera casei era o veritabilă atmosferă internațională. Pe lîngă Iorga, mai erau americani, greci, japonezi, unguri și cîțiva alți studenți români. Dar Iorga nu se simțea ca acasă la Berlin. Și-a făcut un singur prieten, Richard Sternfeld, un evreu sărac, admirator al culturii și muzicii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
la literatură, întrucît nu-și putuse cultiva interesul pentru acest domeniu cît timp fusese plecat peste hotare 82. Literatura era pentru el inseparabilă de istorie, amîndouă fiind inseparabile de naționalism și avînd un efect interdeterminant reciproc. A găsit la București atmosfera de revoltă generală caracteristică scenei românești în ultimul deceniu al secolului al XIX-lea. Iorga a reușit să intre în conflict cu revista "Convorbiri literare" în privința foneticii și a ortografiei limbii române, contrazicîndu-l chiar și pe B. P. Hasdeu 83
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cu Michelet, iar ca scriitor cu Hugo. Profesorii care se străduiau să-l imite pe Maiorescu veneau la cursuri și le terminau la ora fixată, întrucît totul (lungimea și expunerea prelegerii) fusese precis cronometrat. Nimic neprevăzut nu putea interveni. În atmosfera aceasta armonioasă, așa cum au subliniat unii martori, printre care și Șeicaru, Iorga a introdus un contrast neașteptat, ca și cum o sonată de Mozart sau o simfonie de Haydn ar fi fost întrerupte de inserarea unui preludiu de Wagner. Întrucît Maiorescu se
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Cruciadelor din secolul al XV-lea"91, care se desfășura în propria sa locuință. Între timp, niciodată atrași de lux sau confort, soții Iorga trăiau modest, dar duceau totuși o viață fericită. Prima căsnicie îi oferea încă lui Iorga o "atmosferă de siguranță și fericire"92. Succesele obținute în scoaterea la iveală a unor documente necunoscute referitoare la trecutul României îi permiteau să plece peste hotare primind în continuare salariul de profesor universitar și folosind unele fonduri destinate cercetării. Astfel, în
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
al lui Eminescu și a tot ce era românesc, și Iorga au devenit foarte apropiați. Iorga l-a invitat să conferențieze la cursurile de vară de la Vălenii de Munte, iar în 1939, la moartea doctorului Gaster, Iorga a înfruntat violenta atmosferă antisemită din România scriind un necrolog plin de simțire. În 1907 însă, erau adversari. În anul acela, vorbind în fața Asociației Ebraico-Române din Anglia referitor la excesele antievreiești, profesorului Gaster a prezentat problema evreilor din România, scoțînd în evidență faptul că
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
trebuit să se agite atît de mult. În acest Municipium Judaeorum al lui nu se afla nici un Heine sau Borne, nici un Halévy sau, apropo de el, vreun Meyerbeer. Nici un Karl Marx, nici un Einstein, nici un Freud nu s-a ivit în atmosfera la crearea căreia a contribuit Cuza. Și chiar dacă ar fi apărut un asemenea evreu în Moldova, ideile prețioase ale acestuia n-ar fi avut nici o valoare pentru mintea de doi bani și plină de ură a lui Cuza. Cuza respingea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
susținea că romantismul impresionist al lui Iorga era cel care cucerea auditoriul care umplea sălile de conferință, stînd uneori pe jos. Iorga a participat la evenimentele pe care le relata. Se concentra extraordinar de mult, își ținea cursurile într-o atmosferă de mare încordare și își admonesta studenții pentru cel mai mic zgomot. Cu toate acestea, toată lumea se supunea și îl asculta în extaz. Nu-și pregătea prelegerile, mîzgălea cîteva cuvinte pe o bucată de hîrtie (uneori pe cărți de vizită
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
clopoței "îi speriau pe lupi și-i avertizau pe hoți"; Iorga a fost entuziasmat: satul nu era corupt și era așezat lîngă o serie de mănăstiri "ale căror inscripții așteptau să fie descifrate". Vălenii erau un sat binecuvîntat de o atmosferă sămănătoristă (l.r.). Era pace și bună înțelegere românească, o armonie a zilelor de demult, netulburată de elementele străine care au distrus-o în alte părți". Singurul evreu din Văleni, fierarul Moise, era considerat de Iorga drept un individ simpatic
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
era considerat de Iorga drept un individ simpatic, care se înțelegea bine cu românii. Iorga și-a găsit aici un adăpost la care se referea întotdeauna cu acest termen. El a devenit centrul activităților sale pentru tot restul vieții. Prefera atmosfera sămănătoristă de la Văleni, fugind de la București ca să rămînă la Mama Terra, a cărei atingere însemna viață pentru el. Putea trăi aici printre cărțile lui, căci, fără cărți, "o asemenea retragere la țară ar fi o sinucidere"195. Dar Iorga nu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
la universitatea lui de vară. Cînd intelectualul bucovinean Gheorghe Tofan i-a propus în 1904 să organizeze un curs de vară pentru studenții de dincolo 212, în vederea realizării unității naționale, Iorga nu a fost capabil să preia ideea. Prin 1908 atmosfera politică se schimbase și s-a stabilit la Văleni. În numărul din 11 iunie 1908 al "Neamului românesc", Iorga anunța deschiderea "Universității Populare de la Vălenii de Munte" și participarea unor renumiți universitari ca profesori 213. Universitatea s-a deschis oficial
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de Istorie înainte de izbucnirea războiului. Titu Maiorescu, prim-ministru la vremea aceea, a fost destul de meschin ca să nu-i acorde lui Iorga permisiunea să participe ca delegat român. Dar Iorga s-a dus totuși și își amintea mai tîrziu de atmosfera încărcată a Congresului și de presentimentele tuturor participanților 238. A susținut două comunicări, una despre Bazele necesare ale noii istorii a Evului Mediu, iar cealaltă despre Supraviețuitorii bizantini din țările Române. În octombrie 1913, Iorga a plecat la Belgrad ca să
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Italia a intrat în război de partea Aliaților; Aliații au încercat să debarce în Dardanele. La sfîrșitul lui 1915, Bulgaria a intrat în război de partea Puterilor Centrale. În Apus, totul se rezuma la un crîncen război de tranșee, instalîndu-se atmosfera de "Nimic nou pe frontul de Vest", descrisă suprarealist de Remarque. În timpul acestui război, armate uriașe, stînd față-n față, s-au distrus una pe cealaltă fără milă și sistematic cu artileria, gaze toxice, sîrmă ghimpată și mitraliere lună după
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]