25,947 matches
-
căreia problemă religioasă și implicarea Bisericii Ortodoxe în campanie pot fi de natură să joace un rol puternic în a orienta votul popular într-o direcție sau în altă (opinie care însă se poate valida însă la nivelul politicii locale). Ipoteza noastră formulată atunci și ulterior validată în acel context a fost aceea că dacă privim lucrurile la nivel național, în cazul alegerilor prezidențiale, când este ales un singur om, electoratul ține cont în mai mare măsură de alte tipuri de
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
având aceeași religie protestanta, șansele sale de câștig ar fi fost altele, probabil mult mai mici. Folosim acum acest prilej pentru a relua pe scurt istoria problemei dar și pentru a adăuga unele considerații privind alegerile din 2014 menținând aceeași ipoteza de lucru. Nici simplă afirmare a identității religioase a candiaților și nici chiar sprijinul Bisericii Ortodoxe Române, mai mult sau mai putin discret, pentru unul sau altul dintre ei, nu sunt de natură să aducă un avantaj electoral decisiv la
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
a creat condiții favorabile pentru apariția percepției că există un partizanat politic din partea sa. Dar, până la urmă, rezultatul votului popular a fost de fiecare dată cel care a contat. De aici decurg mai multe concluzii. În primul rând se confirmă ipoteza noastră și anume că problema religioasă nu este de natură să influențeze decisiv intenția de vot în cazul în care se ia în calcul ansamblul teritoriului național (așa cum stau lucrurile la alegerile prezidențiale). Și aceasta în ciuda opiniei unui mare număr
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
și în perspectiva unor decizii legislative importante (pachetul de legi Big Brother). Nu trebuie neglijat nici faptul că șefii SRI și SIE (Maior și Meleșcanu) au părut că se implică activ în campania electorală. În prezentul studiu, am plecat de la ipoteza că intervențiile efectuate în spațiul public pe această metatemă au, pe termen mediu și lung, potențialul de a schimba echilibre de putere în România, prin dezbaterea și tranșarea antinomiilor referitoare la cadrul legal, instituțional și etic de funcționare a serviciilor
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
noțiunea de cadru (frame) a fost preluată în studiile media că o schemă de interpretare 21 a evenimentelor plasate de media într-o anumită perspectiva, după "o idee sau un fir narativ central, organizator care conferă sens"22. Pornind de la ipoteza lipsei de neutralitate a știrilor de televiziune, cadrul a fost definit ca fiind "...selecția și vizibilitatea anumitor aspecte ale unei realități, cu scopul de a propune o anumita definiție a problemei prezentate, o anumita interpretare cauzala, o evaluare morală și
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
o legătură între programul electoral al lui Klaus Iohannis și reactivarea cu succes a acestei comisii: victoria să în alegeri a legitimat demersul de reformă a regimului politic potrivit liniilor directoare ale acestui program. Cel mai bun argument în favoarea acestei ipoteze este acela că, atunci când Președintele Iohannis a cerut reexaminarea unei legi din categoria celor care trasnscriu programul său electoral, Parlamentul nu a tergiversat deloc această cerere, spre deosebire de situații similare și a acceptat integral obiecțiile din cererea de reexaminare. De ce nu
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
din categoria celor care trasnscriu programul său electoral, Parlamentul nu a tergiversat deloc această cerere, spre deosebire de situații similare și a acceptat integral obiecțiile din cererea de reexaminare. De ce nu s-a reușit realizarea acestui consens politic și în legătură cu revizuirea Constituției ? Ipoteza pe care o enunțam este aceea că identificarea inexacta a cauzelor eșecului revizuirii Constituției din perioada 2013-2014 în programul electoral al lui Klaus Iohannis a dus la o abordare inadecvată a problemei după câștigarea alegerilor prezidențiale. Ceea ce s-a reușit
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
depășească blocajele inevitabile ale practicii instituționale, se susține ideea demarării unor dezbateri legate de cadrul constituțional român capabile să introducă modificări sau să respecte anumite cutume privind realizarea unui echilibru consolidat între cele două puteri executive: Președintele respectiv Primul-ministru. Prezentarea ipotezelor de lucru Articolul consideră că există două provocări esențiale cu care un Președinte nou ales se poate confruntă: coabitarea și/sau desemnarea Primului- ministru, ambele fiind amplificate de calendarul decalat al alegerilor prezidențiale și parlamentare, si care induc o serie
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
Petrescu, Alexandra, Rolul femeilor în luarea deciziei politice în perioada interbelică. O introducere, en VOINEA, Camelia Florela (editeur coordonateur) - Decizia - o formulă interdisciplinara: elite, mentalitate, gen și modelare în decizia politică, L'Université de Bucarest, 2007. Rovența-Frumușani, Daniela, Analiza discursului. Ipoteze și ipostaze, Editura Tritonic, Bucureșzi, 2012. Tănase, Ionuț, Comunicare politică și integrare europeană/Communication politique et integration européenne, Risoprint, Cluj-Napoca, 2003. Teodorescu, Gheorghe, Putere, autoritate și comunicare politică, Editura Nemira, București, 2000. Toma, Clară, Comunicarea nonverbală sau Adevărul de dincolo de
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
limbajul, metodele și principiile ce provin din domeniile tehnice au invadat spațiul politic subjugând-ul. Anul 2013 a prilejuit apariția unei alte lucrări deosebit de importante, intitulată "Frammento e Sistema. Nuove instantanee sulla contemporaneità". Pe parcursul acestei contribuții, autorul începe analiza de la ipoteza că există o criză reală a conceptelor de Suveranitate și de Stat. Demersul său cu caracter științific este o tentativă foarte interesanta de a citi și interpreta realitățile cu care ne confruntam reparcurgând etapele gândirii filosofice ce privesc temele cu
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
a luptat în anii '30. De bună seama, acest tip de lectură nu ar fi posibil decât prin așezarea Conversațiilor cu Stalin în contextul operei autorului, cu precădere Nouă Clasa 2 (1957) și Societatea imperfecta 3 (1969). Cu titlu de ipoteză (adică fără pretenția de a argumenta aici această afirmație), se poate spune că Întâlnirile cu Stalin 4 (titlul primei traduceri, din 1990) explică Nouă clasa, în timp ce Socieatea imperfecta completează și adâncește mesajul Noii clase. Acestea sunt cele trei cărți care
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
vedere științific mai multe aserțiuni care s-au propagat în opinia publică și care și-au făcut chiar loc și în mediul științific, cu privire la managementul restructurărilor economice din România din perioada post-decembristă. De pildă, lucrarea de față dorește să infirme ipoteza potrivit căreia companiile care au capital integral sau majoritar de stat au fost și sunt, prin definiție, ineficiente, nerentabile, necompetitive, incompatibile cu economia liberă și orientate exclusiv către pierderi și ineficientă economică. Mai mult, ne propunem să demonstrăm că managementul
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
borderless economy Ohmae consideră că economia mondială își urmărește propria logică și propriile interese, care coincid foarte rar cu frontierele naționale. În contextul actual al încetinirii economiilor sud-est asiatice și al accelerării discursului public asupra necesității reindustrializării economiilor europene, aceste ipoteze pierd tot mai mulți aderenți în favoarea celor care privesc statul național ca unică salvare pentru funcționarea competitivă a companiilor. Încercând să sintetizăm o parte dintre disputele teoretice contemporane, observăm că ideea dominantă se referă la faptul că acele companii care
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
faptul că mediul politic, cel instituțional și economic joacă un rol crucial în crearea și susținerea unei industrii naționale competitive. O analiză, chiar si sumara, a celor mai profitabile companii transnaționale care dețin active și în România respinge de facto ipoteza ineficientei companiilor cu capital de stat. De exemplu, dacă ar fi să analizăm performanțele economice exprimate prin profitul net ale unor companii străine cu capital majoritar sau integral de stat care operează în România, precum OMV, Erste Bank sau Gdf
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
stat. De exemplu, dacă ar fi să analizăm performanțele economice exprimate prin profitul net ale unor companii străine cu capital majoritar sau integral de stat care operează în România, precum OMV, Erste Bank sau Gdf Suez, putem infirmă în totalitate ipoteza imposibilității obținerii unor performanțe economice de către o companie la care statul este acționar majoritar sau integral. Un exemplu mult mai covingător îl reprezintă chiar CEC Bank, banca deținută în integralitate de statul român, care, după recapitalizare și implementarea unui management
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
În cazul în care abordarea s-ar încadra în limite funcțional-pragmatice (analiza retorica, analiza a discursului), problema "alfabetizării politice", i. e. a modului în care se impune un cod și un vocabular al vieții publice, interesează mai puțin. Totuși, daca acceptăm ipoteza uitării memoriei politice fanariote și pe aceea a ascendentului literaturii (occidentale) asupra vieții publice românești din secolul al XIX-lea, trebuie să ne întrebăm în ce măsură anumite practici textuale - lectură, interpretare, decupaj, traducere, citare - contribuie la fixarea unui nou alfabet politic
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
ori, Anglia apare de 32 de ori iar "englez" de 27 de ori (la un volum de 444 811 cuvinte). În sensul creionat mai sus, ne propunem că în viitor să lărgim analiza cantitativa, care poate deveni relevanță pentru argumentarea ipotezei că, în ciuda îndepărtării geografice și lingvistice, "alfabetizarea politică" în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea se face prin influență consistentă a tradiției anglo-saxonă. Precum demonstrează și bibliografia de specialitate, veștile din Regatul Unit, acțiunile sale de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
indirect acțiunile. Dar teroriștii propriu-ziși nu sunt, în general, nici dintre cei mai săraci și nici lipsiți de educație formală (chiar dacă se poate vorbi, în sens larg, de un eșec al educației). Lucrarea de față își propune să ofere o ipoteză legată de mecanismul de radicalizare islamică, să analizeze dacă există vreo legătură între refugiați, imigranți și radicali, precum și între Islam și terorism. Europa all-inclusive Deși numărul de solicitanți de azil în Europa crescuse în mod vizibil (ajungând la 714.0001
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
între sărăcie și fenomenul de radicalizare. Un studiu cuprinzător, constând într-o serie de sondaje efectuate de Gallup, între 2001 și 2007, în 35 de țări majoritar musulmane sau cu minorități musulmane foarte mari, a arătat că nu se confirmă ipoteza mult vehiculată că radicalismul s-ar dezvolta din insatisfacție economică. 65% dintre cei clasificați că radicali aveau venituri peste medie, proveneau inclusiv din rândul persoanelor cu nivel înalt de educație și din clasa superioară, iar rata de ocupare și standardul
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
să îi subordoneze întreg spectrul discursiv. Dimpotrivă, știința politică beneficiază de un "statut multiparadigmatic" (p. 29). Pe cale de consecință, fertilitatea să științifică și metodologica este superioară științelor naturale. Fiecare paradigmă este eșalonata pe trei nivele de analiză: principiile fundamentale, teorii, ipoteze și metodologii specifice, respectiv aplicabilitate, capacitatea paradigmei de a își testa cu succes ipotezele pe filiera empirica. De-a lungul lucrării, autorul demonstrează consecvent statutul de paradigmă al cosmopolitismului pornind de la primul nivel de analiză și terminând cu ultimul. Astfel
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
p. 29). Pe cale de consecință, fertilitatea să științifică și metodologica este superioară științelor naturale. Fiecare paradigmă este eșalonata pe trei nivele de analiză: principiile fundamentale, teorii, ipoteze și metodologii specifice, respectiv aplicabilitate, capacitatea paradigmei de a își testa cu succes ipotezele pe filiera empirica. De-a lungul lucrării, autorul demonstrează consecvent statutul de paradigmă al cosmopolitismului pornind de la primul nivel de analiză și terminând cu ultimul. Astfel, pentru nivelul întâi de analiză, principiul fundamental al cosmopolitismului rezidă în considerarea tuturor ființelor
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
primul nivel de analiză și terminând cu ultimul. Astfel, pentru nivelul întâi de analiză, principiul fundamental al cosmopolitismului rezidă în considerarea tuturor ființelor umane ca fiind egale din punct de vedere moral. La cel de-al doilea nivel de analiză, ipoteze că autonomia individuală și responsabilitatea morală și politica globală a indivizilor, nelimitată de grupurile particulare din care fac parte - conturează un set de probleme specifice cosmopolitismului. În sfârșit, soluțiile propuse de cosmopolitism constau în instituții internaționale competențe, care să ofere
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]