26,768 matches
-
ritm + . . + . .), prin urmare diferența intre timpi accentuați este de 3/4. Metru 6/8 are 2 timpi la fiecare 3/8 (ritm + . + .), prin urmare un timp este accentuat la fiecare 3/8. Din această cauză metrul 3/8 reprezintă un ritm mai vioi decât metrul 3/4. Nu există o corespondența directă între numărul de jos și cât de rapid este ritmul. Un metru 2/4 indică un ritm mai rapid decât 3/8, pentru că are un timp accentuat la fiecare
Metru (muzică) () [Corola-website/Science/315427_a_316756]
-
ritm + . + .), prin urmare un timp este accentuat la fiecare 3/8. Din această cauză metrul 3/8 reprezintă un ritm mai vioi decât metrul 3/4. Nu există o corespondența directă între numărul de jos și cât de rapid este ritmul. Un metru 2/4 indică un ritm mai rapid decât 3/8, pentru că are un timp accentuat la fiecare 1/4. Un metru aditiv apare atunci când numărul de bătăi pe măsură este relativ mare dar nu se împarte la 3
Metru (muzică) () [Corola-website/Science/315427_a_316756]
-
la fiecare 3/8. Din această cauză metrul 3/8 reprezintă un ritm mai vioi decât metrul 3/4. Nu există o corespondența directă între numărul de jos și cât de rapid este ritmul. Un metru 2/4 indică un ritm mai rapid decât 3/8, pentru că are un timp accentuat la fiecare 1/4. Un metru aditiv apare atunci când numărul de bătăi pe măsură este relativ mare dar nu se împarte la 3 (de exemplu 8). În acest caz, metrul
Metru (muzică) () [Corola-website/Science/315427_a_316756]
-
pe măsură este relativ mare dar nu se împarte la 3 (de exemplu 8). În acest caz, metrul este separat în metri 2/8 și 3/8, de exemplu un metru 8/8 devine (3+2+3)/8 cu un ritm (+ . . + . + . .). Această combinație este întâlnită în muzica populară de dans balcanică (bulgară sau macedoneană). Unele dansuri populare românești folosesc un metru 5/8 care poate fi redus la (3+2)/8 cu un ritm (+ . . + .).
Metru (muzică) () [Corola-website/Science/315427_a_316756]
-
devine (3+2+3)/8 cu un ritm (+ . . + . + . .). Această combinație este întâlnită în muzica populară de dans balcanică (bulgară sau macedoneană). Unele dansuri populare românești folosesc un metru 5/8 care poate fi redus la (3+2)/8 cu un ritm (+ . . + .).
Metru (muzică) () [Corola-website/Science/315427_a_316756]
-
Ritmul este rezultatul accentuării regulate și selective a unor sunete dintr-o serie. Ritmul reprezintă o diviziune calitativă a timpului, unul dintre elementele fundamentale ale muzicii, constituit din succesiunea organizată a duratei sunetelor. Factorii săi de bază sunt periodicitatea accentelor (metrul
Ritm (muzică) () [Corola-website/Science/315428_a_316757]
-
Ritmul este rezultatul accentuării regulate și selective a unor sunete dintr-o serie. Ritmul reprezintă o diviziune calitativă a timpului, unul dintre elementele fundamentale ale muzicii, constituit din succesiunea organizată a duratei sunetelor. Factorii săi de bază sunt periodicitatea accentelor (metrul) și corelația dintre diferite valori (durate) ale sunetelor. Ritmul este un purtător al
Ritm (muzică) () [Corola-website/Science/315428_a_316757]
-
sunete dintr-o serie. Ritmul reprezintă o diviziune calitativă a timpului, unul dintre elementele fundamentale ale muzicii, constituit din succesiunea organizată a duratei sunetelor. Factorii săi de bază sunt periodicitatea accentelor (metrul) și corelația dintre diferite valori (durate) ale sunetelor. Ritmul este un purtător al expresiei muzicale, formulele ritmice putând avea o infinită varietate. Ritmurile de bază 2/4 și 3/4 pot fi modificate, combinate și multiplicate pentru a se crea ritmuri mai complexe. "Metrul" indică durata dintre timpi "accentuați
Ritm (muzică) () [Corola-website/Science/315428_a_316757]
-
fundamentale ale muzicii, constituit din succesiunea organizată a duratei sunetelor. Factorii săi de bază sunt periodicitatea accentelor (metrul) și corelația dintre diferite valori (durate) ale sunetelor. Ritmul este un purtător al expresiei muzicale, formulele ritmice putând avea o infinită varietate. Ritmurile de bază 2/4 și 3/4 pot fi modificate, combinate și multiplicate pentru a se crea ritmuri mai complexe. "Metrul" indică durata dintre timpi "accentuați" ("măsura" care este împărțită în "timpi"). "Tempoul" indică durata efectivă în fracțiuni de secundă
Ritm (muzică) () [Corola-website/Science/315428_a_316757]
-
și corelația dintre diferite valori (durate) ale sunetelor. Ritmul este un purtător al expresiei muzicale, formulele ritmice putând avea o infinită varietate. Ritmurile de bază 2/4 și 3/4 pot fi modificate, combinate și multiplicate pentru a se crea ritmuri mai complexe. "Metrul" indică durata dintre timpi "accentuați" ("măsura" care este împărțită în "timpi"). "Tempoul" indică durata efectivă în fracțiuni de secundă a unui timp. "Sincoparea" este modificarea temporară a unui ritm. Cântul bizantin și gregorian nu era ritmat. Primele
Ritm (muzică) () [Corola-website/Science/315428_a_316757]
-
modificate, combinate și multiplicate pentru a se crea ritmuri mai complexe. "Metrul" indică durata dintre timpi "accentuați" ("măsura" care este împărțită în "timpi"). "Tempoul" indică durata efectivă în fracțiuni de secundă a unui timp. "Sincoparea" este modificarea temporară a unui ritm. Cântul bizantin și gregorian nu era ritmat. Primele compoziții notate care au un ritm sunt cele cu moduri ritmice compuse la Școala de la Notre Dame în secolul al XIII-lea. Muzica eccleziastică medievală și renascentistă nu a avut în general
Ritm (muzică) () [Corola-website/Science/315428_a_316757]
-
dintre timpi "accentuați" ("măsura" care este împărțită în "timpi"). "Tempoul" indică durata efectivă în fracțiuni de secundă a unui timp. "Sincoparea" este modificarea temporară a unui ritm. Cântul bizantin și gregorian nu era ritmat. Primele compoziții notate care au un ritm sunt cele cu moduri ritmice compuse la Școala de la Notre Dame în secolul al XIII-lea. Muzica eccleziastică medievală și renascentistă nu a avut în general un metru strict, preferând un ritm „liber”. Din acest motiv sunt necesare multe legături
Ritm (muzică) () [Corola-website/Science/315428_a_316757]
-
era ritmat. Primele compoziții notate care au un ritm sunt cele cu moduri ritmice compuse la Școala de la Notre Dame în secolul al XIII-lea. Muzica eccleziastică medievală și renascentistă nu a avut în general un metru strict, preferând un ritm „liber”. Din acest motiv sunt necesare multe legături peste bare în transcrierea compozițiilor lui Palestrina în notație modernă, iar Fux a acordat contrapunctului sincopat o atenție specială. Ritmurile s-au dezvoltat în principal într-un context secular. Ritmuri foarte complexe
Ritm (muzică) () [Corola-website/Science/315428_a_316757]
-
și renascentistă nu a avut în general un metru strict, preferând un ritm „liber”. Din acest motiv sunt necesare multe legături peste bare în transcrierea compozițiilor lui Palestrina în notație modernă, iar Fux a acordat contrapunctului sincopat o atenție specială. Ritmurile s-au dezvoltat în principal într-un context secular. Ritmuri foarte complexe, la care s-a renunțat mai târziu, au înflorit în Ars subtilior, un curent stilistic al Evului Mediu. Evolutia ulterioară a ritmului a fost strâns legată de cea
Ritm (muzică) () [Corola-website/Science/315428_a_316757]
-
preferând un ritm „liber”. Din acest motiv sunt necesare multe legături peste bare în transcrierea compozițiilor lui Palestrina în notație modernă, iar Fux a acordat contrapunctului sincopat o atenție specială. Ritmurile s-au dezvoltat în principal într-un context secular. Ritmuri foarte complexe, la care s-a renunțat mai târziu, au înflorit în Ars subtilior, un curent stilistic al Evului Mediu. Evolutia ulterioară a ritmului a fost strâns legată de cea a duratei notelor în notația masurată. Din motive practice, ritmul
Ritm (muzică) () [Corola-website/Science/315428_a_316757]
-
acordat contrapunctului sincopat o atenție specială. Ritmurile s-au dezvoltat în principal într-un context secular. Ritmuri foarte complexe, la care s-a renunțat mai târziu, au înflorit în Ars subtilior, un curent stilistic al Evului Mediu. Evolutia ulterioară a ritmului a fost strâns legată de cea a duratei notelor în notația masurată. Din motive practice, ritmul este cel mai clar în muzica de dans. Exemplele sunt pentru dansuri din suita barocului. Există două feluri de ritm: ``diviziv” și ``aditiv”. În
Ritm (muzică) () [Corola-website/Science/315428_a_316757]
-
Ritmuri foarte complexe, la care s-a renunțat mai târziu, au înflorit în Ars subtilior, un curent stilistic al Evului Mediu. Evolutia ulterioară a ritmului a fost strâns legată de cea a duratei notelor în notația masurată. Din motive practice, ritmul este cel mai clar în muzica de dans. Exemplele sunt pentru dansuri din suita barocului. Există două feluri de ritm: ``diviziv” și ``aditiv”. În ritmul diviziv, cel adoptat în final în vest, elementul fundamental este măsura. Aceasta se datorează faptului
Ritm (muzică) () [Corola-website/Science/315428_a_316757]
-
Mediu. Evolutia ulterioară a ritmului a fost strâns legată de cea a duratei notelor în notația masurată. Din motive practice, ritmul este cel mai clar în muzica de dans. Exemplele sunt pentru dansuri din suita barocului. Există două feluri de ritm: ``diviziv” și ``aditiv”. În ritmul diviziv, cel adoptat în final în vest, elementul fundamental este măsura. Aceasta se datorează faptului că, în polifonie, este neceasară sincronizarea în timp a diferitelor voci sau instrumente, sincronizare care are loc la fiecare măsură
Ritm (muzică) () [Corola-website/Science/315428_a_316757]
-
a fost strâns legată de cea a duratei notelor în notația masurată. Din motive practice, ritmul este cel mai clar în muzica de dans. Exemplele sunt pentru dansuri din suita barocului. Există două feluri de ritm: ``diviziv” și ``aditiv”. În ritmul diviziv, cel adoptat în final în vest, elementul fundamental este măsura. Aceasta se datorează faptului că, în polifonie, este neceasară sincronizarea în timp a diferitelor voci sau instrumente, sincronizare care are loc la fiecare măsură (în monodie măsura nu este
Ritm (muzică) () [Corola-website/Science/315428_a_316757]
-
din nou în 2. În contrast, este dificil de tăiat exact în 5 sau în 7 părți egale. În același fel o durată este relativ simplu de împărțit egal în 2 și 3 sau în multipli de 2 și 3. Ritmul diviziv este notat cu metru. Ritmul aditiv se obține prin adăugarea de combinații diferite de timpi accentuați și neaccentuați. Un exemplu de ritm aditiv este 323, unde 2= și 3= . Ritmul aditiv arată ca un mosaic, frecvent întâlnit în spațiul
Ritm (muzică) () [Corola-website/Science/315428_a_316757]
-
este dificil de tăiat exact în 5 sau în 7 părți egale. În același fel o durată este relativ simplu de împărțit egal în 2 și 3 sau în multipli de 2 și 3. Ritmul diviziv este notat cu metru. Ritmul aditiv se obține prin adăugarea de combinații diferite de timpi accentuați și neaccentuați. Un exemplu de ritm aditiv este 323, unde 2= și 3= . Ritmul aditiv arată ca un mosaic, frecvent întâlnit în spațiul ortodox și islamic, și excelent pentru
Ritm (muzică) () [Corola-website/Science/315428_a_316757]
-
este relativ simplu de împărțit egal în 2 și 3 sau în multipli de 2 și 3. Ritmul diviziv este notat cu metru. Ritmul aditiv se obține prin adăugarea de combinații diferite de timpi accentuați și neaccentuați. Un exemplu de ritm aditiv este 323, unde 2= și 3= . Ritmul aditiv arată ca un mosaic, frecvent întâlnit în spațiul ortodox și islamic, și excelent pentru variațiile melismei cântului bizantin în secolului al XIII-lea sau arabescurile muzicii otomane. În contrast cu ritmul diviziv, grupuri
Ritm (muzică) () [Corola-website/Science/315428_a_316757]
-
și 3 sau în multipli de 2 și 3. Ritmul diviziv este notat cu metru. Ritmul aditiv se obține prin adăugarea de combinații diferite de timpi accentuați și neaccentuați. Un exemplu de ritm aditiv este 323, unde 2= și 3= . Ritmul aditiv arată ca un mosaic, frecvent întâlnit în spațiul ortodox și islamic, și excelent pentru variațiile melismei cântului bizantin în secolului al XIII-lea sau arabescurile muzicii otomane. În contrast cu ritmul diviziv, grupuri de 5 (3+2) sau 7 (3+2
Ritm (muzică) () [Corola-website/Science/315428_a_316757]
-
exemplu de ritm aditiv este 323, unde 2= și 3= . Ritmul aditiv arată ca un mosaic, frecvent întâlnit în spațiul ortodox și islamic, și excelent pentru variațiile melismei cântului bizantin în secolului al XIII-lea sau arabescurile muzicii otomane. În contrast cu ritmul diviziv, grupuri de 5 (3+2) sau 7 (3+2+2) timpi sunt des întâlnite. Ritmurile aditive sunt utilizate uneori în muzica populară: de exemplu, ritmul ``aksak" . Notația ritmului aditiv cu metru este relativ complexă; exemplul de mai sus este
Ritm (muzică) () [Corola-website/Science/315428_a_316757]
-
frecvent întâlnit în spațiul ortodox și islamic, și excelent pentru variațiile melismei cântului bizantin în secolului al XIII-lea sau arabescurile muzicii otomane. În contrast cu ritmul diviziv, grupuri de 5 (3+2) sau 7 (3+2+2) timpi sunt des întâlnite. Ritmurile aditive sunt utilizate uneori în muzica populară: de exemplu, ritmul ``aksak" . Notația ritmului aditiv cu metru este relativ complexă; exemplul de mai sus este notat (3+2+3)/8, uneori indicat ``cu metru variabil” (între 3/8 și 2/8
Ritm (muzică) () [Corola-website/Science/315428_a_316757]